În cadrul reuniunii Consiliului AgriFish de la Bruxelles, care a avut loc luni – 24 februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, un document esențial pentru definirea liniilor strategice ale viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post-2027.

Viziunea CE se axează pe patru direcții fundamentale:

• Atractiv și previzibil, asigurând venituri care să permită fermierilor să prospere;

• Competitiv și rezilient, capabil să facă față concurenței globale și șocurilor economice;

• Durabil, în acord cu cerințele de mediu și climatice;

• Echitabil și conectat, promovând condiții de muncă și de viață decente și dezvoltarea zonelor rurale și de coastă.

„Este esențial să stabilim din timp liniile directoare ale viitoarei PAC, astfel încât să ne putem adapta la un context social, economic și de mediu în continuă schimbare. În acest sens, solicităm realizarea unor evaluări de impact riguroase, care să țină cont de specificitățile fiecărui stat membru”, a spus în intervenția sa secretarul de stat din MADR, Violeta Mușat, evidențiind necesitatea unui buget consistent, care să sprijine fermierii și dezvoltarea rurală. Totodată, oficialul MADR a subliniat importanța unor reguli simplificate, ușor de aplicat de către agricultori.

Un alt aspect crucial este continuarea procesului de convergență externă, pentru a reduce decalajele între fermierii din diferitele state membre.

În ceea ce privește structura viitoarei PAC, reprezentantul MADR a accentuat importanța menținerii celor doi piloni principali, considerând că echilibrul dintre dimensiunea economică, de mediu și cea socială trebuie păstrat. „O agricultură europeană competitivă și sustenabilă nu poate exista fără o dezvoltare constantă a zonelor rurale. Pentru a sprijini fermierii și pentru a menține vitalitatea mediului rural, PAC trebuie să rămână o politică puternică, echilibrată și bine finanțată”, a punctat Violeta Mușat.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite că își reafirmă angajamentul de a colabora activ cu Comisia Europeană și statele membre pentru a construi o PAC adaptată provocărilor viitoare, care să răspundă realităților din teren și să asigure un viitor prosper pentru fermierii europeni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Zonele rurale și piața agricolă, pe agenda AgriFish

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.

Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.

La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.

„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.

Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.

Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin

Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).

China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.

România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.

În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice pe parcursul trimestrului al treilea, se arată în rezumatul studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru trimestrul al treilea din 2017.

„După un trimestru-doi cu variații minime, așteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior”, se precizează în document. Astfel, luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puțin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut.

Așteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variație reprezintă o scădere de 2 puncte față de sfârșitul trimestrului anterior, dar o creștere de 3,4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, mai anunță compania de cercetări de piață.

Înclinația către cumpărare a înregistrat însă cea mai mare variație, precizează analiștii Gfk. Concret, la începutul trimestrului aceasta s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Practic, vorbim de o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului II și de o majorare de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut.

INS anunță la rândul său că încă din luna august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 7,4% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. În plus, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%, respectiv cu 12,6%.

Nu în ultimul rând, tot INS precizează că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,3%, respectiv cu 8,4%.

În 2016, românii au alocat 36,1% din cheltuielile totale achiziției de produse alimentare şi de băuturi nealcoolice, în timp ce 17,6% din cheltuieli au fost direcţionate către întreţinerea locuinţei şi plata utilităţilor şi 8 la sută pentru băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce veniturile din agricultură au totalizat numai 2,8%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În totalul cheltuielilor populaţiei de anul trecut, 71,7% sunt cheltuieli de consum, 20,3% impozite şi contribuţii, 3,7% cheltuieli pentru producţie şi numai 0,5% cheltuieli pentru investiţii.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.632 lei lunar pe gospodărie (994 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 313 lei lunar pe gospodărie (118 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (58,7% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit și veniturile din prestaţii sociale (22,6%), veniturile din agricultură (2,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (10,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,3%).

Potrivit INS, mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

În acord cu așteptările lor de creștere a veniturilor, românii sunt pregătiți din nou pentru a face achiziții mai mari, care le depășesc nevoile zilnice, se arată în studiul „Climatul de consum – T1, 2017”, întocmit de GfK, dat publicității la doar opt zile distanță de la un altul, în care se preciza că în cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%.

La sfârșitul primului trimestru din 2017, așteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun precum cel obținut ultima dată în octombrie 2015, se precizează în document. Asta, în condițiile în care, spun specialiștii GfK, în urmă cu un an indicatorul se afla încă la 3,3 puncte.

„În consecință, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni”, sună statisticile GfK.
 
Practic, așteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârșitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când țara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001.

„Datorită unei scăderi constante a șomajului în ultimii ani, consumatorii români se așteaptă la venituri mai mari”, se mai precizează în document.

Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârșitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

Și la nivel european, dispoziția pozitivă în rândul consumatorilor europeni a continuat în primul trimestru al anului 2017.

„După cel mai înalt nivel înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2016, până în ianuarie 2008, climatul de consum pentru cele 28 de țări UE a crescut cu încă două puncte, până la 19,9, menținându-se la un nivel de 18,9 în martie”, mărturisesc specialiștii GfK.

2016: Două treimi din cheltuieli merg spre alimente

În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%, anunța GfK în urmă cu doar șase zile, ca urmare a unui studiu amplu, realizat la nivelul anului trecut.

„Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.”, se preciza în datele studiului „Consum casnic 2016-aprilie 2017”, dat publicității pe 18 aprilie 2017.

Hipermarketul, cel mai important canal de retail

Potrivit GfK, comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat două puncte procentuale față de 2015.

Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare.

„Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă”, au mai precizat specialiștii companiei de cercetări de piață.

În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015).

Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață se numără Lidl și Profi.

Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.