Afişez elemetele după tag: vinificatie

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 octombrie 2026, comunitatea academică și profesională din agricultura românească își îndreaptă atenția către Blaj. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), marchează o bornă istorică: 80 de ani de activitate neîntreruptă în inima Podgoriei Târnave.

Înființată în 1946, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a devenit, de-a lungul celor opt decenii de activitate, un reper al cercetării viticole și oenologice din Transilvania. Evenimentul aniversar, de înaltă ținută științifică, se va bucura de prezența președintelui ASAS, prof. dr. Florin Stănică, alături de cercetători de renume național și internațional, reprezentanți ai mediului universitar, autorități locale, precum și viticultori din zona Transilvaniei.

„Scopul principal al aniversării este de a evidenția impactul celor opt decenii de progres științific, de la ameliorarea și crearea unor soiuri și genotipuri adaptate diferitelor condiții de cultură, până la dezvoltarea tehnologiilor moderne de vinificație, care contribuie la definirea personalității vinurilor din podgoriile Transilvaniei”, arată dr. ing. Daniela Maria Popescu, director SCDVV Blaj.

Totodată, evenimentul va reprezenta un binemeritat omagiu adus personalităților care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea și afirmarea stațiunii de cercetare de la Blaj.

„Dincolo de caracterul festiv, manifestarea urmărește obiective strategice clare”, spune directorul SCDVV Blaj. Agenda zilei de 9 octombrie 2026 este dedicată prezentării principalelor realizări științifice și tehnologice ale stațiunii, consolidării legăturilor dintre cercetare, mediul universitar, autorități și fermierii din sectorul vitivinicol, precum și promovării patrimoniului viticol local.

„Sărbătoarea de la SCDVV Blaj reprezintă nu doar o retrospectivă a unei istorii de opt decenii, ci și o platformă de dezbatere asupra viitorului viticulturii sustenabile și digitalizate, în contextul provocărilor generate de schimbările climatice”, subliniază prof. dr. Florin Stănică, președintele ASAS.

Participanții vor avea ocazia să descopere și să deguste vinurile reprezentative realizate în cadrul stațiunii, expresie a tradiției, cercetării și valorii viticole a Podgoriei Târnavelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.

Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.

Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.

Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.

Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.

Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.

Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.

Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol

Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.

Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.  

Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.

În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting  https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1  

Meeting ID: 861 9598 2611

Passcode: 383808

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions România anunță câștigătorii celei de-a 11-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, competiție dedicată producătorilor mici și mijlocii de vinuri liniștite din România, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, precum și producătorilor de vinuri spumante.

Desfășurată în perioada 13–14 mai 2026, într-o singură etapă națională organizată la Ceptura, județul Prahova, ediția din acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” a reunit aproximativ 65 de crame și circa 185 de vinuri înscrise. Participarea confirmă interesul constant al producătorilor locali pentru o competiție devenită, în timp, o platformă relevantă de vizibilitate și validare pentru industria vitivinicolă românească.

În cadrul jurizării, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) au desemnat cei patru mari câștigători ai anului 2026. Ca în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

La categoria vinurilor albe, marele câștigător al ediției este Crama La Salina - Cuvée, sec 2025. La secțiunea vinurilor rosé, primul loc este ocupat de Crama Hamangia - Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec, în timp ce la categoria vinurilor roșii trofeul a revenit Cramei Pandora – Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec. În categoria vinurilor spumante, primul loc a fost câștigat de Crama Jidvei – brut, rosé.

„Nivelul calitativ al vinurilor înscrise în competiție este în continuă creștere, iar acest lucru reflectă transformările prin care trece industria locală. Observăm tot mai clar orientarea producătorilor către investiții în tehnologie, în controlul calității și în practici vitivinicole sustenabile. În prezent, competiția nu mai este doar un instrument de evaluare, ci oferă și o imagine relevantă asupra maturizării sectorului vitivinicol românesc și a modului în care acesta răspunde noilor provocări din piață”, apreciază Georgel Costache, președintele juriului competiției și vicepreședinte ADAR.

Ajuns la cea de-a XI-a ediție, concursul „Povești cu vinuri românești” a devenit un reper pentru producătorii locali, contribuind la promovarea vinurilor românești și la susținerea unei culturi a calității și performanței în acest sector. În perioada 2015-2026, competiția a reunit aproximativ 3.880 de vinuri evaluate conform standardelor internaționale, iar valoarea totală a premiilor oferite de BASF România a depășit 190.000 euro.

„Povești cu vinuri românești confirmă, de la an la an, potențialul extraordinar al sectorului vitivinicol local. În ultimii ani observăm o schimbare importantă în piața locală: producătorii mici și mijlocii investesc tot mai mult în calitate, tehnologie și în construirea unor branduri autentice. Într-un context marcat de provocări climatice și de nevoia permanentă de adaptare, competitivitatea vine tot mai mult din capacitatea de a inova și de a construi valoare pe termen lung. Pentru BASF, această competiție reprezintă mai mult decât un proiect dedicat industriei vitivinicole, fiind o platformă prin care susținem dezvoltarea unui sector cu un potențial important pentru agricultura românească”, a declarat Gabor Krasznai, Managing Director BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.

Ediția din acest an a fost susținută de o serie de parteneri din industrie, care contribuie activ la dezvoltarea performanței în viticultură și oenologie. Companiile Agra Asigurări, Agromec Ștefănești, Klarwin și Sodinal s-au alăturat inițiativei BASF, oferind expertiză și soluții din portofoliile proprii, în sprijinul producătorilor locali de vinuri liniștite și spumante. „Implicarea acestora consolidează misiunea competiției de a susține evoluția unui sector vitivinicol performant și competitiv”, a adăugat Gabor Krasznai.

Câștigătorii concursului „Povești cu vinuri românești” 2026

Vinuri albe:

Locul 1 – Crama La Salina, Cuvée 2025, sec

Locul 2 – Crama Strunga, Chardonnay 2025, sec

Locul 2 – Crama Tata și Fiul, Tămâioasă Românească 2023, dulce

Vinuri roze:

Locul 1 – Crama Hamangia, Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec

Locul 2 – Domeniile Valea Călugărească, Cabernet Sauvignon 2025, sec

Locul 2 – Andra Minivit SRL, Merlot 2025, sec

Vinuri roșii:

Locul 1 – Crama Pandora, Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec

Locul 2 – Crama Gramma, Fetească Neagră 2022, sec

Locul 2 – Crama Unu, Fetească Neagră + Merlot 2022, sec

Spumante:

Locul 1 – Crama Jidvei, rose brut

Locul 2 – Podgoria Silvania, alb brut

Locul 3 – Crama Jidvei, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose demisec

Locul 3 – Crama La Salina, alb brut

Locul 3 – Moșia Domnească, alb extra brut

Locul 3 – Agrogreen, alb extra dry

Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose dulce

Industria vitivinicolă, într-o nouă etapă de maturizare

Piața vitivinicolă din țara noastră evoluează într-un context internațional marcat de provocări fără precedent pentru industrie. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), schimbările climatice, volatilitatea economică și transformarea comportamentului de consum continuă să redefinească piața globală a vinului. La nivel mondial, producția rămâne în scădere pentru al doilea an consecutiv, în timp ce producătorii sunt nevoiți să se adapteze unor condiții tot mai imprevizibile.

În acest context, România marchează o creștere de 3,7% comparativ cu 2024, cu un total de 3,26 milioane de hectolitri, rămânând, totuși, sub media ultimilor ani. Evoluția confirmă adaptarea continuă a sectorului local și potențialul acestuia de dezvoltare într-un peisaj internațional tot mai competitiv.

În paralel, industria traversează o schimbare de paradigmă: accentul se mută din ce în ce mai mult de la volum către valoare adăugată, diferențiere și construcția unor branduri autentice. Pentru producători, investițiile în calitate, tehnologie și practici sustenabile devin elemente esențiale pentru competitivitate pe termen lung.

„Datele din piață confirmă faptul că industria vitivinicolă intră într-o nouă etapă de maturizare. Chiar dacă provocările rămân prezente, observăm o orientare tot mai clară către investiții. Producătorii caută tot mai mult soluții care să le permită să construiască valoare pe termen lung și să răspundă unei piețe în continuă schimbare. Credem că România are premise solide pentru a-și consolida poziția în peisajul vitivinicol european, iar rolul nostru este să susținem această evoluție prin inovație și prin parteneriate pe termen lung cu producătorii locali”, a subliniat Gabor Krasznai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marinela Ardelean, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și cofondatoare a Festivalului RO-Wine, pornește în luna iunie a.c. cel mai amplu proiect documentar dedicat industriei vitivinicole românești. „România din cramă în cramă” este un serial documentar filmat în cele șapte regiuni viticole ale României, care aduce în prim-plan producătorii de vin, cramele și teritoriile viticole din fiecare regiune, de-a lungul a șapte episoade. La finalul anului, seria va fi sintetizată într-un documentar de lung metraj menit să devină un veritabil instrument de promovare a României pe plan internațional.

Potrivit studiilor de piață, enoturismul a depășit 40 de miliarde de dolari la nivel global. Experiențele din cramă, din vie și din teritoriu au devenit unele dintre cele mai căutate forme de turism cultural, cu o creștere accelerată în Europa în ultimii cinci ani. În acest context, România rămâne unul dintre cele mai puțin exploatate teritorii viticole din Europa, cu regiuni cu potențial uriaș și producători care acumulează premii internaționale, dar fără o narațiune editorială coerentă care să le facă cunoscute la nivel internațional.

„România are cramele, are oamenii, are teritoriul. Ca țară producătoare de vin, câștigăm medalii la concursuri internaționale de ani de zile, cu soiuri autohtone și internaționale, din regiuni variate, un palmares care confirmă maturitatea unei industrii capabile să livreze constant calitate. Exporturile s-au dublat în ultimii zece ani, de la 23 la 42 de milioane de euro. Nu este încă suficient, dar este un semnal clar al potențialului pe care îl are vinul românesc. În același timp, traversăm un moment singular în istoria acestei industrii: crame noi care rescriu harta, crame vechi care se reinventează și producători care își revendică locul pe scena internațională. Ce lipsește este o narațiune coerentă, cinematografică și exportabilă. Un importator din Londra sau Berlin nu riscă să investească într-o țară pe care publicul larg nu o cunoaște. Acest proiect este răspunsul nostru la această lipsă. România privită prin locurile, oamenii și poveștile care îi conturează identitatea, din cramă în cramă”, spune Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania. 

„România din cramă în cramă” acoperă șapte regiuni viticole: Transilvania (8–12 iunie), Banat (15–19 iunie), Moldova (29 iunie–3 iulie), Oltenia (6–10 iulie), Crișana & Maramureș (27–31 iulie), Muntenia (14-18 septembrie) și Dobrogea (21–25 septembrie). Fiecare etapă produce un episod documentar de 20–30 de minute filmat în crame private, cu producători care rareori apar în presă și în locuri inaccesibile publicului larg. Conținutul este distribuit simultan pe YouTube, Instagram, Linkedin, TikTok și Facebook, cu un jurnal de drum zilnic filmat de Marinela Ardelean direct din teren.

În cele 35 de zile de filmare, vor fi vizitate peste 80 de crame și intervievați peste 100 de profesioniști din industria vitivinicolă locală, o parte dintre aceștia aflați pentru prima dată în atenția publicului. Proiectul este realizat la standarde cinematografice superioare, conținutul fiind pregătit pentru piețe externe și coproducții cu parteneri internaționali.  
Fiecare episod al seriei va fi difuzat pe Prima TV, iar întregul tur va fi sintetizat într-un documentar de lung metraj, cu premiera pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României. Prezentat în țară și în străinătate, documentarul își propune să contribuie la promovarea imaginii României prin una dintre cele mai autentice expresii ale patrimoniului său cultural și economic: vinul.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Întrebarea nu este dacă vinul românesc poate reveni, ci dacă cei care îl produc, îl promovează și îl iubesc sunt pregătiți să facă împreună ceea ce nu au reușit să facă separat.

Unghiul meu, strict subiectiv, surprinde la actorii industriei aerul de superioritate, de detașare față de ideile care ar fi putut atrage atenția asupra vinului românesc, care ar fi putut lega comunități în jurul acestui produs. Notez aici lipsa totală de interes față de poziționarea României ca singura țară care găzduiește un concurs internațional gratuit. Amorțeala față de imperativul de a susține inventica domeniului (și aici readuc aminte de sunetul vinului și brain mapping ~ neurofeedback în degustare). Neînțelegerea și, pe cale de consecință, neimplicarea în proiectul Muzeul Național al Vinului, neparticiparea la proiectele de upcycling Enovart, refuzul parcursului de reabilitare vizuală a cramelor (propusă încă de acum 20 de ani!) și exemplele pot continua prin teme ca festival de film cu temă „oeno”, caravaning în enoturism, editare de carte, emisiuni radio și TV cu actualizări în online, turnirul regiunilor viticole ș.a.m.d.

Rezumând, sectorul ar trebui să reevalueze ce are cu adevărat de făcut, mai ales că are la îndemână resurse ideatice.

Minuni nu există. Strategii fundamentate, da.

O piață în stare de șoc

Piața vinului din România traversează în prezent una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Nu este vorba despre o simplă fluctuație de piață sau despre un efect colateral temporar al unor condiții economice nefavorabile, ci despre o criză structurală cu rădăcini adânci în decizii greșite acumulate de-a lungul anilor, într-o lipsă cronică de anticipare și viziune strategică la nivelul întregii industrii.

Vinul românesc de calitate ar fi trebuit să fie înțeles, apreciat, apropiat și... băut. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă. Sau se întâmplă la niște cote extrem de scăzute.

Semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca situația să devină critică. Voci din industrie au avertizat în repetate rânduri că direcția urmată nu este sustenabilă, că ecosistemul vinului românesc nu este încurajat să se dezvolte organic și că salvările individuale nu pot substitui o strategie colectivă coerentă. Aceste avertismente au fost, în mare parte, ignorate. Astăzi, piața plătește prețul acestei neglijențe colective.

Este esențial să înțelegem că vârful „lanțului trofic” al vinului nu poate fi monopolizat exclusiv de producători. Un ecosistem sănătos presupune o rețea complexă de actori: presă de specialitate, organizații nonguvernamentale, distribuitori, somelieri, critici, promotori, un concurs finanțat de dimensiuni europene, consumatori educați și instituții de promovare. Absența sau subdezvoltarea acestor verigi a slăbit întregul lanț.

Susținerea Institutului Vinului ar fi compensat absența Agenției Naționale de Promovare a Vinului. Am fi avut un Muzeu – o instituție vie, la granița dintre știință și edutainement. Din fericire, în binele tuturor, cu sacrificii și voluntariat, a funcționat și crescut Concursul Internațional. Dar „una hirundo non facit ver”.

Anatomia crizei: cauze și mecanisme

Lipsa unui ecosistem de susținere

Una dintre cauzele fundamentale ale actualei crize este absența unui ecosistem dezvoltat în jurul industriei vinicole românești. Spre deosebire de mari țări producătoare – Franța, Italia, Spania –, unde vinul este susținut de o infrastructură legislativă și culturală vastă – reviste de specialitate, programe TV dedicate, școli de degustare, festivaluri cu tradiție îndelungată –, în România aceste structuri fie nu s-au format, fie au fost ignorate chiar de către cei pe care ar fi trebuit să îi servească, dispărând prematur.

Presa de specialitate s-a „diluat”, concursurile de vinuri sunt accesate de-a valma (după sclipici!), iar emisiunile TV dedicate nu au reușit să câștige tracțiune instituțională suficientă. Paradoxal, această alterare a venit adesea chiar din partea producătorilor, iar autoritățile au preferat să controleze mesajul, în loc să îl amplifice. Rezultatul a fost o bulă informațională în care consumatorul a rămas neinformat și, implicit, neimplicat emoțional, iar connaisseur-ul s-a distanțat de superficialitatea curentă.

Prăbușirea canalului HoReCa

Sectorul HoReCa reprezintă nu doar un canal de vânzare, ci și principala scenă de prezentare și descoperire a vinului. Un consumator care descoperă un vin bun la restaurant este, cu o probabilitate ridicată, un viitor cumpărător fidel. Prăbușirea consumului în acest sector este, prin urmare, mai mult decât o problemă de cifre de afaceri – este o criză de recrutare a noilor consumatori.

Explicațiile simplificate (rostogolite de neaveniți) care atribuie această prăbușire exclusiv prețurilor ridicate din HoReCa sunt insuficiente și înșelătoare. Realitatea este multifactorială: lipsa de educare a personalului din servicii, absența unor liste de vinuri bine structurate și explicate, lipsa totală a căilor de comunicare AR, VR, competiția băuturilor alternative (cocktailuri craft, bere artizanală), dar și eșecul producătorilor de a corecta conduita acestui canal – toate acestea au contribuit la deteriorarea situației. „Incentivele” financiare de tip taxe de dop sau taxe de listare au reprezentat un plasture expirat aplicat pe o rană care necesita o intervenție chirurgicală.

Tinerii și viitorul consumului de vin

Poate cea mai îngrijorătoare tendință pe termen lung este îndepărtarea tinerilor de cultura vinului. Generațiile tinere nu au fost cultivate ca potențiali consumatori și ambasadori ai vinului românesc. Responsabilitatea pentru acest eșec revine în primul rând departamentelor de marketing ale marilor producători, care nu au reușit să construiască o narațiune relevantă și autentică pentru publicul tânăr.

Consumul de vin nu este doar un act de „băut o băutură” – este un mod de socializare cât se poate de modern, o formă de expresie culturală, dar și o legătură cu identitatea locală și cu tradiția. Tinerii din România nu au fost invitați în acest scenariu. Li s-a prezentat vinul ca un produs al bătrânilor sau ca o băutură de lux inaccesibilă sau cu prea multe reguli, nu ca o experiență de bucurie și atractivă. Greșelile de comunicare s-au acumulat până când distanța dintre tineri și vin a devenit o prăpastie greu de traversat. Constatăm că nu știm nici cine sunt acești tineri, nici ce vor să consume. De ce sunt antialcool „generic”?

Campaniile de marketing bazate pe vedete și influenceri au ratat adesea tocmai această conectare autentică. Colaborările au generat vizibilitate superficială, dar nu au construit simpatia reală, nici notorietatea de durată a brandurilor, și cu atât mai puțin creșteri semnificative ale vânzărilor. O strategie de marketing eficientă pentru vin trebuie să fie construită în jurul experienței, convenției narative și educației – nu al imaginii. Educație înseamnă și nuanțarea relației alcool–vin. 

Responsabilitatea colectivă, un bun comun

Un aspect important, adesea neglijat în dezbaterile despre criza vinului românesc, este cel al responsabilității colective. Vinul românesc, denumirile de origine controlată, arealele viticole, moștenirea culturală a podgoriilor – toate acestea sunt bunuri comune ale națiunii, nu proprietatea exclusivă a producătorilor. Prin urmare, dreptul de a opina și de a contribui la soluționarea crizei revine tuturor celor care au o legătură cu această industrie, indiferent dacă dețin sau nu o cramă. Până și proximitatea geografică față de o Denumire de Origine (de rezidență sau antreprenoriat fără legătură „oeno”) justifică luarea de poziție.

Istoria recentă demonstrează că unele dintre cele mai bune idei au venit din afara cercului producătorilor: primele magazine specializate, primele platforme de vânzare online, inițiativele de promovare culturală. Din nefericire, în loc să fie sprijinite și integrate, aceste inițiative au fost adesea privite cu suspiciune sau chiar sabotate indirect de producători, care au căutat să le dubleze în condiții de concurență neinspirată (până mai ieri, „prețuri de producător” la poarta cramei sau, ceva mai nou, în online-ul minuscul al fiecărui producător în parte).

Marketingul vinului, unde s-a greșit

Serviciile de marketing din industria vinului românesc suferă de o problemă sistemică: în proporție covârșitoare, strategiile adoptate sunt ineficiente, costisitoare și inadaptate realităților pieței. Această afirmație nu este o critică fără fundament, ci o concluzie susținută de rezultatele concrete: scăderea consumului, lipsa de notorietate a brandurilor locale și eșecul de a conecta emoțional cu publicul tânăr. Un „ingredient” folosit des: oameni de marketing provin din afara domeniului și sunt „neaclimatizați” (neșcoliți specific). De aici, și lauda participărilor la pseudocompetiții ca Frankfurt, Lyon ș.a.m.d. (reversul ar fi: în cunoștință = bătaie de joc față de public.

Marketingul eficient al vinului nu mai înseamnă a angaja o frumusețe pentru a poza cu un pahar în mână. Înseamnă a construi o poveste autentică despre terroir, despre oamenii din spatele vinului, inclusiv despre legătura dintre loc și gust. Înseamnă educație continuă a consumatorilor, prezență consistentă în canalele de comunicare relevante și o strategie de conținut bine gândită pe termen lung. Nimic din toate acestea nu se poate cumpăra cu taxe de dop sau campanii de imagine efemere. Primul exemplu fericit care îmi vine în minte este o emisiune/podcast de tip „travel” sau „discovery”. Nici parti-pris-urile cu haterii de serviciu n-au avut rezultat. Poate că – plătind – ai scăpat de o injurie, dar „verbul” colectiv a fost inhibat.

Unele firme mari poate au resurse suficiente pentru a-și permite ocoluri costisitoare și pentru a rezista perioadelor dificile. Altele, tot mari, dar și cramele mici și mijlocii nu au acest lux. Pentru acestea, fiecare an de marketing ineficient poate însemna înghețarea întregului circuit comercial, incapacitatea de a plăti furnizorii, pierderea listărilor în magazine și restaurante (ceea ce înseamnă dispariția din ochii consumatorilor). Criza nu are același chip pentru toți jucătorii din industrie.

Un ecosistem necoagulat

De-a lungul deceniilor, au existat numeroase inițiative valoroase care ar fi putut forma nucleul unui ecosistem vibrant al vinului românesc: publicații de specialitate, coloane în reviste naționale generaliste, glossy sau axate pe diferite domenii de interes, rubrici în presa economică, emisiuni TV, cărți de vinuri, concursuri. Toate acestea au funcționat, unele cu rezultate remarcabile. Totuși, industria nu s-a coagulat niciodată în jurul lor. Au fost percepute ca proiecte ale „altcuiva”, nu ca instrumente colective de construire a pieței. Nici măcar nu s-a folosit forța industriei pentru a determina acțiuni din partea administrației sau a entităților proiectate să facă ceva pentru vinul românesc.

Această fragmentare a generat un paradox dureros: cu cât fiecare actor și-a urmărit mai exclusiv interesul individual pe termen scurt, cu atât a afectat mai mult interesul colectiv pe termen lung. Salvările individuale au erodat valoarea percepută a vinului românesc în ansamblu. Astăzi avem scadența.

Calea înainte: soluții și condiții pentru redresare

Soluțiile există, dar trebuie spus cu toată onestitatea: costul implementării lor astăzi este semnificativ mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi acționat la timp. Fiecare an de inacțiune a adăugat noi straturi de dificultate și a redus marja de manevră a industriei. Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune – mizele sunt prea mari, atât economic, cât și cultural. Adică, mize existențiale!

Reconstruirea ecosistemului informațional și de acțiune

Prima prioritate trebuie să fie reconstruirea unui ecosistem informațional solid în jurul vinului românesc. Aceasta presupune susținerea activă a presei de specialitate, nu inhibarea ei. Presupune investiție în conținut editorial de calitate – articole, podcasturi, canale video –, care să educe și să entuziasmeze consumatorii. Presupune deschiderea producătorilor față de critica constructivă și față de evaluările independente. Impune o adoptare totală și rapidă a ideilor novatoare. (Repun pe tapet modelul A7 – Autostrada Podgoriilor.)

Totodată, este necesară o relație mai matură cu autoritățile și cu administrația publică. Lobbyul pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și fiscal nu trebuie să fie lăsat exclusiv în sarcina producătorilor – care se expun prin această poziție. ONG-urile, asociațiile profesionale, jurnaliștii specializați pot fi delegați să preia o parte din această responsabilitate de reprezentare. Evident, industria este obligată să formeze un buget pentru aceste demersuri și/sau să oblige statul să permită implementarea unor idei valoroase (vezi indicatoarele turistice amplasate pe domeniul public) – lucruri care nu costă, dar care au efect.

Reconectarea cu tinerii

Reconectarea cu publicul tânăr necesită o schimbare fundamentală de abordare. Vinul trebuie prezentat ca parte dintr-un stil de viață modern, nu ca o relicvă, un simbol al trecutului sau ca un mod de viață nesănătos. Evenimentele de degustare trebuie să devină experiențe sociale atractive, accesibile și distractive. Platformele digitale – Instagram, TikTok, YouTube – trebuie exploatate cu conținut autentic și educativ, nu cu reclame tradiționale adaptate superficial.

Colaborările cu creatori de conținut autentici, pasionați de gastronomie, călătorii și cultură pot fi mult mai eficiente decât campaniile cu vedete. Autenticitatea și cunoașterea reală a produsului sunt criteriile care trebuie să ghideze alegerile de parteneriat, nu notorietatea superficială. Caravaningul ar putea sta la baza celor enunțate mai sus. (Notați, vă rog!)

Revitalizarea HoReCa drept scenă a vinului

Sectorul HoReCa trebuie reconsiderat ca o scenă de prezentare și educare, nu doar ca un canal de vânzare. Producătorii pot „forța” ca, în timp, personalul din restaurante și hoteluri să aibă pregătire specifică ca barem de clasificare pentru restaurant. Astfel, chiar în condițiile de fluctuație a lucrătorilor, investiția în profesionalizarea lor ar avea sens, dar să și ofere materiale educative atractive, să organizeze degustări cu somelieri și personal de servicii. O chelneriță care poate recomanda cu entuziasm și cunoaștere un vin local face la fel de mult pentru brandul respectiv ca o campanie publicitară. AI-ul îi poate fi un sprijin „natural”.

Concluzii: momentul adevărului

Piața vinului românesc se află la o răscruce. Criza actuală este dureroasă, dar poate reprezenta și un catalizator pentru schimbarea profundă de care industria are nevoie de mult. Condiția esențială este ca actorii relevanți să renunțe la abordările individualiste și să accepte că problemele comune necesită soluții comune.

Este momentul să se pună întrebările corecte și să se enunțe problemele cu onestitate, fără a căuta vinovați externi sau a minimiza responsabilitatea internă. Este momentul unui audit sincer al strategiilor de marketing, al relațiilor cu presa de specialitate, al modului în care industria se raportează la consumatorii tineri, la canalul HoReCa și la foarte probabile noi obiceiuri de consum.

Vinul românesc are un potențial remarcabil: soiuri autohtone și internaționale, terroir-uri valoroase, o tradiție milenară. Toate acestea reprezintă un capital natural și cultural pe care nicio criză nu îl poate șterge. Ceea ce lipsește nu este potențialul, lipsesc voința colectivă și capacitatea organizatorică de a-l valorifica. Dacă industria va reuși să construiască această voință comună, redresarea este nu doar posibilă, ci 100% viabilă.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

În perioada 27 – 29 martie 2026, în Italia, la Calabria, s-a desfășurat sesiunea dedicată vinurilor roze din cadrul Concours Mondial de Bruxelles. Rozeurile produse în România au câștigat 17 medalii, dintr-un total de 51 de probe înscrise. Procentul de 33% al ratei de succes confirmă calitatea în creștere a rozeurilor românești într-o piață extrem de dinamică.

Ca în fiecare an, Rosé Wines Session a reprezentat un moment-cheie pentru evidențierea tendințelor și a diversității producției globale de vinuri roze.

Pe parcursul a trei zile, un juriu format din profesioniști internaționali ai vinului din 20 de țări - somelieri, importatori, distribuitori și jurnaliști de specialitate - a degustat în orb peste 1.100 de vinuri roze din 30 de țări.

România a obținut un total de 17 medalii, dintre care o mare medalie de aur, șase medalii de aur și zece medalii de argint.

Una dintre cele mai prestigioase distincții ale acestei sesiuni dedicate vinurilor roze a fost acordată vinului Issa Pinot Noir Rosé 2025 al cramei La Salina, care a fost desemnat „Revelația Rosé din România”.

Vinurile românești medaliate la CMB Rosé Wine Session 2026

Mare Medalie de Aur

• Issa Pinot Noir Rosé 2025 - Crama La Salina

Medalii de Aur

• Hruba Boierului Busuioacă de Bohotin demisec 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer demisec 2025 - Murfatlar Vinul

• Tectonic Rezerva Cuvee Rose 2025 – Crama Gîrboiu

• Schwaben Wein Roze 2025 – Cramele Recaș

• Cervus Magnus Monte Rose 2025 – Crama Ceptura

• Issa Vibe Rose 2025 - Crama La Salina

Medalii de Argint

• C'est Soir Traminer roze 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer sec roze 2025 - Murfatlar Vinul

• Bacanta Special Edition 2025 – Crama Gîrboiu

• Castel Huniade Roze 2025 – Cramele Recaș

• Mysterium Roze Brut 2021 - Jidvei

• Jidvei Roze Brut 2021 - Jidvei

• 2 Milenii Cuvee Rose 2025 – Crama Liuta

• Strunga Terroir - Fetească Neagră Rose 2025 – Crama Strunga

• Caii de La Letea Volumul II Rosé 2025 - Via Viticola

• Caii de La Letea Princeps Rosé 2025 - Via Viticola

Fondat în 1994, Concours Mondial de Bruxelles (CMB) este o competiție internațională de vinuri, renumită pentru standardele sale riguroase și angajamentul său de a identifica cele mai bune vinuri și băuturi spirtoase din lume. Cu multiple sesiuni și selecții organizate în fiecare an, CMB evaluează peste 15.000 de probe, anual. Un juriu compus exclusiv din profesioniști din industrie asigură un proces de degustare în orb axat pe calitate, ceea ce face din CMB un punct de referință al excelenței recunoscut la nivel global.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies”, competiție care a avut loc în perioada 25-29 martie 2026, la Cannes – Franța. Zece vinuri au fost medaliate cu aur și au primit titlul „BEST WINE IN BOX 2026”, o performanță deosebită care confirmă, încă o dată, calitatea și potențialul vinurilor bag-in-box românești pe scena internațională.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Lista completă se poate vizualiza accesând link-ul VINALIES AWARDS - Oenologues de france sau Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box, ediția a X-a, 2026 - AZOC Star Bag in Box.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) atrage atenția asupra unei contradicții majore: România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, dar autoritățile noastre continuă să îl trateze cu spatele. Nici astăzi, sectorul vitivinicol nu beneficiază de vreo strategie coerentă din partea statului nostru.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative și fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare. „Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată”, precizează Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Se estimează că, anual, în afara sistemului fiscal se comercializează aproximativ 200 de milioane de litri de vin, echivalentul unei piețe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. „Acest fenomen este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, de fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și de incoerențe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, subliniază Diana Pavelescu.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie 2026 în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. „În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren”, a spus Diana Pavelescu.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent. Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

„Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță”, punctează Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!