vitivinicol - REVISTA FERMIERULUI

2020 a fost un an cu totul neașteptat, un an care a adus nenumărate provocări, incertitudini, dar și schimbări majore pentru companii, pentru organizații, dar mai ales pentru oameni. În luna decembrie, producătorul de vinuri Jidvei lansează o campanie de comunicare prin care lasă câteva dintre vinurile celor mai reprezentative game să se transforme în adevărate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de muncă, investiții și inovație. O campanie care îmbină tehnici video ultramoderne, cu emoție și curaj, accentuând importanța efortului continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei privește, ca de fiecare dată, partea plină a paharului: 2020 a fost un an al reevaluărilor, al schimbărilor de perspectivă, al reinventării și al preocupării permanente de a merge mai departe. „În primăvară, după o evaluare cât se poate de obiectivă a posibilelor implicații și consecințe ale pandemiei, după o analiză temeinică a pieței și a resurselor de care dispunem, am căutat soluții pentru a optimiza activitatea noastră și pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context. Și am continuat să comunicăm cu publicul nostru, considerând că acum, mai mult ca oricând, avem datoria de a ne aduce contribuția la o scară mai largă, care să depășească granițele sectorului vitivinicol. Pentru noi, „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât mesajul unei campanii, este un crez care vorbește despre cine suntem și despre ce suntem dispuși să facem dincolo de clasamente sau cote de piață. Am văzut și vedem oamenii și România pe primul loc, iar în vremuri ca acestea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea și grija vor face mereu diferența”, a declarat ing. Claudiu Necșulescu, președintele Grupului Jidvei.

Campania lansată în decembrie cuprinde trei spoturi care caută să inspire, campania fiind realizată în parteneriat cu Moosai, companie care a propus și dezvoltat conceptul noii campanii Jidvei. „Progresăm de la o toamnă la alta și de la un vin la altul, și am vrut să vorbim despre ceea ce face acest lucru posibil: o echipă minunată și terroir-ul unic al Podgoriei Târnave. Acest cupaj irepetabil dă vinurilor Jidvei o specificitate clădită pe know-how, experiență și răbdare”, a adăugat Claudiu Necșulescu

Lucian Pațareniuc, Co-founder & Creative Moosai, completează: „Noul concept de comunicare continuă organic linia pe care am clădit-o alături de Jidvei încă din 2019. „Primul loc e doar primul pas” a adus în fața oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentrăm pe produs, pe care îl expunem direct și simplu. „Adevărul Jidvei” l-am regăsit în interiorul companiei și cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oricând. Acestea se traduc exact în calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda cât mai fidel acest adevăr, în spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care îl vedeți este creat exclusiv de vinul liniștit, de spumantul și de vinarsul Jidvei. Am lăsat acești trei actori să-și interpreteze monologurile în maniera proprie pentru ca publicul să descopere frumusețea acestui brand solid, o frumusețe palpabilă, vizibilă, care se regăsește în fiecare sticlă”.

Vinurile, în prim-plan

Pentru Jidvei, ultimii 20 de ani au însemnat investiții majore direcționate către tehnologizare, modernizare, restructurarea plantațiilor de viță-de-vie și înființarea de plantații noi. „Toate acestea s-au concretizat în perfecționarea procesului de vinificație, ceea ce asigură o calitate superioară vinurilor noastre. Începând cu 2018, am considerat firesc ca o parte din buget să fie direcționată pentru a dezvolta o comunicare mai consistentă, atât în zona corporate, cât și în zona de produs. Continuăm acțiunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru că acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum. Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin „In vino veritas”, pe care am încercat să îl traducem în limbajul nostru: ce este adevărul pentru noi, care este adevărul despre noi - ce facem și cum facem, care sunt performanțele noastre și către ce tindem. Prin întreaga noastră activitate, dorim să punem România pe harta viticulturii și vinificației la nivel mondial, un obiectiv ambițios pe care îl îndeplinim pas cu pas pentru că avem curajul, experiența și pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adevărul”, a punctat Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei.

De-a lungul celor peste 20 de ani, specialiștii Jidvei au creat game diverse de vinuri în care fiecare consumator să își poată regăsi preferințele. Prin intermediul actualei campanii sunt aduse în fața publicului câteva dintre vinurile desăvârșite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare și multă creativitate.

Vinul liniștit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul Podgoriei Târnave, fiecare vin ales vorbește despre legătura dintre vița-de-vie, pământul roditor și priceperea specialiștilor de la Jidvei. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra și Tezaur cuprind vinuri pline de prospețime, care pun în valoare aciditatea specifică Târnavelor.

Jidvei susține că este cel mai vechi producător de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională din România și se mândrește să ducă mai departe această tradiție de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite și livrate în aceeași sticlă în care are loc a doua fermentare, ceea ce le conferă perlajul caracteristic. „Dorim să încurajăm consumul de vin spumant în România pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca asiduă de peste an necesară obținerii acestuia”, spune Ana Necșulescu, adăugând că gama Vinars Jidvei vorbește despre o tradiție de secole a Transilvaniei - producerea distilatului de vin de către viticultorii sași. „Ducem mai departe cu respect această tradiție, iar azi Jidvei este cel mai mare producător de vinars cu Indicație Geografică din România”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, măsură destinată zootehniei (bovine, ovine și caprine) și sectorului vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 de milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

122.986 de fermieri au depus cereri de plată, iar astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 de fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi, 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 fermieri pentru sectorul ovine/caprine.

APIA reamintește că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, a plătit alte cinci scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene:

Buget național:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 299 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 de lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 de lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus 544 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 de lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA): Sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Pentru această măsură s-au depus 24 de cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 19.103.212 euro.

Publicat în Știri

Planificată inițial pentru luna mai, faza națională a Concursului „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions România, a avut loc pe 28 octombrie 2020, la Sinaia, cu respectarea tuturor normelor de siguranță și distanțare pentru reprezentanții juriului și pentru participanți. Au fost aleși marii câștigători, care vor primi recunoaștere și promovare pentru vinurile obținute, precum și premii în valoare de 84.900 de lei din partea companiei BASF. Fiecare câștigător va primi câte un premiu la alegere, constând într-un echipament de stropit sau produse BASF pentru protecția viței-de-vie. Alte premii oferite de partenerii organizatorului (Agri Ionica, Comagrimpex B&B, Agra Asigurări și Loredo) constau în echipamente și servicii necesare vini-viticulturii, de la baricuri la dopuri și filtre specializate. La această a cincea ediție s-a acordat și un premiu special pentru cea mai frumoasă etichetă de vin.

În opinia lui Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România, în topul preferințelor românilor, vinul autohton înregistrează o creștere semnificativă. „Viticultorii de pretutindeni s-au confruntat în această perioadă cu nenumărate dificultăți. Sincopele apărute uneori în aprovizionarea cu input-uri sau închiderea sectorului HoReCa, ce a afectat în mod dramatic vânzările de vin, sunt doar câteva dintre acestea. Vinul românesc a crescut în topul preferințelor românilor, iar prin acest concurs, care face o selecție extrem de riguroasă și de profesionistă, BASF dorește să susțină în fiecare an producătorii locali și să încurajeze consumul de vin românesc. Ne bucurăm să vedem, de la an la an, vinuri tot mai bune și mai complexe, demonstrând investițiile continue care s-au făcut în acest sector în ultimii ani și profesionalismul producătorilor de vin”, a precizat Mario Tomsic.

Dintre cele 340 de probe de vin înscrise de 130 de crame în cadrul etapelor regionale, au fost selectate cele mai bune 27 care să participe în marea finală, apoi au fost desemnați cei trei mari campioni naționali, câte unul pentru fiecare categorie de vin: alb, roșu și roze, ne-a povestit Robert Băicoianu, Sales Manager Culturi horticole BASF Agricultural Solutions România.

Juriul Concursului național „Povești cu vinuri românești” a fost format din degustători experți din cadrul Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR): președinte Georgel Costache, iar membri au fost Lorena Deaconu, Petre Badea, Gabriel Lăcureanu, Dorin Popa și Ion Vlădoi.

Vinurile câștigătoare

Cel mai bun vin alb: Chardonnay 2019 - sec, de la Crama Viișoara (jud. Constanța)

„Vinul are o aromă florală inconfundabilă, o aromă care amintește de fânul proaspăt cosit, iar din punct de vedere gustativ, am simțit cașeul acela de unt proaspăt. Este un Chardonnay veritabil”, a comentat Georgel Costache, președintele juriului.

Alexandru Procovanu, reprezentantul Cramei Viișoara, a apreciat ieșirea din cotidian după o campanie lungă și grea cum a fost în acest an. „La Viișoara am reușit să facem un Chardonnay special, prin care am încercat să aducem o complexitate, ca aromă și gust, acestui rege al vinurilor albe”, a spus reprezentantul cramei dobrogene.

Cel mai bun vin roșu: Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017 - sec, de la Crama Dan Corbuț (jud. Bihor)

„Este un vin de o culoare roșie rubinie intensă, un vin foarte corpolent. Eu l-am asemănat cu o vegetație plină de sevă, sălbatică, dar care în timp a evoluat foarte bine, a devenit foarte elegant, având arome de nucșoară, rodii, afine, coacăze negre. Este un vin catifelat, un vin amplu, complex”, descrie Georgel Costache vinul roșu câștigător.

Cel mai bun vin roze: Fetească Neagră 2019 - sec, Crama Alira

Președintele juriului, Georgel Costache a descris astfel vinul roze câștigător: „Un vin de o culoare roze deschis, de ceapă uscată. Are atât arome florale, delicate și fine, cât și arome de fructe, care duc spre prună uscată, dar și către mirodenii. Sunt, de fapt, niște arome care se găsesc la strugurii din Fetească Neagră. Din punct de vedere gustativ, vinul e acid, vioi, proaspăt, datorită acidității ridicate și a taninurilor foarte fine”.

Cea mai frumoasă etichetă de vin, premiul special

În cadrul marii finale s-a desemnat și vinul cu cea mai frumoasă etichetă, Pandora Stories, Sauvignon Blanc 2019, Crama Cotești.

Peste 3.000 de iubitori de vin și design au votat pe Facebook în concursul organizat online, iar aproape 1.000 au ales această etichetă ca fiind preferată. Câștigătorul a fost premiat de partenerii galei, iar trei dintre cei care au votat au primit câte un tirbușon electric.

Articolul pe larg, în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Parlamentul a aprobat prin Lege Ordonanţa 130/2020, privind acordarea de granturi în economie. Cu 242 voturi pentru, zero abțineri și zero împotrivă, Camera Deputaților a adoptat varianta aprobată de Senat pe 2 septembrie 2020, aducând câteva amendamente. Astfel, prin modificările aduse Ordonaței 130 se completează coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criză și care au fost excluse inițial de guvern în textul ordonanței din 6 august. Prin urmare, domeniul producerii vinurilor și cel al distribuției tradiționale de bunuri de larg consum, împreună cu alte domenii economice, au devenit eligibile la finanțare prin legea adoptată ieri, 20 octombrie 2020, și trimisă președintelui țării pentru promulgare.

„De asemenea, legea schimbă grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selecție la finanțare a proiectelor de investiții”, punctează Ovidiu Gheorghe, președintele ACDBR (Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România).

Cele două sectoare economice, producerea vinului și distribuția tradițională de bunuri de larg consum, au o cifră de afaceri estimată la cinci miliarde de euro.

Ovidiu Gheorghe arată că într-un răspuns primit în 15 septembrie de la Comisia Europeană de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România se subliniază: „Reglementările UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și normele naționale. Totuși, deoarece ajutorul acordat de stat pune beneficiarii săi într-o poziție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidități financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competiției din piață”.

Sectoarele vitivinicol și distribuția tradițională de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic afectate de căderea acestei piețe, atât prin diminuarea vânzărilor, cât și prin retururile primite. În funcție de profilul de business al distribuitorului și al producătorului de vinuri, scăderea cifrelor de afaceri a variat la nivelul lunilor martie, aprilie a.c. între 30% și 120% , comparativ cu lunile similare ale anului 2019.

„Fără sprijin financiar de la guvern pentru menținerea viabilității companiilor, vom genera diminuarea profitabilității și șomaj, cu impact major asupra încasărilor la bugetul de stat, povara financiară fiind atât asupra antreprenorilor, cât și asupra statului. Ordonanța de urgență a fost publicată în 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost primită de la Comisie ulterior, în 27 august. Această cronologie ne determină să credem că, dacă președintele României va promulga rapid legea, guvernul își poate însuși imediat modificările și să lanseze Măsurile „Capital de lucru” și „Investiții” în cursul săptămânii viitoare, notificând în paralel Comisia Europeană. Ministrul Economiei, domnul Virgil Popescu, trebuie să nu distorsonieze piața prin măsuri discriminatorii, nu trebuie să se grăbească și să pună în aplicare o Ordonanță de Guvern cu omisiuni, împotriva voinței Parlamentului României, așa cum a declarat zilele acestea, că măsura „Capital de lucru” va fi activă la 22 octombrie. Puterea juridică a legii în fața ordonanțelor și interesul general trebuie să primeze întotdeauna într-un stat democrat. În opinia noastră, președintele țării și Guvernul României sunt chemați să pună în practică modificările propuse de mediul de afaceri și aprobate în unanimitate de 242 de deputați”, a evidențiat Ovidiu Gheorghe.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în intervalul 1 – 31 iulie 2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentând 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare. Ghidul solicitantului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin a fost aprobat prin Decizia nr. 1382 din 26 iunie 2020.

Cererile de plată trebuie să fie însoțite de următoarele documente: copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice/certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; copia poliței de asigurare; document de identitate bancară. „Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori”, precizează reprezentanții APIA.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar: să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha; suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole; să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate cel puțin cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Informaţii detaliate despre sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf

Publicat în România Viticolă

Ieri, 13 mai 2020, a avut loc videoconferința miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din Uniunea Europeană, organizată de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol și pescuitului. Au participat și cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius.
Ministrul Adrian Oros a declarat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările Politicii Agricole Comune să fie adaptate rapid pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-și susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.
Adrian Oros a solicitat sprijin financiar direct din FEGA pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre similar cu cel acordat în 2015 și 2016 pe perioada embargoului cu Rusia. Totodată, pentru sectorul vitivinicol, afectat de închiderea lanțului HoReCa, s-a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul național vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantațiilor viticole înființate prin programele de reconversie.

Pasărea și porcul, cele mai afectate de actuala criză

Cu o zi înaintea videoconferinței miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din UE, pe 12 mai 2020, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a trimis către comisarul european pentru Agricultură și către ministrul Adrian Oros o serie de solicitări, arătând că filierele cărnii de pasăre și porc rămân cele mai afectate sectoare din agroindustria României. „Pasărea și porcul trebuie sprijinite, chiar dacă dumneavoastră, domnule comisar, ați manifestat o anumită reticență pentru aceste sectoare. Carnea de pasăre se produce astăzi pe stoc, nu avem unde vinde, restaurantele sunt închise, țările terțe sunt reticente”, se arată în documentul ACEBOP.

În prezent, la marii producători din România sunt peste 20.000 de tone carne congelată. „Nu în ultimul rând, vorbim de contracte  pe care le au producătorii pentru achiziția de pui de o zi, se importă milioane de pui lunar din UE în România și aproape două milioane de purcei anual. Pe lângă depozitarea privată pentru carnea de pasăre și porc, considerăm oportun sprijinul pentru încetinirea producției și pentru diferența de preț la furaj. Pierderile de venit sunt astăzi deosebit de grave, ar trebui sprijinite la nivel comunitar, deoarece siguranța alimentară înseamnă siguranța marii familii europene. Extinderea bugetului sectorului de agricultură prin utilizarea rezervei europene pentru situații de criză, 478 de milioane de euro, este importantă pentru sectorul strategic alimentar european și poate reprezenta o sursă de sprijin pentru toate statele membre, pentru toate sectoarele afectate din agricultura europeană”, a precizat dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 4 mai 2020, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140 o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionării anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE. Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel: Depozitare privată carne de bovină (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/596 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată carne de capră și de oaie (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/595 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului); Depozitare privată a untului (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată lapte praf degresat (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată a brânzeturilor (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/591 al CE din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).

Regulamentele specifice stabilesc: tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul), cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 7 mai 2020. Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen-limită de depunere a cererilor, data de 30 iunie 2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanților de către funcționarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresate pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. După completare de către solicitant, cererea de ajutor, împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanției, va fi scanată/fotografiată și, toate, vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poștă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA –Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, București. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 de zile de la notificarea privind aprobarea. Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate, iar ajutorul nu se mai acordă.

Informații detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345.

Publicat în Eveniment
Vineri, 24 Aprilie 2020 00:49

Tratamente esențiale la vița-de-vie

Luna mai alături de iunie sunt cele mai importante luni din punct de vedere al sensibilității viței-de-vie față de boli și dăunători, precum și în ce privește aportul de microelemente în fenofazele esențiale. Vă prezint succint aspecte referitoare la simptomatologia, ecologia și biologia principalelor boli și dăunatori urmate de măsurile de prevenire și combatere.

Conform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai și iunie sunt înregistrate cele mai mari precipitații lunare raportate la media anuală, iar temperatura medie a aerului este între 22°C și 26°C. Am ținut să fac aceste precizări meteorologice deoarece condițiile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor și, totodată, și sursa apariției atacului bolilor și dăunătorilor din plantații.

„Regula de 30”, pentru mană - Plasmopara viticola, este descrisă în literatura de specialitate ca fiind regula condițiilor de producere a infecției primare și anume: 10°C temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori = 30. Ciuperca iernează pe frunzele infectate de pe suprafața solului sub formă de oospori rezistenți până la temperaturi de minus 25°C și pot să supravețuiască în sol înte 5 și 10 ani. Atunci când „Regula de 30” este îndeplinită, oosporii au capacitatea de germinare emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. În perioada de incubație întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor țesuturilor foliare, luând aspect pe partea superioară a frunzei de „pete undelemnii”. La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii altor factori, dacă timp de patru ore nocturne avem umiditaea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășește 13°C, pe partea dorsală „petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclică în cursul anilor ploioși poate produce între 50-60 de infecții secundare. Recomand la BBCH 53 „inflorescențele sau dezvoltat dar butonii sunt încă compacți” aplicarea unui tratament pe bază de mancozeb utilizând produsul Dithane M45 în doză de 2 kg/ha.

Cele mai importante (dar și cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 „Înainte de înflorit” când prima inflorescență de pe racem înflorește iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 ”Sfârșitul înfloritului” când toate florile au corola/capișoanele căzute și se observă cele cinci stamine libere, motiv pentru care vom folosi două tratamente succesive cu  Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe bază de oxathiapiprolin și folpet, aplicat în doză de 0,2 l/ha oxathiapiprolin + 1,25kg/ha folpet. Vă reamintesc că în momentul de dinainte și după înflorit putem aplica alături de Zorvec Zelavin Bria și îngrașăminte foliare pe bază de bor, microelement ce ajută la o alungire a racemului, implicit o spațiere a boabelor pe ciorchi. În următoarele fenofaze de creștere ale lunii iunie vom utiliza pentru combaterea manei produsele Eqation Pro și Curzate F.

O altă boală păgubitoatre întâlnită în plantațiile cu viță-de-vie este făinarea, Uncinula necator (despre care am scris mai pe larg aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/item/4444-atentie-la-fainare-primul-tratament-la-vita-de-vie.html). Voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofază: pentru BBCH 53 respectiv BBCH 85 „Struguri în pârgă” –> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în doză de 0,5 l/ha, la BBCH 60, BBCH 73 „Dezvoltarea boabelor”, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui și BBCH 81 „Începutul coacerii boabelor”, recomand 0,225 l/ha Talendo, iar pentru BBCH 69 și BBCH 77 „Compactarea ciorchinelui”-> boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele, vom aplica produsul Systhane Forte în doză de 0,2 l/ha. Mai jos veți regăsi centralizat tabelar schema de tratamente necesară fiecărei fenofaze de creștere.

Molia verde a strugurilor (eudemisul) - Lobesia botrana, cauzează daune însemnate în plantațiile viticole din România. Eudemisul este o specie polivoltă ce dezvoltă două generații/an în zona de Nord a României și trei generații pe an în zona de sud. Insecta iernează sub formă de cocon mătăsos sub scoarța exfoliantă a butucilor sau coardelor.

Ca mod de dăunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescențele și apoi ciorchinii foarte tineri (o larvă consumă până la 80 de boboci florali în timpul dezvoltării sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârgă, iar cele din G3 boabele în pârgă sau coapte. Daunele provocate de G2 și G3 favorizează atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atat pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1 dar si pentru generațiile G2 și G3 corespunzătoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85.

 

Fenofaza de creștere

Agentul patogen

Substanța activă

Denumire produs

Doza recomandată

T1

BBCH 12-13

 A doua (treia) frunzuliță vizibilă

Făinare

350 g/l meptildinocap

Karathane Gold 350 EC

0,5 l/ha

T2

 

BBCH 53

Inflorescențele s-au dezvoltat, dar butonii floriferi sunt încă compacți

Mană

Făinare

Molie  G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane M-45

Karathane Gold 350 EC

Laser 240 SC

2,0 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet 

20% proquinazid

Zorvec Zelavin Bria

 

Talendo

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

 Sfârșitul înfloritului, toate florile au capișoanele/corola căzute și se observă cele 5 stamine libere

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

Zorvec Zelavin Bria

 

Systhane Forte și

Karathane Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

 BBCH 73

 Dezvoltarea boabelor, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui

Mană

Făinare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Eqation Pro

Talendo

Laser 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/ha

 

T6

 BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele și-au mărit dimensiunea/70% din mărimea finală și încep să se atingă între ele 

Mană

 

Făinare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

 

240g/l myclobutanil

Curzate F

 

 

Systhane Forte

2,5 l/ha

0,2 l/ha

 

T7

 BBCH 81

Începutul coacerii boabelor - la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește

Mană

 

Făinare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation Pro

 

 

Talendo

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

 

T8

 BBCH 85

 Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată - boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mană

Făinare

Molie G3

75% mancozeb

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

Karathane Gold

 

Laser 240 SC

2 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

ING. ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Publicat în România Viticolă

Odată cu primele semne ale pornirii în vegetație la vița-de-vie, încep și problemele cauzate de bolile și dăunătorii din plantații. Urmărind activitatea viticultorilor din diferite regiuni ale țării, am constatat diverse fenofaze de creștere, pornind de la BBCH 03 (sfârșitul umflării mugurilor), până la BBCH 08-09 (dezmugurit complet - primordiile verzi; primele frunzulițe și vârful lăstarului sunt vizibile).

Totodată, privind și prognoza meteo actuală, dar și cea viitoare, temperaturile ce fluctuează (de la 3-4°C la 18-23°C) conduc către pregătirile pentru efectuarea primului tratament.
Aplicăm tratamentul T1 pentru reducerea rezervei de oomicete de pe coardă, cât și pentru populațiile de acarieni. Acest lucru se datorează faptului că am înregistrat o perioadă de repaus vegetativ fără temperaturi negative consistente, temperaturi ce în alți ani efectuau o igienizare naturală prin șocurile termice.
Uncinula necator, întâlnită popular sub denumirea de „făinare”, iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarță și, mai ales, în mugurii lăstarilor infectați, dar și sub formă de peritecii. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25°C, când perioada de incubație este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. Pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8°C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este cuprinsă între 25°C și 28°C, iar germinația conidiilor este inhibată la temperaturi mai mari de 30°C.
Recomand aplicarea tratamentelor cu 0,5 l/ha Karathane™ Gold 350 EC, din portofoliul companiei Corteva Agriscience (detalii despre fungicidul Karathane™ Gold 350 EC, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/4443-karathane-gold-350-ec-protectie-sigura-impotriva-fainarii-la-vita-de-vie-si-castraveti.html), singurul produs de contact, ce acționează la temperaturi joase, de la 4°C (temperaturi similare acestei perioade), când sulful este ineficient, fiind potrivit în cazul tratamentelor timpurii, precum și la temperaturi ridicate (până la 35°C), când sulful este fitotoxic.
Karathane™ Gold 350 EC poate fi aplicat cu succes de la primul tratament T1 corespunzător BBCH 12-13 (a doua/a treia frunzuliță vizibilă), până la tratamentul T8 BBCH 81 (începutul coacerii boabelor). La soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește.

ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Publicat în România Viticolă
Joi, 28 Februarie 2019 11:35

Made in Romania

„Sezonul Româno-Francez”, o inițiativă de schimb cultural între România și Franța, se desfășoară pe toată durata anului 2019 și are la bază un document semnat de președinții celor două țări. Vinul și gastronomia românească sunt un punct important din desfășurătorul acțiunilor din Franța.

... motiv pentru care am prezentat, la Cité du Vin-Bordeaux, un amplu (și inedit) material despre România vitivinicolă. Tot acolo am susținut cu colegul francez Frederic Vigroux o degustare de patru vinuri românești, respectiv Fetească Albă Liliac, Busuioacă de Bohotin de la Domeniile Averești, Fetească Neagră Castel Vlădoianu de la Casa de Vinuri Cotnari și asamblajul Cabernet Sauvignon-Merlot-Fetească Neagră de la SERVE.

Reacțiile francezilor, dar și ale diasporei române (au venit români stabiliți în Franța cu „stagii” între 6 luni și... 40 de ani), formată din medici, arhitecți, profesori, jurnaliști (de limbă franceză) ș.a.m.d., s-au putut traduce ca interes, admirație, respect, entuziasm.

Dar, mai întâi, să vă prezint locul. Cité du Vin – mai exact, un muzeu al vinului, este realizat într-o manieră spectaculoasă.

Un primar deștept, care nu se teme de asocierea „negativă” cu vinul, a dispus sprijinirea – din banii Primăriei - a unui proiect al unei Fundații (Fondation pour la culture et les civilisations du vin), anume realizarea acestei cetăți a vinului, cu spații polivalente.

Este vorba de Alain Juppé - fost deputat, fost ministru de externe, europarlamentar, și pozițiile ocupate nu se limitează la astea.

Domnia Sa a înțeles ca industriile creative, festivalurile, concursurile, cultura, în general, pot aduce beneficii orașului. Și le-au adus. În 2018, un milion de vizitatori în plus, față de anul precedent.

Țin să vă spun, ideea realizării unui obiectiv similar în România am vehiculat-o timp de 20 de ani. Între 2011 și 2013 am elaborat și un proiect, partea esențială fiind publicată într-o lucrare academică, pe care am susținut-o conform cutumei.

În 2016, în prezența președintelui, se deschide Muzeul. În Franța. Francois Hollande și Alain Juppé taie panglica.

Nu este vorba că ar fi furat cineva ideea. Idei bune sunt peste tot, iar Franța nu duce lipsă de ele.

Doream doar să evidențiez că noi nu reușim niciodată să fructificăm ideile valoroase de aici, nu ne creăm niciun avantaj în competiția cu alte națiuni, fiind tot timpul victimele șabloanelor strâmbe și ale lipsei de solidaritate. Și de înțelegere.

Știți că am avut prim-ministru întors de la ușa Galei de Decernare a Premiilor IWCB de către consilieri „deștepți”, pe motiv că „nu dă bine” asocierea cu vinul?!

Președinții României nu spun un cuvânt despre vinul românesc. Domnul Băsescu a spus ceva despre vin, e drept. La fel de drept este că vorbea de vinul din... Republica Moldova.

Prim-miniștrii, așișderea. Nici măcar miniștrii agriculturii nu reușesc să înțeleagă fenomenul și, de aceea, mă gândesc, nici nu îl pomenesc. A existat o excepție, în persoana lui Daniel Constantin, care înțelegea vinul și ca produs transagricol, dar apariția efectelor are nevoie de multe, multe măsuri.

Să revenim la locul acțiunii. La Cité. Francezii au pus la dispoziție mai multe spații pentru acțiunile de promovare a vinului românesc, au făcut ceva vâlvă în jurul weekendului dedicat României.

Adică, și-au făcut treaba. Treaba lor. Noi, noi am fi putut face mai mult?! Eu zic că da, în același timp în care zic că, totuși, am lăsat, ca țară, o impresie frumoasă.

Vizitând Muzeul însă, nu am putut să nu remarc absența informațiilor despre România. În Bibliotecă, nu erau titluri despre România. Și aici, iarăși, nu poate fi dată vina pe francezi.

Cartea „Cramele din România” a zăcut – pur și simplu – prin cotloanele administrației statului nostru.

Cum ar fi fost să fie tradusă și lăsată la îndemâna celor... un milion (!) de vizitatori din întreaga lume?! Și nu numai această lucrare, bineînțeles. Am menționat-o pentru că e și „copilul” meu, dar o colecție serioasă de titluri românești ar fi făcut posibilă apariția spațiului nostru în hărțile de pe pereții Muzeului, unde Dacia nu e nici măcar figurată, locul fiindu-i luat de... Grecia!!!

Situația se repetă cam peste tot în Muzeu.

Să gândim puțin altfel. OK. S-a făcut, s-a greșit.

Din 2016 până acum, niciun oficial al Ministerului Agriculturii nu a aflat de acest lucru? Credeți că s-ar fi opus francezii în a corecta unele lucruri, în baza dovezilor științifice? Credeți că au ceva cu noi?! Credeți că nu vor să își crească activitatea și prin exactitatea informației pe care o livrează?

Partea proastă este că „lipsind” de la capitolele unde măcar avem siguranța că am fi putut transmite atribute importante, noi lăsăm, de fapt, o umbră peste toate produsele „Made in Romania”.

Dacă nu ne „lipim” acolo unde este vizibilitate (și noi, în domeniul vinului, am avea ce arăta), oricare alt drum spre notorizare și captare de încredere e mult mai greu de parcurs. Și mai costisitor.

Din toată această poveste, încerc să scot o concluzie.

Dacă nu învățăm repede că sprijinirea culturii vinului de pe acest teritoriu este o temă care ne privește pe toți și că beneficiarii nu sunt doar – așa cum s-ar crede – vinarii, ci noi toți, riscăm să avem un „Made in Romania” ca o etichetă mică-mică pentru toate produsele românești. Și, zău așa, cine se mai străduiește să citească etichete mici, anoste și prăfuite, fără lumină pe ele?

Din câte știu eu, nimeni. Dar poate dumneavoastră aveți o altă părere.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-28 februarie 2019

Publicat în Paharul cu... visuri

Publicitate

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista