zootehnic - REVISTA FERMIERULUI

Miercuri, 9 august 2023, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au avut loc consultări cu organizațiile profesionale ale fermierilor privind modificarea Planului Strategic PAC - Pilonul I – FEGA. S-a discutat despre condiționalități, definiții și cerințe minime pentru: activitatea agricolă, fermierul activ, hectarul eligibil, intervenții în sectoarele vegetal și zootehnic.

Ministrul Florin Barbu a exprimat necesitatea clarificării tuturor aspectelor semnalate de fermieri, iar la final, acestea să fie consemnate într-un proces verbal asumat atât de MADR, cât și de mediul asociativ.

Cele mai importante aspecte abordate au vizat modificarea GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului în scopul reducerii perioadei sensibile de la 30 septembrie la 31 august și introducerii unei clarificări legate de lucrările superficiale ale solului care pot fi realizate în perioada menționată. Totodată, în cadrul ecoschemelor din sectorul vegetal a fost redusă corespunzător perioada sensibilă la 15 septembrie ca urmare a modificării GAEC 6.

În ceea ce îi privește pe fermierii care dețin suprafețe de pajiști permanente, a fost introdus un nou GAEC – GAEC 10 „Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente”.

De asemenea, au fost prezentate o serie de modificări ale cerințelor privind ecoschemele din sectorul vegetal şi zootehnic în scopul creșterii atractivității acestor intervenții, inclusiv prin propunerea unor cuantumuri mărite ale plăților acordate pentru ecoschemele care vizează bunăstarea animalelor. Ȋn plus, a fost propusă o nouă formă de sprijin cuplat pentru venit care vizează sectorul de porumb pentru siloz cu nivel al plătii estimat de 246 euro/ha.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că orice modificare a Planului Strategic trebuie să fie în beneficiul fermierilor pentru asigurarea stabilității și predictibilității în activitățile pe care le desfășoară în domeniul agriculturii.     

Toate propunerile dezbătute în cadrul consultărilor vor fi transmise Comisiei Europene, după aprobarea acestora în Comitetul de Monitorizare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Miercuri, 5 iulie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020, ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum și de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților române să efectueze plăți și după sfârșitul acestui an. Potrivit datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în prezent sunt în derulare 3.269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31 decembrie 2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum un an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități).

MADR precizează că, pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1, 9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural, prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor doi, trei sau cinci ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Luna martie vestește venirea primăverii. Schimbarea anotimpului aduce schimbări în Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila, pentru că joi, pe 2 martie 2023, fermierii membri ai acestei organizații profesionale aleg o nouă conducere. Martie este și luna în care se sărbătorește femeia, iar una din doamnele vocale din agricultura românească și-a depus candidatura la președinția APA Brăila, județ în care deține o fermă vegetală pe care o manageriază împreună cu soțul. Nina Gheorghiță, căci despre ea e vorba, își dorește să preia frâiele asociației brăilene membră a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație în care îndeplinește funcția de vicepreședinte. În cursa pentru președinția APA Brăila s-a mai înscris un fermier, Bogdan Furfurică, iar actualul președinte, inginerul Vasile Datcu nu și-a mai depus candidatura, dorindu-și să-și dedice mai mult timp fermei și pasiunilor sale.

Și pentru că suntem în „luna femeii”, să amintim că femeia zilelor noastre este tot mai prezentă în activități care până nu demult erau considerate a fi pentru bărbați. Întâlnim femei care conduc tractoare, femei care fac vin, tot mai multe femei conduc mari afaceri. Azi, agricultura nu mai este o lume doar a bărbaților, iar femeile demonstrează de multe ori că sunt mai puternice, mai determinate, mai organizate și poate de aici succesul activității desfășurate.

Să revenim la vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță. Este femeie, este mamă, soție, prietenă și, fapt dovedit, un bun manager. Domana Nina Gheorghiță a devenit mai cunoscută publicului larg prin ieșirile publice legate, de obicei, de problemele agriculturii și fermierilor. De fiecare dată a oferit și soluții, și argumente, iar părerile, pertinente de altfel, și le-a susținut cu nonșalanță.

Acum, vrea funcția de președinte al asociației din care face parte ca fermier. De ce? Pentru că: „Puterea unei organizații stă în puterea membrilor și determinarea liderului. Mi-am depus dosarul de candidat pentru funcția de președinte APA Brăila având în minte următoarea misiune, să-mi cresc forța organizației de la bază spre vârf. Dacă-mi va reuși asta, obiectivele pe care le vom valida împreună, începând de-a doua zi, în cazul în care voi fi aleasă președinte, nu vor avea cum să nu fie atinse într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în funcție și de miza obiectivului. Sigur, nu mă puteam prezenta în fața colegilor din organizație fără să pun pe hartie niște obiective măsurabile, numai că sunt cumva ca o agendă a mea, care sunt sigură că e și agenda colegilor, dar va trebui validată, întrucât suntem cu toții fermieri în cultură vegetală, în special. Validarea se va face la Adunarea Generală, când mai putem adăuga împreună obiective sau putem șterge dintre cele setate de mine”.

Nina Gheorghiță este activă în APA Brăila din decembrie 2019, iar din 2021 face parte din Consiliul Director al asociației brăilene. „M-am decis destul de târziu să mă înscriu în această cursă, în urma experienței trăite toamna trecută după ce a apărut Ordonanța cu despăgubirile la seceta pentru culturile de toamnă. Atunci am realizat că eu determinare am, ca lider, dar n-am puterea membrilor alături. Faptul că membrii APA Brăila nu mă cunosc personal, în sensul că nu am stat de vorbă cu fiecare dintre dumnealor, poate fi un dezavantaj, dar și un avantaj, depinde din ce unghi privesc lucrurile”, povestește Nina Gheorghiță, care își va prezenta programul în Adunarea Generală din data de 2 martie 2023.

Programul dumneaei se sprijină pe trei piloni: dezvoltarea organizației APA Brăila; consolidarea poziției asociației județene ca partener de dialog în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală/regională și națională; apărarea intereselor membrilor în raport cu legislația și cadrul financiar elaborate de organele statului, cu strategia de dezvoltare a agriculturii românești care să permită dezvoltarea tuturor sectoarelor agricole, tipurilor și mărimilor de ferme ținându-se cont de cadrul natural și condițiile socio-economice ale României.

„Activez de aproape un an ca vicepreședinte LAPAR, ceea ce mi-a oferit posibilitatea să particip în diferite grupuri de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii și să reprezint interesele noastre ca fermieri. În tot acest timp am constatat, cu mare regret, că toate așa-zisele consultări nu sunt nimic altceva decât niște întâlniri, în format online sau fizic, de luare la cunoștință despre intențiile autorităților cu privire la implementarea unor măsuri legislative sau financiare. Am convingerea că documentele de poziție transmise nu sunt niciodată analizate, întrucât nu primim un feedback ca să știm de ce nu s-a ținut cont de recomandările și sugestiile noastre. Această abordare a Ministerului Agriculturii trebuie schimbată, iar vocea noastră trebuie luată în considerare.

Ca lider, pot susține cauza noastră întrucât consider că am competențele necesare, energie și voință, dar n-am să reușesc să mă pot impune dacă n-am în spate puterea membrilor. Astăzi, ministerul, așa cum ne manifestăm, ne percepe că suntem slab organizați, ca mediu asociativ, liderii nu sunt cu adevărat conectați la membrii organizațiilor, motiv pentru care decidenții politici, dar și funcționarii statului, nu simt nici o  presiune din partea noastră și de aceea își văd de propriile interese și nu de interesul agriculturii, așa cum ar fi normal.

Cred cu tărie că este obligația morală a generației mele să preia de la seniorii noștri ștafeta organizației, să ducă mai departe tot ce s-a făcut bun, să învețe din greșelile trecutului organizației și s-o propulseze la nivelul următor. Brăila este un județ cu agricultură performantă, un județ care a contribuit substanțial la dezvoltarea mediului asociativ agricol, motiv pentru care trebuie să rămână un model de urmat. Asta îmi doresc să construiesc, o organizație puternică, animată de același spirit, de apărător al drepturilor fermierilor, ca acum mai bine de 15 ani, așa cum mi-a povestit domnul Vasile Datcu, actualul președinte, care a decis să se retragă și să-și dedice timpul fermei, cărților și scrisului. Va rămâne în organizație și-i va fi mentor, cu siguranță, celui care-i va urma în funcția de președinte.

Mărturisesc, deschis și sincer, că și în cazul în care nu voi fi aleasă să conduc organizația din care fac parte, determinarea mea pentru apărarea drepturilor noastre, ale fermierilor, va rămâne aceeași. Îmi propun să mă străduiesc mai mult să conving la următoarele alegeri. Mi-am setat zece ani, în 2020, pentru a încerca să aduc o schimbare, în bine, la nivelul mediului asociativ. Altă miză nu am. Doi ani s-au dus, mai am opt ani, exact cât două mandate la APA Brăila, conform statutului”, explică Nina Gheorghiță decizia de a candida la funcția de președinte al APA Brăila.

La final, îi urează succes contracandidatului ei, Bogdan Furfurică, pe care îl asigură de toată susținerea dacă va fi ales președinte.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plătește ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV/2022).

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 141.581.159 lei și se acordă unui număr de 16.465 beneficiari, pentru cantitatea de 86.859.574,448 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul IV/2022 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 62/15.02.2023.

subventie motorina

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională, a fost postat, pe 14 februarie 2023, proiectul de ordin privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intevențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

„Pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, în cuantumurile alocate României pentru perioada 2023-2027, conform Planului Strategic PAC 2023-2027 este necesară crearea unui nou cadru juridic la nivel național, având în vedere că perioada reglementată prin OMADR nr. 45/2021, respectiv anii 2021 și 2022, s-a încheiat la 31 decembrie 2022”, transmite MADR.

Fermierii care depun la APIA cererea de plată pentru intervențiile de plăți aferente domeniilor vegetal și zootehnic prevăzute în Planul Strategic, începând cu 1 martie 2023, trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice prevăzute de prezentul ordin.

Reamintim că, în perioada 2023-2027, România beneficiază de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), de 9,78 miliarde euro pentru:

  • Sprijinirea tranziției către o agricultură durabilă;

  • O ambiție crescută în ceea ce privește acțiunea în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, comparativ cu perioada anterioară de programare;

  • Respectarea unor cerințe obligatorii, mai puternice ce vizează standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.571/2022 s-a creat baza legală pentru elaborarea legislației secundare, care vizează criteriile de eligibilitate, condițiile/cerințele generale și condițiile/cerințele specifice, precum și modul de implementare pentru următoarele intervenții care se aplică în agricultură:

  • Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;

  • Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;

  • Schemele pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru culturile: soia, lucernă, leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe, fasole boabe şi fasole păstăi), orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în camp (tomate, castraveţi, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveţi, ardei, vinete), fructe pentru consum în stare proaspătă/procesare (prune, mere, cireşe, vişine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere;

  • Schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru crescătorii de animale din speciile bovine (vaci de lapte, taurine de carne, bivoliţe de lapte.), ovine, caprine și crescătorilor de viermi de mătase;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT 1), in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 și sfeclă de zahăr - ANT 6;

  • Ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic astfel: schema decuplată de producție în sectorul lapte bovine, schema decuplată de producție în sectorul carne bovine și schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine.

Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 147 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Condițiile specifice de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, cu excepția perioadei de referință pentru ANT lapte, care a devenit anul 2018, precum și a datei de referinţă pentru ANT carne, care a devenit 31 ianuarie 2018.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării în dezbatere publică a proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5639_9b032eeadf69363ad37ce9922798176b.html

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) pentru anul de cerere 2022. Totodată, APIA precizează că a demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme de sprijin.

Valoarea plafonului este de 223.998.200 euro, conform Hotărârii de Guvern nr. 86/31.01.2023 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 90/01.02.2023. Suma destinată ANT este asigurată din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Vegetal

  • ANT 1 – culturi în teren arabil: 11,9238 euro/ha (total plafon - 85.301.500 euro);

  • ANT 2-3 – in /cânepă pentru fibră: 18,4310 euro/ha (total plafon – 5.500 euro);

  • ANT 4 – tutun: 5.254,6083 euro/ha (total plafon - 1.656.200 euro);

  • ANT 5 – hamei: 311,7692 euro/ha (total plafon – 84.000 euro);

  • ANT 6 – sfeclă de zahăr: 180,6441 euro/ha (total plafon - 1.515.500 euro).

Zootehic

  • ANTZ 7 – sector lapte bovine: 19,3898 euro/tona lapte (total plafon - 18.524.000 euro);

  • ANTZ 8 – sector carne bovine: 67,2574 euro/cap animal (total plafon - 77.847.000 euro);

  • ANTZ 9 – ovine/caprine: 4,8947 euro/cap animal (total plafon - 39.064.500).

Plățile se efectuează în lei, la cursul valutar de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 ianuarie 2023, inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2022 (trimestrul IV al anului 2022).

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură, a cărei valoare unitară este de 1,630 lei/litru.

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de documentele specifice. Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

 

Documente care însoțesc cererile de plată

 

Sectorul vegetal:

  1. Documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;

  2. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

  3. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

  4. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

  5. Adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

  6. Adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul zootehnic:

  1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

  2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

  3. Situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

  4. Copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

  5. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Sectorul îmbunătățiri funciare:

  1. Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

  2. Copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;

  3. Situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;

  4. Copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;

  5. Situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;

  6. Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;

  7. Dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Clubul Fermierilor Români a lansat marți, 22 noiembrie 2022, cursurile pentru programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”. Ajuns la cea de-a doua ediție, programul își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. La ceremonia de începere a cursurilor celei de-a doua generații de antreprenori în agricultura 4.0 au participat conducerea Clubului Fermierilor Români, absolvenții primei serii și presa.

32 de manageri de ferme din toate regiunile țării s-au înscris la cursurile de perfecționare managerială, care se desfășoară în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023. Cursurile au loc la București și Predeal și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și de idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socioeconomice actuale.

„Noi, Clubul Fermierilor Români, credem cu tărie că pentru a asigura profitabilitatea afacerii în agricultura secolului XXI este nevoie, mai mult ca oricând, de adaptabilitate și de deschidere pentru implementarea noilor practici agricole. Din acest motiv am dezvoltat programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0. prin care sprijinim managerii de ferme în a-și crește competitivitatea afacerii într-un mediu aflat într-o continuă schimbare și să inoveze, atât la nivel managerial, cât și tehnologic”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv.

Din partea Clubului Fermierilor Români, managerul Politici și Programe în Agricultură - Bogdan Chiripuci a precizat că: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale dintre absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cereale, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltare personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic”.

George Chiriță, din județul Galați, un pasionat de tehnologie, care administrează o fermă vegetală de 400 hectare și participă la ce-a de-a doua serie a programului de perfecționare managerială, ne-a zis: „Am urmat anul trecut programul Tineri Lideri pentru Agricultură organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea”.

Pentru mai multe informații accesați link-urile: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0
https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5550-antreprenor-in-agricultura-4-0-seria-2022-2023-la-start.html
Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță eliminarea plafonului pentru depunerea cererilor de finanțare prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Solicitanții pot depune cereri de finanțare online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, până la data limită de 16 decembrie 2022, indiferent dacă valoarea totală a solicitărilor depășește plafonul comunicat inițial prin Anunțul de lansare a sesiunii (110% raportat la alocarea financiară inițială).

Alocarea financiară stabilită inițial pentru această sesiune a submăsurii 17.1, de 15,26 milioane de euro, a fost suplimentată cu disponibilul rezultat în urma finalizării celei de-a treia sesiuni de depunere, respectiv cu suma de 1,31 milioane de euro, existând în continuare posibilitatea realocării altor fonduri din cadrul PNDR.

„Până la această dată, AFIR a primit 3.957 de cereri de finanțare în valoare de 17,2 milioane de euro. Este un interes firesc foarte mare și este evident că fermierii înțeleg că pot găsi la AFIR sprijinul necesar pentru obținerea finanțării. În continuare, în această sesiune pot fi depuse, până la data limită a sesiunii, cereri de finanțare aferente sectorului vegetal, pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă aferente anului 2021 și culturile de primăvară aferente anului 2022, precum și pentru cererile de finanțare aferente sectorului zootehnic, pentru polițele încheiate în anul 2022”, a precizat Dorin Opreanu, directorul general al AFIR.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 70% din valoarea primei  de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, care este solicitantul finanțării.

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare se regăsesc definite cu caracter general în Anexa nr. 5 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: fenomene climatice nefavorabile (seceta, inundațiile, grindina, înghețul etc), infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, sunt eligibile și boli ale animalelor conform prevederilor art. 37 din Regulamentul nr. 1305/2013, cu modificările și completările ulterioare și care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanțare europeană sau națională (tuberculoza bovină, bruceloza bovină, bruceloza ovină și caprină etc.).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Situația economică este, după cum se știe, într-un proces de degradare. Primii afectați sunt agenții economici mici și mijlocii, iar cei din domeniul alimentar pot altera, prin dispariția lor, siguranța alimentară și implicit pe cea națională. Am poposit la unul dintre ei, un mai vechi prieten al publicației noastre, pentru a cere câteva păreri. Este vorba despre Călin Muscă, manager al PorkProd din Iratoșu, județul Arad.

calin musca

Cauzele crizei economice, chiar dacă sunt complexe, nu sunt și complicat de descifrat, crizele provocate de covid și de războiul ruso-ucrainean s-au cumulat, accentuând presiunea pe agenții economici. Cei mai afectați sunt, ca de obicei, cei mici și mijlocii. În astfel de cazuri, logic ar fi ca administrația statelor să caute să îi protejeze pe aceștia, pentru că fără ei nu mai ai ce administra. Se pare însă că nu e chiar așa, cel puțin așa mărturisesc cei afectați. „Dacă anul trecut discutam, cam pe finalul anului, despre 180 de lei pierdere pe fiecare porc scos din fermă, acum situația este un pic mai bine, în sensul că am ajuns să pierdem doar câte 100 de lei pe porcul scos din fermă, dar, chiar dacă a scăzut pierderea, problema este că e mult mai dificil de dus, din cauza perioadei foarte lungi de anul trecut în care am pierdut bani pe fermă. Din această cauză, de exemplu, în Germania s-a încercat acum o lună, dacă nu mă înșel, o variantă de protejare a fermierilor, în sensul că s-a stabilit un preț, adică s-a majorat prețul carcasei și implicit prețul animalului în viu, în așa fel încât fermierii să nu mai piardă bani. Nu câștigau spectaculos, dar rămâneau cu un mic plus de unde să poată să închidă din facturile mai vechi. Dar s-a revenit, nu pot să-mi dau seama dacă lanțurile sau consumatorul final nu a acceptat această mărire de preț, cert este că s-a revenit și a scăzut valoarea carcasei cu încă 15 cenți după această majorare, fapt care duce de fapt din nou la pierderi ale fermierilor, ale crescătorilor de porc.”

Din păcate, situația la noi nu a fost nici înainte de aceste crize mai bună. Aproape că nu s-a schimbat nimic, s-ar zice că suntem deja obișnuiți. Dar să fii obișnuit să pierzi nu poate dura prea mult. Doar speranța că la un moment dat vei veni la linia de plutire te poate ține în activitate, dar această linie, acum, pare că se îndepărtează. Deși interlocutorul nostru administrează acel gen de complex integrat, care pornește de la vegetal până la producție și vânzare-procesare carne, și s-ar putea spune că îi este mai ușor în condițiile de azi, el ține să ne contrazică: „În cel mai fericit caz, suntem în aceeași situație în care am fost și anul trecut, în sensul că și atunci partea de zootehnie și în special fermele de porci au pierdut bani, și acum se întâmplă exact același lucru. Avem practic o creștere de prețuri pe toate verigile, plecând din vegetal până la raft la produsul finit, dar, ce se întâmplă în momentul acesta, prețul din raft nu acoperă costul de producție al porcului în fermă. Pentru că s-a aruncat practic pe crescătorul de porc toată diferența dintre creșterea pe toate prețurile și prețul final, care încă nu este profitabil”. Cu alte cuvinte, zicem noi, în acest moment crescătorii de porci din România sunt prinși la mijloc, să spunem, între vegetal și abatorizare – procesare – desfacere. Pe lângă asta, adăugăm frustrarea pe care o au fermierii pentru că se văd nevoiți să vândă la un preț mai mic decât cel la care aceiași procesatori către care vând cumpără din import. „Dacă ne raportăm la prețurile de bursă din acest moment sau la valoarea cu care se face import de carcasă în acest moment, vedem o discrepanță între prețul carcasei din vestul Europei și prețul carcasei autohtone, adică avem deja o diferență pe care procesatorii din România o speculează și în acest moment pot să spun că stăm undeva la un 50 de bani mai puțini noi, carcasă românească, decât carcasa adusă de afară.” Faptul e mai mult decât bizar, pentru că producătorii români de porc abia dacă acoperă 20% din necesarul de consum al populației. Paradoxul se justifică prin lipsa de alternative la vânzare a producătorilor autohtoni. „Procesatorii aleg să lovească fermierii, plătindu-le mai puțin decât ar trebui să plătească pe carcasa de afară, ca să‑i forțeze. Pentru că, la porc, cea mai mare problemă a fermei de porc este că în momentul în care nu scoate la timp animalul, deja pierde bani. Orice săptămână în care-l ții în plus, că nu-ți convine prețul, induce costuri suplimentare. Pe partea cealaltă, dacă ai o fermă completă, integrată, în sensul că ai și partea de reproducție, și partea de îngrășătorie, cum suntem noi, cu toate cele trei ferme, aici e o problemă de disponibilitate a spațiilor de cazare. Ele așa au fost gândite, să scoți porcul la 110 kg, poți să stai maximum două săptămâni dacă te umpli complet, deși îți perturbi tot ciclul. Și indiferent de prețul de piață, trebuie să scoți animalele.”

musca ferma porci

 

Ajutoarele nu se cumulează

 

Situația nu pare a avea ieșire. Doar ajutorul venit din partea statului, zice Călin Muscă, ar mai da o șansă de supraviețuire fermierilor de la noi. Dar și acesta ar trebui făcut cu grijă, pentru a fi eficient. Pe interlocutorul nostru nu pare să îl prea ajute. „Dintre rezolvările pe care le văd eu sunt aceste ajutoare pe care guvernul a început să le dea fermierilor sau urmează să le dea, de fapt acum se depun cererile, dar și aici este cumva o situație incorectă, aș spune eu, pentru marii procesatori. Dacă se dă un sprijin, o valoare X pe fiecare animal produs, de ce limitezi valoarea maximă a sprijinului pe beneficiar la un anumit număr de animale sau o anumită sumă, în condițiile în care eu și produc mai multe animale? Se ajută fermele mai mici și fermele mai mari pierd și mai mulți bani cu această limitare, și de fapt sunt în aceeași categorie.”

Aparent sunt două ajutoare, unul pentru covid și unul „de minimis”, dar în realitate nu se cumulează. „Vorbim de fapt de același ajutor pe două direcții diferite, dar fără a depăși un anumit prag pe beneficiar. Practic, eu, de exemplu, nu mă mai încadrez la ajutorul de covid pentru că am luat pe partea de producție, adică am o limită de unde nu trec ca valoare a ajutoarelor. Vă mai dau un exemplu, acum urmează să iasă niște granturi pe capital de lucru. Nici la alea noi nu ne încadrăm, pentru că intră sub aceeași incidență de ajutor de minimis și nu poți să te folosești de ele pentru că ai luat pe partea de ajutor de covid. Deși toate stipulează, tot ce s-a derulat prin APIA era de fapt un sprijin pentru fiecare unitate produsă. Când spun unitate, aici eu mă refer la fiecare animal în parte, ai un cuantum, X lei pe cap de porc livrat, de exemplu, dar cu o limită de atâtea capete.”

E de menționat că, pe lângă porci, fermierul Călin Muscă se ocupă și cu creșterea vitelor de carne. Din păcate pentru el, situația este asemănătoare: „Aici eu, unul, personal, stau la fel de prost, pentru că se îmbină ajutoarele pe beneficiar. Și atunci, dacă iau pe porc, nu mai sunt eligibil pentru vită. Dacă lucram pe societăți diferite, da, eram eligibil și pe vită, și pe porc, dar alegând să lucrăm ca societăți mult mai mari, întâmpinăm aceste limitări”.

Așadar se pare că nu e bine sa te dezvolți prea mult. Oare de ce nu încurajează statul nostru dezvoltarea? Noroc că nu depășește pragul de 250 de angajați, că apăreau și aici alte limitări. Nici angajarea, se pare că nu o încurajează statul. Călin Muscă e de părere că se promovează în continuare doar o politică socială, de protejare a celor mulți, care va avea, din păcate, efecte nedorite chiar asupra celor care sunt protejați prin astfel de politici.

 

E necesară educația consumatorului

 

De altfel, nici nu crede că statul este în stare de ceva pentru a rezolva problemele. Mai degrabă, zice el, consumatorul român ar putea fi cheia problemei, dar nu de azi pe mâine și nu fără intervenția statului – iată că nu se poate fără el –, care este chemat să reglementeze mai bine și mai drastic etichetarea produselor. „Și aici suferim foarte mult, pentru că, din păcate, în România, la nivel declarativ, toată lumea este interesată de etichetă, de ce conține produsul pe care-l achiziționează, dar faptic, de cele mai multe ori, se alege strict pe criteriul preț. Și aici statul ar putea să intervină prin instituțiile abilitate în controlul conformității produsului. Adică, nu este normal să ai produs declarat cu doi aditivi, de exemplu, și înăuntru să ai cinci. Sau nu este normal să ai un produs gen – dau un exemplu – Salam Victoria, care este reglementat printr-un ordin ca rețetă de producție, și să nu fie respectată. Pentru că, discutăm strict de Salamul Victoria, este un salam afumat. În momentul de față, 90% din acest produs, din salamul Victoria găsit în rafturi, este în etichetă de polietilenă, adică în plastic. Spuneți-mi vă rog frumos și mie: care este rolul afumării, în momentul în care membrana este plastic și nu permite ca fumul să intre prin ea? Într-adevăr, sunt și membrane de polietilenă care permit afumarea produsului, după care se închid, dar diferența de preț dintre polietilena clasică și aceasta este atât de mare, încât nimeni nu o folosește. Și atunci, strict declarativ, merge să zicem că am un produs afumat, dar el este în plastic – adică aici ar putea și statul să intervină și să lucreze un pic, vizavi de control și conformitatea produsului pe care producătorii de cele mai multe ori sunt «forțați» de cursa pentru un preț de producție cât mai mic să nu o respecte. Sunt tot felul de artificii, unde producătorul este pus în situația «dacă nu o fac eu, o face altcineva, dar trebuie s-o scot cumva pentru că mi se impune un preț foarte jos». Nu poți să ai produs ieftin și de calitate, este o utopie. În momentul în care carnea costă în acest moment, dacă vorbim de carnea-lucru, care este ingredientul de bază, îți iese dintr-o carcasă de zece lei, îți rezultă un cost de producție a CPL-ului undeva la 11,5 lei/kg, preț de producție vorbim. De aici nu poți să faci un parizer sau un crenvurști corect și să te coste șapte sau zece lei kilogramul. Nu ai cum, pentru că ai costuri suplimentare. Dar în același timp lumea compară parizer cu parizer, după preț.” Evident că ai cum, îl contrazicem noi, dar înlocuind carnea cu altceva. Iar dacă am citi atent eticheta, chiar am vedea că scrie că este adăugat X procente de griș, făină sau te miri ce alte ingrediente de umplutură. Într-un fel, în atare situație, consumatorul pare un pic culpabil, fără a fi în realitate, fapt pe care îl confirmă și interlocutorul nostru: „Consumatorul nu se uită, și și dacă se uită nu neapărat sancționează producătorul. Aici trebuie să încercăm să înțelegem și consumatorul. E nevoie de… nu aș putea spune studii, dar e nevoie un pic de aplecare vizavi de lectura etichetei și pentru a putea înțelege ce scrie pe etichetă, că nu este suficient să citesc o listă de ingrediente dacă nu știu ce înseamnă acele ingrediente, pe de o parte, și pe partea cealaltă trebuie să vedem și realitatea dură care nu ne place, disponibilul de cash al consumatorului a scăzut drastic, din cauza majorărilor care s-au întâmplat la nivel de utilități, practic costul vieții de zi cu zi a crescut foarte mult, și atunci banii rămași pentru partea de mâncare au scăzut. Și atunci, în varianta acestei puteri scăzute de cumpărare, este normal să se orienteze și către produse mai ieftine. Dar produse mai ieftine trebuie să înțelegem că se pot face în limita în care avem totuși și un pic de decență.”

mezeluri calin.musca 1

Teoretic, cel puțin, această „decență” ar trebui să nu fie necesară, dacă s-ar respecta standardul produsului. Gazda noastră spune răspicat că nici nu se pune problema de așa ceva. „Aici avem două probleme. Sunt doar câteva produse reglementate de ordinul 566 al ANSVSA, dar sunt câteva, și în rest în România se permite standardul de producător. Standardul de producător presupune că fiecare dintre noi poate să producă salam cu denumirea, să zicem, «salamul vesel» și să pună o etichetă de Salam Vesel, eu pot să fac un produs complet diferit de produsul tău și pe amândouă să le cheme la fel. Pentru că aici este standardul meu de producător și standardul tău de producător sau, unde fiecare își face rețeta pe produsele care nu sunt reglementate de ordinul 566, fiecare își face rețeta cum vrea. La fel micii, de exemplu. Sunt mici în momentul acesta, în comerț, care sunt oaie-vacă, sunt mici porc-vacă sau sunt mici doar de porc. Toți se numesc mici. În momentul în care carnea de vită costă mai mult, este clar că dacă eu vin să fac o rețetă de porc cu vită, micii mei vor fi mai scumpi decât micii produși de tine, care pui doar porc înăuntru. Că este și diferență de gust – acolo este și condimentul, este și calitatea cărnii în sine, dar este o diferență și de cost. În varianta în care se face o comparație: micii tăi sunt mai ieftini decât micii mei, nimeni nu mai urmărește de ce.”

porci calin.musca 4

Pe lângă aspectul calității, el observă că și în ceea ce privește efectul asupra sănătății ar trebui să ne îngrijoreze. Pentru că, din păcate, frauda în această zonă economică face victime. „Ceea ce se întâmplă în momentul acesta în industria alimentară este că se fură, se fură într-un mod care nu se vede, și există victime, dar nu sunt multe deodată și din această variantă este un fenomen neinteresant pentru societate. Da, mor. Mor oameni de diabet, de tot felul de tulburări și situații de acest tip și nimeni nu vine să atragă atenția asupra riscurilor pe care le aduc anumite ingrediente folosite în industria alimentară. Au dispărut acele «E-uri», dar care este diferența că vezi isoscrobat sau E51 (dau un exemplu acum, pentru consumator)? Ori unul, ori celălalt e o chestie pe care nu o înțelege, nu știe ce face, nu știe ce se întâmplă în corpul lui în momentul în care-l consumă.” Chiar dacă pentru unii ar părea că tema aceasta a mâncării sănătoase face parte din portofoliul așa-zișilor conspiraționiști, nu poate fi acuzat interlocutorul nostru de așa ceva, pentru că nu este adeptul eliminării tuturor substanțelor sau a tehnologiilor de producere moderne, ci doar a celor dăunătoare. Este convins că publicul ar trebui informat despre utilitatea și valoarea acelor metode de producție și de conservare a produselor alimentare. „E o chestie și de modul în care reușești să ajungi la publicul-țintă. Pentru că dacă eu vin și pun carnea într-o caserolă cu atmosferă modificată, prima tendință a celui care aude „produs ambalat într-o atmosferă modificată” – ceva nu e în regulă… Foarte mulți producători, de exemplu, folosesc formula «produs ambalat în atmosferă protejată». De ce? Pentru că «atmosferă modificată», de fapt, este, pur și simplu, o vacuumare a caserolei, se injectează, în cazul produsului din carne proaspătă, un amestec de azot care există oricum, un 70%, ceea ce avem și în aer, și un exces de oxigen, care în proporție de 30% inhibă activitatea microbiană, are un efect bactericid. Dar este o atmosferă modificată în interiorul caserolei. Și atunci mergem pe atmosferă protectoare, pentru că este mai ușor acceptat de publicul-țintă. De ce? Pentru că nimeni nu stă să facă un pic de educație vizavi de consumator și de termenii folosiți în această parte a industriei. Au fost toate acele campanii de conștientizare vizavi de Covid 19 – «poartă mască…», toate cele – de ce nu vine statul să-și asume, în aceleași variante: hai să explicăm consumatorului niște noțiuni de bază, de citire a etichetei? Atmosferă modificată, cum vă dădeam exemplu, înseamnă asta: este nevoie de nitrit în cantități reduse ca să obții asta; se folosește acid lactic, care este un produs corect, pentru a limita dezvoltarea de germeni sau bacterii în produsele tratate termic; fumul are rol de conservare – că există variantă de fum lichid sau fum obținut din rumeguș de fag este a doua discuție, dar sunt foarte multe noțiuni care în momentul în care reușești să le explici, să le faci cunoscute consumatorilor, poți să faci un pic de educație în acest sens consumatorului, în așa fel încât să aleagă un pic mai conștient decât o face în momentul de față.”

 

Pârghii economice irosite

 

Acum trei ani discutam cu același fermier, cu care am stat de vorbă și acum, despre ce utile vor fi acele „scheme de calitate” pe baza cărora fiecare producător ar putea să încaseze o sumă de bani, dacă o respectă. Evident că trebuia implementate pentru a se ajunge la o susținere măcar pentru etichetarea produsului, măcar pentru partea care ține de la poarta fermei până la comercializare, până la raft, care să fie suportată din aceste scheme de calitate. Din păcate, ne aflăm în același punct, fără nicio evoluție, pentru că, de, a fost pandemie.... Lăsând gluma la o parte, să consemnăm părerea domnului Muscă, care crede că „problema cea mai mare a României este faptul că nimeni nu-și asumă..., în sensul că la orice radiografie a sectorului se vede cum e situația și sunt cifre economice, adică nu sunt păreri că «ar fi așa sau invers», în orice moment, orice producător poate să demonstreze costul de producție și să arate prin facturile pe care le emite că nu reușește să vândă animalul la costul de producție măcar, ci-l vinde în pierdere. Prin aceste scheme de calitate, de exemplu, România ar putea să vină să forțeze procesatorii să folosească carne produsă în România, și în varianta aceasta ar putea să dea o gură de aer fermierilor, forțând sau împingând un pic abatoarele și implicit procesatorii să folosească materie primă produsă în România. În această variantă, practic ai reuși să ridici un pic prețul în așa fel încât să miști un pic din banii pe care poți să-i dai de la bugetul de stat către sectorul de creștere a animalelor”.

 

Brandurile naționale, încă la stadiul de vis

 

Ne aducem aminte de încă un lucru despre care s-a tot vorbit și vorbă a rămas. S-a discutat foarte mult pe tema realizării unor branduri naționale, a acelor produse în care, de la vegetal până la raft, s-a folosit numai materie primă românească, cu origine din România, fiind realizate în România. În continuare suntem tot la stadiul de dorință. I-am ridicat această problemă interlocutorului nostru, încercând să aflăm ce ne lipsește pentru ca să se întâmple concret asta. Zice că în primul rând voința politică și asumarea, urmată de o mai mare disponibilitate a consumatorilor. „Dacă vrei să faci un produs românesc, în momentul în care ai nevoie de marfă din România ar trebui să iei în calcul măcar să plătești pentru acea marfă prețul de producție. Măcar. Asta în momentul de față ar presupune să obții un produs ceva mai scump decât îți vine de afară. Fiind ceva mai scump, ai două variante: fie statul vine să susțină produsul românesc și să dea producătorului o parte din diferența dintre costul de producție și prețul de vânzare, fie stimulează consumatorii, sub diverse forme – și se pot găsi aceste forme – în așa fel încât consumatorul să fie educat să consume porc românesc.”

porci calin.musca 9

Trebuie să precizăm că este o diferență între „sută la sută românesc” și „produs în România”. Pentru că „produs în România” nu înseamnă că ai neapărat și materia primă de origine din România, poți să ai fabrica în România și să aduci materie primă din afară, cum este, credem, marea majoritate a fabricilor de procesare de lapte și, posibil, marea majoritate a marilor procesatori de carne din România. Călin Muscă e de părere că întreaga industrie din România este construită astfel. „În mare măsură, tot ce înseamnă industrie în România este un sistem lohn, de fapt. Producem aici, dar folosim materie primă de afară, iar aici rămâne doar sarcina de a plăti mâna de lucru. Din păcate, asta este situația economiei românești în acest moment. Și asta se întâmplă inclusiv în industria alimentară. Dacă vrei într-adevăr să dezvolți producție, începând cu nivelul primar..., la vegetal stăm mult mai bine în sensul că pe partea de vegetal cumva prețurile au fost acceptate mult mai ușor sau nu au fost acceptate, au fost impuse și s-a ajuns la un preț la care orice fermier de vegetal vinde marfa cel puțin la preț de producție, dar în general este cu profit; pe partea de zootehnie, din cauza constrângerilor care sunt, aşa cum vă spuneam, sunt forțat să scot marfa, îmi convine, nu-mi convine prețul. Și în momentul acela, deja acolo este ruperea de profitabilitate. Din acel moment, practic tu nu mai ai materie primă pentru industria de procesare de alimente din România și cumva ești expus la fluctuațiile de afară. Ceea ce se și vede în realitatea pe care o trăim, până la urmă. Dacă în momentul acesta țările din vestul Europei decid: nu mai iese nimic – carne, produse lactate, noi facem stocuri pentru că nu știm ce ne rezervă viitorul, în România nu o să mai găsești carne de porc sau o vei găsi în cantități infime.” Trist este că, deși nu putem spune despre gazda noastră că este un pesimist, dovadă stau investițiile mari la care s-a angajat, modul cum vede viitorul ne poate îngrijora, tocmai pentru că vine pe fondul unui trend de creștere foarte mare a prețurilor la inputuri. „Este extrem de greu de anticipat unde vor ajunge prețurile. Ce pot să vă spun vizavi de această situație sau această proiecție de fapt – că vorbim de o potențială situație – este că vom trăi niște vremuri extrem de tulburi, în ritmul în care s-a mers cred că industria alimentară din România va cădea încet-încet și cumva noi poate vom fi printre ultimii care vor stinge becul și vom avea satisfacția orgoliului, doar că «v-am spus, am avut dreptate», cred că la asta se va ajunge. Dar, din păcate, vom trăi o criză alimentară pe care nimeni nu vrea să vadă că vine. Deja ne bate la ușă, iar în acest ritm clar se va amplifica. Și nu războiul e de vină, pentru că tot ce s-a întâmplat de fapt au fost niște jocuri dinainte de război. Adică anul trecut cerealele au crescut fără nicio explicație a războiului, doar prin prisma costurilor de energie. Dependența de materia primă din China, vizavi de partea de vitamine, premixuri, aminoacizi care se folosesc în toată Europa în momentul acesta, dependența de cele două Americi vizavi de șrotul de soia sau de soia consumată în ferme, toată această situație a dus la o creștere a prețului fără niciun război, care nu a fost acceptată de piață, dar noi, ca producători, am resimțit-o. În toamnă, de exemplu, tot ce a însemnat aditivi furajeri deja a venit cu prețuri triplate. Și asta s-a întâmplat în toamnă, fără nicio explicație, fără niciun război, doar pe ideea de costuri suplimentare cu energia, care nici alea, la modul real, nu aveau de ce să crească, decât dacă stăm să ne uităm că din orice leu plătit pentru orice formă de energie, undeva la 60-70% merge către stat sub formă de accize și diverse taxe. Și atunci, până la urmă, vedem că este un ciclu care se închide tot în buzunarul statului.”

 

Produsele ecologice, o iluzie

 

Nici cu agricultura ecologică nu se prea împacă, mai ales că aceasta este îmbrățișată de oficialii Uniunii Europene, care au trecut-o drept politică de viitor a agriculturii europene, impunând norme și termene încă de pe acum. El crede că nu este o politică sustenabilă. „Pentru că nu reușim decât să ne mințim singuri. Toată această migrațiune din agricultura convențională în agricultura ecologică, care de cele mai multe ori și în cele mai multe situații este doar o idee de marketing, un mod de promovare a unui produs relativ diferit, dar nu foarte diferit și despre care nu se poate spune într-adevăr ceea ce ar însemna prin definiție «ecologic». Este un produs cumva semi-ecologic, se renunță la o parte din..., dar nu la tot.”

Am adăuga noi că dacă s-ar renunța în totalitate la substanțele de protecție a plantelor, ai avea un produs bolnav, de slabă calitate, dar nu ne-a dat dreptate și prietenul nostru Călin Muscă: „Nu neapărat ai un produs bolnav și de slabă calitate, ci ai o productivitate redusă pentru a putea să ai un produs sănătos în continuare. Trebuie să mergi la niște densități atât de mici, încât producția pe hectar, de exemplu, ți se reduce – dacă vorbim de ecologicul real – către jumătate. În momentul în care noi, ca rasă, nu ne înjumătățim, ca număr de consumatori. Spuneți-mi, vă rog, și mie, unde se va ajunge dacă peste trei sau cinci ani noi vom avea 75% din alimentele care se produc acum, dar noi creștem ca populație? Cam care este ideea?”.

zoo.230 calin.musca 4

Dacă putem trage o concluzie la discuția pe care am purtat-o cu tânărul fermier din vestul țării Călin Muscă ar fi că se impune, ca măsură de securitate națională, o protejare a crescătorilor de animale; o implicare mai intensă a autorităților în ceea ce privește respectarea rețetelor și a normelor de tot felul, de la cele sanitare, la cele de tehnologie, din industria alimentară; utilizarea tuturor pârghiilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, prin care s-ar putea obține bani. Iar ca idee indusă de dialogul ce a stat la baza acestui articol ar fi că trebuie să înțelegem că tot efortul pe care vrem să îl facem pentru o viață mai bună, cu o hrană de calitate și sănătoasă, cu o atmosferă bună, într-o economie sustenabilă, ar trebui să se concentreze în termenul „cumpătare”, acea măsură în toate, de care omenirea nu a mai dat dovadă de multă vreme. A acționa necumpătat pentru a repara ce s-a stricat prin necumpătare nu poate avea efectul dorit, dimpotrivă.

 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista