viticol - REVISTA FERMIERULUI

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, are loc, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines Of Romania, platformă dedicată vinului.

Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

Așa cum bine știm, vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului.

„Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, platforma Wines of Romania a lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Ca la ediția precedentă, și în 2024 profesioniștii și amatorii care iubesc via și vinul se vor întrece în concursul „Cel mai bun viticultor din România”. Menționez că, participanții vor utiliza foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride”, a precizat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines Of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

marinela pietroasa

Competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor, a doua rezervată studenților, iar fiecare lucrare din cele două secțiuni, va fi analizată și apreciată de un juriu internațional, format din specialiști recunoscuți pe plan mondial.

Specialistul în viticultură Marian Ion este și la această a doua ediție președinte al juriului care desemnează „Cel mai bun viticultor din România - 2024”. Marian Ion are peste 30 de ani de experiență, este inginer și doctor în științe, coordonator de proiecte de cercetare viti-vinicolă, organizator de sesiuni științifice și dezbateri naționale, workshop-uri și microsesiuni la SCDVV Valea Calugărească.

marian ion

Mai multe detalii, în link: https://winesofromania.com/concursviticultura/

banita

Foto: Wines Of Romania

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

A opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box, organizat de compania Azoc-Star, are loc pe 15 februarie 2024, în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român. 

În competiție sunt înscrise 208 vinuri, 89 albe, 58 roze și 61 vinuri roșii. Pentru calibrare, organizatorul a adus vinuri produse în Franța și ambalate la bag-in-box. De la an la an, numărul probelor de la Concursul Național Vin Bag-In-Box a crescut, ceea ce înseamnă că vinul ambalat la bag-in-box este pe un trend ascendent.

bib concurs

„De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Vinurile ambalate la bag-in-box cu disticția concursului sunt certificate în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți din România. Un aspect de luat în seamă este și promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general Azoc-Star.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box sunt trei jurii. Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, desemnează câștigătorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”. Juriul 2, format din președinții comisiilor din juriul 1 și președintele concursului, desemnează câștigătorii distincției „Vinul Președintelui”, iar juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, desemnează câștigătorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul oferă minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, selectează minimum zece vinuri și le înscrie la Concours International Wine In Box, Toulouse, Franța, www.best-wine-in-box.com, care va avea loc pe 27 martie 2024. „Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, anual au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concursul din țara noastră, organizatorul va înscrie vinuri la VINARIUM International Wine Contest (https://www.iwcb.ro/), care va avea loc în perioada 23 - 26 mai 2024.

costiniuc

Azoc-Star SRL este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) a centralizat și a transmis Comisiei Europene datele oficiale ale României destinate analizei de piață referitoare la anul viticol 1 august 2022 – 31 iulie 2023. De menționat că, datele transmise sunt în dinamică, suferind unele modificări deoarece încă mai sunt de centralizat cifre de la producători. Însă, diferențele nu sunt semnificative, doar consumul de vin fiind ceva mai mare.

Potrivit ONVPV, a crescut exportul pentru vinurile cu denumire de origine și indicație geografică, dar mai ales pentru cele varietale. Din datele de mai jos poate fi remarcată o scădere a importurilor cu 2% pentru vinurile cu denumire de origine și indicație geografică și cu 67% pentru cele fără indicație.

În anul viticol 1 august 2022 – 31 iulie 2023, în țara noastră s-au produs în total 4.100.799 hl de vin (în anul viticol trecut – 4.822.841 hl) și s-au consumat 4.313.022 hl (în anul viticol trecut 5.965.497 hl).

„Producția totală a scăzut din cauza condițiilor climatice, însă dacă privim cu atenție putem remarca o creșterea a producției de vinuri cu denumire de origine în detrimentul celor cu indicație geografică și varietale. Este un semnal important de maturitate a pieței de vin din România, consumatorul preferă vin mai puțin, însă de calitate, încadrându-ne astfel în tendințele mondiale de consum”, subliniază Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

 

Anul viticol 1 august 2022 - 31 iulie 2023

prezent

Anul viticol 1 august 2021 - 31 iulie 2022

trecut

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

La începutul anului 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care face parte din Alexandrion Group, a aplicat abordarea „zero pesticide” pe 50% din plantația viticolă, folosind alternative ecologice pentru a elimina insectele, ciupercile sau alți factori externi care ar putea afecta vița-de-vie. Acesta este un proces în mai multe etape, care a început în 2022, Domeniile Alexandrion Rhein 1892 implementând o abordare integrată de combatere a dăunătorilor, cu scopul de a întări vița-de-vie și de a o face mai rezistentă la atacuri.

plantatie

Alexandrion Group își propune să elimine din producția sa de vinuri toți factorii care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății.

„Sănătatea consumatorilor noștri și protejarea mediului agresat de atât de mulți factori externi sunt prioritățile noastre absolute. Experiența ne-a demonstrat că este posibil să producem vinuri fără pesticide, păstrând, în același timp, aceleași standarde de calitate cu care i-am obișnuit pe consumatorii noștri. În 2018, când Alexandrion Group a preluat crama Halewood, care a trecut ulterior printr-un proces de rebranding, devenind Domeniile Alexandrion Rhein 1892, programul de control al dăunătorilor a fost gestionat de experți francezi și au fost folosite pesticide care respectă lista periodică emisă de Uniunea Europeană, inclusiv pesticide permise în țările care fac parte din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pentru că suntem conștienți de efectele negative pe care le pot avea pesticidele, am decis să le înlocuim cu metode alternative de combatere a dăunătorilor. Acesta este un proces în mai multe etape, de-a lungul căruia ne bazăm pe expertiza lui Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog Domeniile Alexandrion Rhein 1892, care lucrează cu grupul nostru de peste 25 de ani, și a lui George Barnotty, expert în agronomie cu o experiență foarte solidă în industria biologică alternativă”, a declarat Lorenzo Vergani, Operations & Rum Director Alexandrion Group, care coordonează activitatea cramei Domeniile Alexandrion Rhein 1892.

Grupul a dezvoltat și actualizat metodele de producție a strugurilor, menținând, în același timp, metodele tradiționale de fermentare a strugurilor și de producere a vinului. Metodele de îngrijire a viței-de-vie urmează cele mai recente progrese științifice în gestionarea dăunătorilor agricoli, în conformitate cu „norma franceză” în toate etapele de producție a strugurilor.

alexandrion

George Barnotty explică: „Acest sistem integrat de combatere a dăunătorilor implică toate operațiunile agricole care au ca scop întărirea plantelor și creșterea rezistenței acestora la boli provocați de insecte, ciuperci sau alți factori externi. De asemenea, implică o monitorizare precisă a câmpului cu ajutorul celor mai noi tehnologii, cum ar fi dronele, pentru a monitoriza creșterea, a controla intensitatea infestării și a determina momentul potrivit pentru intervenția chimică cu pesticide înregistrate și acceptate de UE, dacă este necesar. De exemplu, în sezonul de producție a strugurilor 2023, crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892 nu a folosit niciun insecticid. Acest lucru nu înseamnă că insectele nu au atacat vița-de-vie, ci mai degrabă că prezența lor nu a provocat daune semnificative producției, din punct de vedere cantitativ și calitativ”.

Atingerea acestui nivel de rezistență naturală la insecte a fost rezultatul unei game largi de operațiuni agricole complexe și al atenţiei deosebite acordate gestionării atente a nutriției viței-de-vie, pe baza unor analize complexe a nevoilor plantelor, a nutrienților din sol, precum și a interacțiunilor de mediu legate de numărul de zile însorite și înnorate, de nivelurile de precipitații și de modificările asociate ale umidității relative, precum și de numărul de nopți cu lună, deoarece transmiterea insectelor are loc pe timp de noapte și depinde de acest factor.

Referindu-se la istoria, calitatea și potențialul vinurilor românești, Jean-François Joumier subliniază: „Țările care au cea mai lungă tradiție în producția de vin sunt România și Georgia, urmate de Grecia, Italia și Franța. În regiunea Dealu Mare, unde se află crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, avem un relief foarte bun, un terroir foarte bun, deci și potențialul și resursele pentru a produce vinuri de înaltă calitate sunt foarte mari. Și noi facem asta. Premiile pe care vinurile noastre le-au obținut în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu reflectă aceste condiții. Eliminarea tuturor pesticidelor din procesul de producție nu poate decât să adauge mai multă valoare vinurilor și să îi facă pe consumatori să se simtă mai în siguranță când le beau”.

280408447 4636521069785952 1778139260352942728 n

George Barnotty are o expertiză solidă în ceea ce privește alternativele ecologice pentru protecția plantelor și lucrează îndeaproape cu Jean-François Joumier pentru a atinge obiectivul propus, acela de a elimina complet pesticidele până în 2025. „Ca de obicei, suntem lideri în domeniu și sperăm să inspirăm tot mai mulți producători din întreaga lume, fie că este vorba de băuturi sau de alimente, să treacă la sistemul de gestionare cu zero pesticide, deoarece sănătatea și mediul în care trăim sunt mai importante decât orice altceva. Niciun efort nu este prea mare pentru a le păstra”, a concluzionat Lorenzo Vergani.

Alexandrion Group exportă cantități mari din vinurile sale în țări precum Irlanda, Franța, Elveția, Spania, Norvegia, Olanda, Cipru, Grecia, Brazilia, Australia, Japonia, China, Hong Kong, Canada, Taiwan și Dubai.

În 2023, vinurile produse de Domeniile Alexandrion Rhein 1892 au fost premiate cu medalii master, dar şi de aur și argint în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu, precum Concours Mondial de Bruxelles, Mundus Vini și Vinarium.

Alexandrion Group produce vinuri liniştite din gamele Hyperion, Hyperion Exclusive, Colecţia Mitologică, Concert Prestige Rosé, Byzantium şi Prahova Valley şi vinuri spumante din gama Rhein Extra. Mai multe detalii pe website-urile www.dar1892.com și www.rhein1892.com.

spumante

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

A opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box, organizat de compania Azoc-Star, se va desfășura pe 15 februarie 2024. Termenul limită de înscriere în concurs este 2 februarie 2024, iar probele se vor primi până la data de 9 februarie 2024.

Având în vedere creșterea constantă și semnificativă a consumului de vin ambalat la bag-in-box, organizatorii se așteaptă la peste 180 de probe la cea de-a opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box. „De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star.

Obiectivul principal al concursului este de a sprijini consumatorii în alegerea vinului. „Vinurile ambalate la bag-in-box cu disticția concursului sunt certificate în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți din România. Un aspect de luat în seamă este și promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, a afirmat Cătălin Costiniuc.

costiniuc

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va inscrie la „Concours International Wine In Box”, Toulouse, Franța, www.best-wine-in-box.com, care va avea loc pe 27 martie 2024. „Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, anual au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concursul din țara noastră, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, https://www.iwcb.ro/, care va avea loc în perioada 23 - 26 mai 2024.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”. Juriul 2 va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”, iar juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul va avea loc în Bucureşti, la restaurantul LA MAMA – Muzeul Național al Țaranului Roman.  

Pentru a vedea câștigătorii Concursului Național Vin Bag-In-Box 2023, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/romania-viticola/item/5652-concursul-national-vin-bag-in-box-2023-si-a-desemnat-castigatorii.html

Azoc-Star SRL este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

Concurs National Vin Bag in Box 2024

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Potrivit Comisiei Europene, în vederea punerii în aplicare a normelor privind etichetarea vinurilor în ceea ce privește includerea pe etichete a listei ingredientelor și a declarației nutriționale, noile indicații obligatorii trebuie să se aplice în cazul vinurilor introduse pe piață de la data stabilită în Regulamentul (UE) 2021/2117, respectiv 8 decembrie 2023.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) informează că toate vinurile naționale sau importate introduse pe piața Uniunii Europene după data de 8 decembrie 2023 trebuie să îndeplinească noile cerințe de etichetare. Cu toate acestea, până la epuizarea stocurilor, vinul produs înainte de 8 decembrie 2023 poate continua să fie introdus pe piață în conformitate cu cerințele de etichetare aplicabile înainte de această dată. În cazul vinurilor importate înainte de 8 decembrie a.c., acestea sunt considerate produse anterior și, prin urmare, eligibile pentru scutire.

qr cod

„Pentru a veni în sprijinul producătorilor, începând cu data de 8 decembrie 2023 Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole a creat posibilitatea în aplicația ONVPV B2B, de utilizare a codului QR al însemnului de certificare a originii şi autenticităţii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și varietale pentru afișarea informațiilor nutriționale. Aplicația se adresează tuturor producătorilor care deja o utilizează pentru certificarea vinurilor cu DOC/IG/varietale, și este gratuită”, a precizat Diana Pavelescu, DipWSET – consilier promovare în cadrul ONVPV.

info eticheta vin

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Duminică, 03 Decembrie 2023 18:21

Jidvei, o afacere ajunsă la a treia generație

În urmă cu aproape 25 de ani, familia Necșulescu a început să rescrie povestea vinurilor obținute pe văile Târnavelor, în județul Alba. Astăzi, Jidvei este o afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului, având în vedere că la conducerea companiei se află a treia generație a familiei interlocutorului nostru – Claudiu Necșulescu. Însă nu trebuie să uităm că trăim în România și în nicio afacere nu curge doar lapte și miere, iar piața vitivinicolă este încă neașezată, cu nenumărate provocări, incertitudini, cu felurite probleme la tot pasul. Totuși, Claudiu Necșulescu privește partea plină a paharului, fiind preocupat permanent de a merge mai departe. Iar noi dorim să punctăm efortul continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

DSC07050

„Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol. Sunt convins că 90% din companii, în realitate, sunt pe minus.”

Reporter: Ce înseamnă să fii om de afaceri în viticultură şi vinificaţie astăzi?

Claudiu Necșulescu: Cred că e o misiune foarte grea astăzi. Sigur, din motive mai mult sau mai puţin obiective, ultimii trei ani au fost nişte ani cu încercări şi provocări foarte puternice. Eu spun că de multe ori poate astea chiar te întăresc şi vorbim de rezilienţă, dar durerea cea mare este că unele dintre provocările sau neajunsurile din mediul de afaceri nu vin neapărat din nişte condiţii obiective, ci vin dintr-o proastă înţelegere sau o lipsă a dialogului cu autorităţile. Sau, şi dacă există, de multe ori parcă mimăm dialogul, adică ne-am întâlnit, am discutat, dar nu se întâmplă nimic. Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol, şi o spun cu asumarea cuvintelor, deci eu sunt convins că 90% din companiile din sectorul vitivinicol în realitate sunt pe minus. Sigur că, prin eforturi, prin transferuri de fonduri din alte activităţi încearcă să acopere gaura din sectorul vitivinicol, din ce înseamnă partea vinicolă. Discut foarte mult cu membrii ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă) şi cu alţi producători de vin şi toţi au aceeaşi problemă. E clar că scumpirile, pornind de la energie, îngrăşăminte, sticle, etichete, ele nu au putut fi transferate pe raft, pentru că aducea produsul într-o zonă de respingere din partea consumatorului, şi atunci n-au făcut decât să mănânce din marja care era sau să aducă produsul chiar pe minus. Companiile din sectorul vitivinicol au plantaţii, produc vin şi cifra de afaceri se realizează prin valorificarea vinului.

Reporter: Aveți cu cine lucra via, în cramă, știut fiind că forţa de muncă este o mare problemă?

Claudiu Necșulescu: Noi am adus forță de muncă din Nepal. Avem 250 de nepalezi, acum am mai comandat, am încheiat contracte pentru încă 250 de nepalezi, este un deficit major de forţă de muncă pentru activităţile din agricultură. Personal, mă bucur că n-am intrat momentan în Schengen, pentru că am fi rămas şi fără această forţă de muncă adusă din afară. În momentul aderării la Schengen, automat această forță de muncă ieftină intră în piaţa muncii europeană şi toți oamenii ăștia nu au nicio problemă să se ducă să lucreze în țările mai dezvoltate.

Reporter: Și totuși, iată că omul de afaceri din România se descurcă. Dar asta nu înseamnă că guvernanţii trebuie să se bazeze pe faptul că omul de afaceri român se descurcă...

Claudiu Necșulescu: Aici, facilităţile sunt foarte simple. O scădere a impozitării muncii şi o creştere a salariului minim. Astea sunt măsurile, nu există altele, în ceea ce privește forța de muncă. Prin creşterea salariului minim automat scazi presiunea de emigraţie în afară a forţei de muncă şi pe fondul creşterii îţi poţi permite să scazi impozitarea muncii, care la noi în ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană. Astăzi, dacă le dai şi 200 de lei pe zi net, nu-ţi vin la muncă. Sectorul vitivinicol este un sector în care nu poţi regla producţia după piaţă. Noi vrem - nu vrem trebuie să lucrăm via, chiar dacă anul, condiţiile din piaţă sunt mai proaste şi nu poţi valorifica întreaga cantitate. La vie nu poţi să-i spui: anul ăsta stai pe loc, ne vedem la anul şi ne apucăm de producţie. Şi aici apar cele mai mari probleme. Nu vorbesc şi de costuri de stocare, şi toate elementele astea vin să genereze costuri suplimentare.

interviu 245 claudiu necsulescu 5

Cultura viței-de-vie nu o poţi abandona. Dacă am rămas pe stoc cu porumb anul ăsta, anul viitor categoric pun mai puţin porumb. La vie nu pot să-i spun: anul ăsta stop, nu cheltui cu tine, nu fac tăieri, nu fac dirijări sau tratamente, pentru că dacă ai făcut asta, anul următor clar nu mai faci nimic. Şi atunci eşti obligat s-o întreţii.

Pentru cultura viţei-de-vie, pot să spun că suntem la maximumul de favorabilitate. Dacă înainte oarecum aveam riscurile îngheţului excesiv şi îngheţului târziu, şi un excedent de umiditate, acum practic suntem la maximumul de favorabilitate. Acum doar greşelile noastre pot să ne afecteze producţia din Transilvania. Sigur, în zona de sud seceta e o problemă majoră, dar acolo trebuie programe naţionale care să ajute fermierii. România încă nu are o strategie naţională legată de agricultură.

„Acum cei mai mulţi bani merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar.”

interviu 245 claudiu necsulescu 7

Reporter: În viticultură aţi avut un program şi-l aveţi în continuare, cel al reconversiei...

Claudiu Necșulescu: Anul ăsta sperăm să ajungem din nou la o absorbţie de sută la sută. În ultimii trei ani, pe fondul pandemiei, pe urmă a început războiul, a fost o stagnare, dar anul ăsta se pare că reuşim să consumăm toţi banii alocaţi pentru partea de reconversie şi, sigur, şi partea de investiţii.

La ora asta, producătorii mari au un handicap, că primesc doar 25% din proiect pe partea de investiţii. Dar ceea ce mă bucură e faptul că, într-adevăr, noi tot timpul ne-am lăudat că am fost sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri şi că a fost o politică coerentă.

„SGR (Sistemul Garanție – Returnare) nu există în UE, nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin.”

Reporter: Adică sumele alocate sectorului vitivinicol au fost consumate integral.

Claudiu Necșulescu: Eram un pic dezamăgit pentru ultimii trei-patru ani, când nu mai exista apetit în zona asta investiţională. Acum cei mai mulţi bani e drept că merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar. Cred că ce este şi ce ar trebui luat în considerare e că vinul, chiar în situaţiile de criză şi cu încărcătură emoţională puternică, el fiind un produs de confort, că nu este un produs de necesitate, piaţa acestuia suferă foarte mult. Niciodată, dacă ai o stare şi eşti încărcat emoţional, nu ai dispoziţia să bei un pahar de vin. Că mulţi spun: lasă, că alcoolul merge! Dar vinul nu este alcool. Ăla care vrea să-şi înece amarul eventual bea o votcă, o tărie, n-o să bea un pahar de vin să-şi înece amarul. Că până ajunge să-şi înece cu vin amarul se plictiseşte, uită de ce s-a apucat.

Provocări sunt multe şi ceea ce ne preocupă cel mai mult acum, în perioada asta, este un mecanism introdus pe zona asta de colectare şi reciclare a deşeurilor, unde într-un mod… n-aş găsi o definiţie să nu exagerez sau să nu fiu vulgar, dar cum se vorbea atunci „noaptea ca hoţii”, cam aşa a fost introdus şi sectorul de vin. Noul mecanism propus, SGR (Sistemul Garanție – Returnare), nu există în UE. Nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin din raţiuni foarte clare: un om care plăteşte 30-40 de lei pe o sticlă de vin nu se va întoarce cu sticla la magazin să-şi ia 50 de bani. Şi atunci e clar că nu putem avea aşteptări în a fi un mecanism eficient. Nimeni nu şi-a pus întrebarea: de ce noi? Măcar să întrebe celelalte state UE de ce nu au prins și vinul în SGR. Marele paradox e că sticla la noi se colectează cu mecanismele vechi. Sticla chiar şi-a îndeplinit în fiecare an cota. Problemele apar pe pet şi pe aluminiu, acolo nu reuşim să ajungem la cotele asumate şi pe care trebuie să le realizăm. Nu ştiu ce se urmăreşte, este clar o concurenţă neloială. Eu sunt om de afaceri din ’90, nu de ieri-de azi, şi am luat-o de la zero. Un astfel de contract precum SGR, care ne-a fost propus – impus – spre semnare, n-am întâlnit. Adică orice om, fără să ai nici cea mai mică pregătire în zona juridică, deci un contract în care nu spui ce face, ci doar ce fac eu, adică ce am să-ţi plătesc, obligaţii, dar nici alea stabilite şi să spună că atât te costă taxa de administrare, atâta taxa de gestiune și doar cu o anumită companie, cu una singură, așa ceva n-am întâlnit. E ceva de noaptea minţii! Repet, la ora asta pentru foarte mulţi dintre noi impactul este foarte mare, adică aşa cum stau lucrurile eu estimez că impactul pentru mine va fi undeva la 3-4% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm. Dar problema acum nu mai este nici măcar de bani. E o chestie de demnitate a noastră, n-am fost chemaţi la nicio negociere, am fost băgaţi într-un mecanism în care nici măcar nu ne regăsim.

interviu 245 claudiu necsulescu 1

Reporter: În cadrul ONIV, unde sunteţi şi preşedinte, care este opinia celorlalţi colegi în privinţa asta? Sau, mai bine zis, ce ar trebui să faceţi ca să rezolvaţi problema aceasta?

Claudiu Necșulescu: Sunt câţiva mici producători care au semnat. Am încercat, am făcut demersuri la preşedinţie, la Ministerul Mediului, la Consiliul Concurenţei, aşteptăm acum să vedem ce reacţii vor fi. Repet, discutăm de un sector în care 99% din sector este capital românesc. Şi un sector care nu poate fi dislocat. Şi singurul. Adică eu nu cunosc alt sector economic cu activitate în care să aibă o astfel de pondere capitalul românesc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar e dureros când vezi că ţi se impune ceva, fără ca măcar să discuţi. Un contract e voinţa părţilor, în primul rând, nu poţi să-mi impui. I-am spus ministrului: de ce nu faceţi voi? Vouă vă plătesc şi semnez contractul mâine, dacă preluaţi voi, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Mediului, intensitatea taxelor nu e o problemă, problema e dacă statul e capabil să colecteze de la toţi la fel. Deoarece cu cât creşte nivelul de impozitare, cu atât evaziunea creşte. Şi atunci, pentru cei care-şi doresc o afacere curată şi să fie în pas cu tot ce înseamnă impozitare, nu pot face faţă, nu pot rezista. Aşa e şi acum, plus că ne pui în competiţie, adică vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem o competiţie între bere şi vin. Dacă iei primii cinci jucători din sectorul berii la nivel mondial, ca business, corporaţie, au mai mult decât PIB-ul României. Şi noi suntem puşi să ne batem cu ei, în loc ca statul să ne sprijine, așa cum merităm. 

DSC07067

„Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business.”

 

Turism viticol la Castel

 

Reporter: Suntem în curtea deja vestitului castel de pe etichetele sticlelor de Jidvei, Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. De ceva vreme vorbim şi în România de oenoturism sau turism viticol. La Jidvei ați început să primiți oaspeți, iubitori de vin, să practicați turismul viticol?

Claudiu Necșulescu: Da. E o activitate suport pentru tot ce înseamnă viticultură şi, probabil, încă sunt resurse neexploatate în zona asta. Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business. Conceptul de la Jidvei este unul aparte, porneşte de la ideea că tot ceea ce se consumă în Castelul Jidvei este produs în cadrul fermei, care este autorizată bio, deci toate produsele pe care le consumăm la Castel sunt produse în cadrul fermei, cu activităţi pornind de la găini, vaci, oi, struţi, gâşte, raţe, legume, absolut toate sunt produse aici, uleiuri. Deci, ăsta este conceptul. Lucrăm doar pe grupuri organizate, pentru că aţi văzut foarte bine, la modul în care am renovat şi reabilitat Castelul, a fost o investiţie foarte mare şi nu-mi permit să se degradeze, adică să primesc oameni pe care să nu-i cunosc şi să nu am garanţia că ştiu să respecte valorile pe care le regăsesc în incinta Castelului şi în camere.

fetele jidvei necsulescu

„Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business.”

Reporter: Să vorbim despre viitorul Jidvei. Dumneavoastră ați început afacerea aceasta și ați lucrat alături de tatăl dvs., de domnul Liviu Necşulescu. De câțiva ani, aţi luat alături copiii, fetele...

Claudiu Necșulescu: Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business. Vreau să-mi las fetele, pe Ana și Maria, să gestioneze activitatea asta cu vinul, cu turismul viticol, şi eu să-mi găsesc alte preocupări, ca să nu interferez şi să nu îmi mai dau cu părerea. Să mă ocup de ferme, de partea alimentară, de grădină. Aici, la Castel, sunt cinci hectare de grădină bio şi am mai pregătit în reconversie 2,5 hectare, plus 1,5 hectare cu arbuşti, aronia, afine, zmeură…

interviu 245 claudiu necsulescu 4

Reporter: Când vă copleşesc problemele din viticultură, din vinificație, veniţi în partea asta de horticultură, la grădină, şi vă recreaţi?

Claudiu Necșulescu: Tocmai unul dintre motivele pentru care m-am implicat şi încerc să dezvolt un alt business este acesta, pentru a le lăsa pe fete să gestioneze activitatea din sectorul vitivinicol. Afacerea Jidvei a trecut deja de vreo cinci ani la o nouă generație, am făcut practic schimbul de generație predându-le ștafeta fiicelor mele.

interviu 245 claudiu necsulescu 8

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Concursul de Vinuri Spumante Românești, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 5, își va disputa în premieră finala în două capitale europene simultan, la București și Amsterdam, pe 4 decembrie. Evenimentul este găzduit de Aria TNB, respectiv de Amsterdam Wine Academy. Concursul de Vinuri Spumante Românești este singura competiție de acest tip din România și, în același timp, un etalon pentru industria spumantelor autohtone, în țara noastră existând în prezent 117 mărci locale de spumant.

Noutatea absolută a ediției 2023 a Concursului de Vinuri Spumante Românești este reprezentată de jurizarea unor spumante la sticlă magnum (1,5 l, față de cea clasică de 0,75 l).

La actuala ediție concurează majoritatea celor 29 de producători români care cumulează pe piață 117 mărci de vinuri spumante. Față de edițiile anterioare, în acest an a fost inclus în concurs un nou producător intrat recent pe această piață, respectiv Tenuta Mosconi.

Concursul de Vinuri Spumante Românesști

Fiecare echipă de jurizare din cele două țări este formată din câte zece specialiști, români și străini, printre care somelieri cu recunoaștere internațională, deținători ai titlurilor și certificărilor de excelență DipWSET/Wein Akademiker, ASI Gold, studenți ai „The Institute of Master of Wine”, educatori, bloggeri și membri ai „The Circle of Wine Writers” reuniți de către organizatorii Iulia Țigău, la Amsterdam, respectiv Tiberiu Onuțu, la București. Iulia Țigău deține titlul de excelență DipWSET, locuiește la Düsseldorf (Germania) și a început călătoria în lumea vinului în 2018. Tiberiu Onuțu este istoric amator al soiurilor românești de viță-de-vie, promotor al vinurilor spumante românești, colaborator la www.vivc.de și la www.wein.plus. De asemenea, Tiberiu duce mai departe, în Dealu Mare, tradiția a patru generații de viticultori.

Jurizarea este organizată pe secțiuni, în funcție de metoda de obținere, cu accent pe metoda tradițională (a doua fermentație în sticlă) și metoda Charmat (a doua fermentație în rezervoare de inox).

Cooptarea juraților internaționali în echipa concursului are două scopuri distincte. În primul rând, reconfirmarea angajamentului nostru ferm față de profesionalism și standarde ridicate în procesul de jurizare. Și, în al doilea rând, prin expunerea internațională, dorim să contribuim la consolidarea reputației spumantului românesc pe piețele externe”, a declarat Tiberiu Onuțu, inițiatorul concursului.

Vinuri spumante 1

Concursul de Vinuri Spumante Românești a luat naștere în 2018 cu scopul de a evidenția cei mai buni producători și cele mai bune vinuri spumante, pe fiecare categorie în parte. Jurizarea făcută de oameni cu înalte standarde profesionale în domeniu duce la consolidarea acestui concurs ca un etalon pentru industria spumantelor din România.

Mai multe detalii despre ediția trecută găsiți aici și aici.

 

Comisia de jurizare a Concursului de Vinuri Spumante 2023

 

București

Echipa feminină este formată din:

  • Arina Antoce, profesor de oenologie la USAMV București, expert OIV, degustător profesionist;

  • Dana Pop, dr. inginer în biotehnologie alimentară, maestru degustător de vinuri, brânzeturi, ulei de măsline, cafea, maestru degustător de salamuri și importator de vinuri;

  • Anne-Wies van Oosten, DipWSET, Wine-Food-Travel Writer, Wein Akademiker, International Wine Taster, membru al FIJEV și al Circle ofWine Writers;

  • Daniela Paraschiv, dr. inginer în biotehnologie alimentară, eurosomelier, director general Hansen România;

  • Roxana Nicolaescu, WSET 3, somelier, curator de vinuri.

Echipa masculină este formată din:

  • Horia Hasnaș, comunicator de vin, campion mondial la degustarea în orb, ediția 2023;

  • Valeriu-Constantin Popescu, somelier, pasionat de spumante;

  • George Ignat, WSET 2, absolvent al cursului organizat de „Comité Champagne”, lector la Școala Europeană de Somelieri;

  • Emil Popescu, WSET 3, proprietarul barului Wine With Me;

  • Ladislau Kristof, WSET, degustător, pasionat de șampanii, Luxury Adviser.

Amsterdam

Echipa feminină este formată din:

  • Anja Vondenhoff, DipWSET, Wein Akademiker și președinte al Weinakademiker Club, Certified Sommelier/The Court of Master Sommeliers, Europees Meilleur Formateur en vin de Champagne 2011;

  • Kristel Balcaen, DipWSET, studentă MW;

  • Roos Stevens, DipWSET, ASI Gold (singura din Țările de Jos), Maître-Sommelier Restaurant Bridges, Amsterdam;

  • Sue Eames, DipWSET, Committee Member, Circle of Wine Writers;

  • India Donisi (Winespicegirl), influencer;

  • Iulia Țigău, DipWSET, pasionată de vin.

Echipa masculină este formată din:

  • Wouter Aalst, DipWSET, Wein Akademiker, student MW;

  • Jan-Jaap Altenburg, DipWSET, ASI Somelier, coproprietar al barului de vinuri Vindict;

  • Marco Omar Herrouz, DipWSET, D.O. Cava Certified Wine Educator, D.O. Cava Ambassador for Italy & The Netherlans;

  • Antonello Nicastri, Head Sommelier la Restaurant Flore;

  • Marc Wabo, WSET 3, Wine International Association Ambassador Germania;

  • Tony Yip, DipWSET, student MW.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Centrul pentru Cultura și Civilizația Gustului din Cetatea Oradea a găzduit duminică, 8 octombrie 2023, vernisajul expoziției și festivitatea de decernare a premiilor Concursului internațional de artă fotografică „Via, vinul și bucuria de a trăi”, precum și lansarea albumului cu același nume.

Evenimentul a fost posibil datorită implicării deosebite a Asociației Internaționale Euro Foto Art, în parteneriat cu Summit Agro România și Asociația pentru Cultura și Civilizația Vinului „Millesime”, sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică (recunoscută de UNESCO). 

„Vernisajul expoziției internaționale de artă fotografică «Via, vinul și bucuria de a trăi», precum și lansarea albumului omonim, ne dorim să fie un regal al toamnei, al artei fotografice. Al viței-de-vie și vinului. Al viti-viniculturii. Un regal artistic în spiritul binefacerilor strugurilor și vinului. Al întâlnirii într-o poveste – salon-album al clipelor surprinse de iubitorii de vie și vin”, a declarat în deschiderea evenimentului dr. ing. Patricia Maria Știrbu, președintele Summit Agro România, Bulgaria, Adria și Republica Moldova.

Via vinul si bucuria de a trai 3

La eveniment a fost prezent și profesorul Dorin Popa, președintele Asociației pentru Cultura și Civilizația Vinului „Millesime”, personalitate marcantă în lumea vinului din țara noastră, care a primit pe 23 septembrie, anul acesta, Colanul de Aur și Diploma de Onoare - cea mai înaltă distincție a Federației Internaționale a Confreriilor Bahice din Paris, premiu oferit pentru prima dată în România. „Vreau să-mi exprim în primul rând bucuria; bucuria pentru acest moment și, mai mult de atât, mulțumirea pentru acest moment. Prima mulțumire ar fi de fapt pentru doamna Patricia Știrbu, pentru care, acest moment și anvergura lui i se datorează. Pentru că acest moment și această minunată carte a apărut datorită susținerii sale”, a spus Dorin Popa.

Via vinul si bucuria de a trai 1

La rândul său, Ștefan Toth Istvan, președintele Asociației Internaționale Euro Foto Art, a mulțumit Patriciei Știrbu pentru sprijinul acordat. „Acest salon internațional de artă fotografică, organizat în premieră națională, a fost o provocare pentru artiștii fotografi care, în paralel cu realizarea fotografiilor pentru concurs, au fotografiat întocmai, pe lângă povestea viței-de-vie și a vinului, bucuria acelora care au savurat gustul deosebit al acestuia”, a subliniat Ștefan Toth Istvan.

Evenimentul a fost presărat cu momente muzicale de excepție susținute de către maestrul Thurzó Sándor József la violă și renumiții artiști ai Rock Filarmonica Oradea - Alexandrina Chelu-Schorr (voce) și Florian Chelu Madeva (chitară).

Manifestarea s-a încheiat cu o cină și o degustare de vinuri de la Crama Corbuț, organizată cu ocazia deosebită a Zilei Gastronomiei și Vinului Românesc.

Expoziția poate fi vizitată în Centrul Euro Foto Art din Cetatea Oradea până în data de 2 noimebrie 2023, precum și pe site-ul: www.eurofotoart.com/efa-events.

Via vinul si bucuria de a trai 2

 

Premii

La finalul vernisajului, președintele Asociației Euro Foto Art a decernat premiile câștigătorilor. La Concursul internațional de artă fotografică „Via, vinul și bucuria de a trăi” au fost validate 144 de fotografii trimise de fotografi din opt țări, juriul neavând deloc o misiune ușoară în stabilirea ierarhiei câștigătorilor.

Premiul I: Otos Andras (SRB) – Ciclul: Consacrarea vinului nou

Premiul II: Hos Norbert (SRB) – colecția personală

Premiul III: Mariana Scubli (RO) – Vinul unui cavaler

Premiul de excelență “Millesime”: Yarema Protsiv EFIAP, ED.ISF (USA) – Delicios

Premiul de excelență EFA: Norba Volodimir (UA) – colecția personală

Medalii

Medalia de aur „Carol Pop de Szathmari”: Atsushige Kawano (JP) – Cum se bea vinul

Medalia de argint „Carol Pop de Szathmari”: Paul Bock (SUA) – colecția personală

Medalia de bronz „Carol Pop de Szathmari”: Cătălin Vezetiu (RO) – colecția personală

Plachete „Carol Pop de Szathmari”

Călin Rucsandra EFIAPg (RO) – colecția personală

Radu Gabor (RO) – colecția personală

Ahmed Mohamed Hassan EFIAP/s, EPSA (EG) – colecția personală

Iurie Foca (MD) – colecția personală

Nora Maher (EG) – colecția personală

Duban Dorina (UA) – colecția personală

Szabo Geza (RO) – colecția personală

Veaceslav Bruma (MD) – colecția personală

 
Summit Agro România aparține Sumitomo Corporation, companie globală japoneză leader Fortune 500, ce activează în domenii diverse precum: finanțe, asigurări, comerț, produse chimice și electronice, servicii pentru îmbunătățirea stilului de viață etc.
Summit Agro România are ca principal obiect de activitate comerțul cu produse pentru protecția plantelor, produse pentru combatere biologică, biostimulanți și fertilizanți, oferind din anul 2021 și servicii de consultanță în asigurarea culturilor cu pachete personalizate, chibzuite.
Printre mărcile cele mai cunoscute, comercializate în România de compania Summit Agro se remarcă: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil/Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizanţii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid şi produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum și biostimulanții și fertilizanții foliari Kaishi, Shigeki.

RGB Logo Sumi Agro patrat 600x600px

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Pe 26 septembrie 2023 au avut loc evaluările pentru cea de-a XV-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.Ro. Gazdă a fost resortul Casa Timiș din Chițorani (Prahova). Tot aici, rezultatele – vinurile medaliate – au fost anunțate public pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment special de sărbătorire a Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România (potrivit Legii 79/2019, această Zi cade în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie).

CASA TIMIS JURIU PLEN PREMIILE EXCELENTA VINULRo 752x440

Cramele mari câștigătoare ale competiției, după numărul de medalii obținute, au fost: Budureasca (1 Mare Medalie de Aur + 6 Medalii de Aur); holdingul Vintruvian Estates (în total, 1 Mare Medalie de Aur + 5 Medalii de Aur, obținute de cramele lor din Dobrogea și Dealu Mare), urmate de gazdele de la Casa Timiș (1 Mare Medalie de Aur + 3 Medalii de Aur).

28 de profesioniști (enologi, degustători autorizați, somelieri, deținători de diplome Wines and Spirits Education Trust - WSET, comercianți de vinuri și organizatori de turism specializat) au analizat în orb (fără să cunoască identitatea vinurilor din concurs) probe înscrise de 35 de producători din toate regiunile viticole ale României.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO sticle

CASA TIMIS Premiile excelenta VINULRO juriu 1

Degustătorii, împărțiți în cinci comisii de câte cinci sau șase membri, au observat și au punctat aspectul, aromele, gustul, postgustul și echilibrul general al eșantioanelor, aceste repere definind vinurile într-un sistem informatic special conceput pentru astfel de examinări organoleptice. Activitatea comisiilor a fost supervizată de un director tehnic al competiției, în persoana enologului și consultantului Liviu Grigorică, acesta neparticipând la punctarea mostrelor.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO COMISIA 2

381173355 1076108747017425 5184658644198049041 n

Punctajele care au asigurat Marea Medalie de Aur au fost cele peste 95 (din maximum de 100 posibile), în timp ce Medaliile de Aur au fost acordate vinurilor cu punctaje între 90 și 94 puncte. „Anul acesta am fost obligați să acordăm mai multe medalii decât ar fi permis limita autoimpusă, de 1/3 din numărul total de eșantioane înscrise: dacă la edițiile trecute renunțam la acordarea unor Medalii de Argint pentru vinurile care erau în marja de punctaj care le-ar fi îndreptățit la această medalie dar nu se înscriseseră în prima treime din ordinea finală, anul acesta ni s-ar părut nedrept să nu acordăm Medalii de Aur tuturor vinurilor care au întrunit punctajul necesar. În premieră, astfel, în 2023, Medaliile de Argint nu s-au mai acordat, ceea ce e până la urmă un fapt îmbucurător pentru calitatea generală a eșantioanelor prezentate și pentru modul în care cramele participante au știut să-și selecteze vinurile care să le reprezinte cu cinste în competiție”, a declarat Cezar Ioan, fondator Vinul.Ro.

PREMII EXCELENTA Casa Timis

De reținut că, în afara medaliilor, punctajele acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

384398933 1076108863684080 3846767729202114329 n

 

Mari Medalii de Aur (>95 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

ANNO Cabernet Sauvignon 2020, Licorna Winehouse
BUDUREASCA PREMIUM Fetească neagră 2020, Budureasca (acest vin a fost și BEST IN CLASS pentru acest soi)
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon 2020, Casa Timiș
INCANTATION 2020, Domeniile Dealu Mare Urlați (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
MIGALĂ Cuvee roșu 2019, Crama DeMatei (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon)
VIZIONAR roșu 2021, Domeniul Aristiței (Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc)

 

Medalii de Aur (90-94 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

 

Vinuri albe medaliate cu Aur

ANNO 5 FLORA Fetească albă (sec) 2022, Licorna Winehouse
ASTRUM CERVI Fetească regală demisec 2022, Crama Ceptura (și BEST IN CLASS pentru categoria Fetească regală)
BUDUREASCA PREMIUM Chardonnay sec 2022, Budureasca
CARPATHIA CHARDONNAY sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CONU ALBU Chardonnay barrique sec 2022, Crama Viișoara
DOMENIILE BOHOTIN Tămâioasă românească sec 2022, Domeniile Bohotin
EDIȚIE SPECIALĂ Fetească albă sec 2022, Domeniile Dealu Mare Urlați (și BEST IN CLASS pe categoria Fetească albă)
FAIN CUVEE ALB sec 2022, Strunga Winery (Chardonnay & Sauvignon Blanc & Muscat Ottonel)
GEWURZTRAMINER PREMIUM demisec 2022, Villa Vinea
GRAMOFON CUVEE ALB sec 2020, Gramofon Wine (Fetească regală & Muscat Ottonel & Sauvignon Blanc & Chardonnay)
LA CETATE Tămâioasă românească demisec 2022, Crama Oprișor (BEST IN CLASS la categoria Tămâioasă românească)
MAGNUS MONTE Fetească regală sec 2022, Crama Ceptura
ORGANIC Sauvignon Blanc sec 2022, Budureasca
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION Fetească albă sec 2021, SCDVV Pietroasa
PIETROASA REZERVA Riesling italian Clona 1SC1 sec 2019, SCDVV Pietroasa
ROSTURI ALB sec 2022, Crama DeMatei (Fetească regală & Fetească neagră vinificată în alb)
SAUVIGNON & SAUVIGNON PREMIUM demisec 2022, Budureasca
SPECTRUM FETEASCĂ REGALĂ sec 2021, Domeniile Averești
SPECTRUM ZGHIHARĂ sec 2021, Domeniile Averești
STRUNGA BARRIQUE Chardonnay sec 2022, Strunga Winery
TABU Muscat & Riesling italian demisec 2022, Domeniile Caraman
TATA ȘI FIUL Fetească albă sec 2022, Crama Tata și Fiul
TRAVIATA ACTUL I Fetească regală sec 2022, Crama Bratu
WEINLAND Fetească regală demidulce 2022, Jidvei

 

Vinuri rose medaliate cu Aur

CAII DE LA LETEA PRINCEPS ROSE sec 2022, Via Viticola Sarica Niculițel (Fetească neagră & Pinot Noir & Syrah)
CARPATHIA ROSE sec 2022, Viti-Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon & Merlot)
GRAND PERE ROSE Merlot sec 2021, Crama Bratu
MAGNUS MONTE ROSE Merlot sec 2022, Crama Ceptura
TRAVIATA ACTUL II Fetească neagră sec 2022, Crama Bratu

La categoria Vinuri Rose, din dorința de a promova soiurile autohtone, s-a mai acordat și o mențiune specială pentru un vin cu punctaj de Medalie de Argint – BUSUIOACĂ PIETROASA RESEARCH & INNOVATION sec 2021, produsă de SCDVV Pietroasa, care a devenit BEST IN CLASS pentru acest soi, înregistrând cel mai mare punctaj dintre toate Busuioacele prezentate în competiție.

 

Vinuri roșii medaliate cu Aur

ANTIK FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2019, Crama Viișoara
ARHON MERLOT sec 2017, Domeniul Drăgași
CANTVS PRIMVS MERLOT sec 2020, Viile Metamorfosis
CARPATHIA Cabernet Sauvignon & Merlot sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon & Shiraz sec 2020, Casa Timiș
CASA TIMIȘ EXPERIENCE sec 2013, Casa Timiș (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
CASA TIMIȘ FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, Casa Timiș
CUPIDO CUPAJ ROȘU demisec (fără an de recoltă menționat), ANNWINE
CUVEE ALEXANDRU Cabernet Sauvignon sec 2017, SERVE
CUVEE GULILAUME sec 2021, SERVE (Pinot Noir & Fetească neagră)
DOMAINE CEPTURA ROUGE sec 2018, DAVINO
DUH ROȘU sec 2019, Domeniul Bogdan (Fetească neagră & Merlot & Shiraz)
EPIPHANIE Fetească neagră sec 2019, Via Viticola Sarica Niculițel
EUFORIA FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2022, Cramele Cotnari
CUVEE ROȘU GRAMOFON WINE sec 2020, Gramofon Winery (Fetească neagră & Merlot & Cabernet Sauvignon)
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2020, Velvet Winery
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2022, Velvet Winery
LEGIO RESERVE ROȘU sec 2020, Domeniile Ostrov (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
MAGNUS MONTE Fetească neagră sec 2021, Crama Ceptura
MĂIASTRU MERLOT demisec 2021, Crama Oprișor
MISTER S EDIȚIE LIMITATĂ sec 2021, Crama Ferdi
NASUL CAVALERULUI sec 2018, SERVE (Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon)
NOBLE 5 ROȘU sec 2020, Budureasca (Shiraz & Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Pinot Noir)
ORIGINI CABERNET SAUVIGNON sec 2020, Budureasca
ORIGINI RESERVE sec 2018, Budureasca (Cabernet Sauvignon & Merlot & Shiraz)
PATIMA DUPĂ MATEI Fetească neagră sec 2020, Crama DeMatei
PĂTRAR SHIRAZ sec 2018, Domeniul Bogdan
PELERIN MERLOT sec 2016, Domeniul Drăgași
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SCDVV Pietroasa
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI sec 2021, Domeniile Vinarte
PRINCE VLAD FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
PRINCE VLAD CABERNET SAUVIGNON sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
ROSTURI ROȘU sec 2020, Crama DeMatei (Merlot & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
SELECTION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2018, Villa Vinea
STRUNGA Fetească neagră sec 2020, Strunga Winery
TERRA ROMANA FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SERVE
VALEAEDEN FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2017, Crama Valeaeden
VALEAEDEN MERLOT sec 2018, Crama Valeaeden
VAST ROȘU sec 2020, DAVINO (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
VINUL PRINCIPELUI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 7

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista