Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI

Primul concurs național de vinuri dedicat producătorilor mici și mijlocii și-a ales câștigătorii, fiecare primind un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

Prima ediție a concursul BASF „Povești cu vinuri românești” a ajuns la final, odată cu decizia juriului ADAR care a consfințit lista celor trei vinuri câștigătoare. Nu mai puțin de 260 de vinuri din toată țara au fost înscrise la concursul organizat de BASF, care și-a propus astfel să promoveze viticultorii mici și mijlocii, care cultivă suprafețe mai mici de 100 de hectare.

Fiecare dintre cele patru etape regionale a desemnat 12 vinuri finaliste (câte trei pentru fiecare categorie: alb, rosé, roșu). Marea finală a avut loc pe 18 mai, la Alba Iulia, într-un decor medieval, demn de faimoasa cetate. Cei peste 80 de participanți au primit onorul din partea Gărzii Cetății Alba Carolina și au putut asista la ceremonia de schimbare a gărzii, care s-a făcut cu salve de tun. Invitații au fost primiți apoi de personaje medievale fermecătoare, statui vii, dar și bufoni, ca la o adevărată curte regală medievală.

În această atmosferă au avut loc atât jurizarea propriu-zisă a vinurilor calificate în marea finală, cât și ceremonia de premiere. Juriul, format din oenologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, a fost prezidat de Georgel Costache, vicepreședintele ADAR, expert din partea României în Comisiile de Enologie și Băuturi Distilate la Organizația Internațională a Viei și Vinului și singurul degustător expert din România care a obținut marea medalie de aur la concursul mondial de vinuri Bruxelles, cea mai mare competiție de acest gen din lume.

Juriul a evaluat și apreciat calitățile celor 35 de probe calificate în marea finală de la Alba Iulia, conform sistemului de maximum 100 de puncte, folosit la toate concursurile internaționale.

„Este primul proiect de acest gen, în sensul că s-a dat posibilitatea producătorilor mici și mijlocii să participe la un astfel de concurs, organizat după regulamentul Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Ca expert, am fost încântat să văd vinuri de foarte bună calitate, atât la fazele regionale, cât și la faza națională”, a precizat Costache.

Participanții au avut prilejul de a vedea cum s-au desfășurat cele patru ediții regionale și parcursul finaliștilor până la evenimentul de la Alba Iulia. Invitații au aflat poveștile și provocările viticultorilor mici și mijlocii, dar și care sunt cele mai bune metode și produse de protecție a culturii de viță de vie, pentru o recoltă de calitate, chiar de la Jörg Polzin, Country Manager al Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor: „Avem onoarea de a premia cele mai bune vinuri românești și cei mai temerari viticultori. Împreună, producători locali și noi, cei care asigurăm protecția culturilor de viță de vie, îmbinăm succesul economic cu responsabilitatea socială. Noi, cei de la BASF, punem expertiza noastră în slujba viticultorilor. Produsele noastre inovatoare asigură un viitor sustenabil pentru vinurile românești”, a fost declarația lui Polzin.

Experții ADAR au anunțat și câștigătorii primei ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. La categoria vinuri roșii, cel mai bun sortiment a fost un Merlot din 2013, produs de Crama Basilescu. A fost un vin ales, care și-a etalat pe deplin calitățile.

„Caracteristice acestui vin au fost tocmai aromele de fructe prezente. Mă refer aici la arma proaspătă și foarte delicată de căpșuni, frăguțe, zmeură, cu un post-gust care duce la anumite nuanțe de fructe și faptul că vinul, fiind destul de mineral, îți dă o senzație de sănătate”, a apreciat președintele juriului, Georgel Costache.

Cel mai bun vin rosé a fost ales un cupaj între Merlot, Cabernet Sauvignon și Syrah, produs în 2015 la Crama Licorna.

„Au contat culoarea, rosé onion, dar și aromele florale și cele de fruct, date tocmai de soiurile care fac parte in cupaj”, a spus vicepreședintele ADAR.

Pentru viticultorul care a creat acest cupaj, Gabriel Lăcureanu, inițiativa BASF este mai mult decât binevenită: „E primul concurs la care rezultatul chiar are un impact pozitiv asupra viticultorului mic și mijlociu, îi ajută să se promoveze. Nici un alt concurs din România nu a mai făcut asta până acum. Nimeni nu a mai oferit ca premii și altceva, în afară de diplome și medalii. Asta e cel mai important, ajutorul acordat producătorilor mici și mijlocii”, spune acesta.

Cea mai strânsă competiție a fost în cazul vinurilor albe. Două dintre cele trei probe evaluate în marea finală a concursului „Povești cu vinuri românești” au obținut același punctaj, iar juriul a apelat la criteriile suplimentare, stabilite înaintea jurizării, pentru a desemna câștigătorul. Acesta a fost un Muscat Ottonel, din 2015, înscris la concurs de Casa de Vinuri Podgoria, din Buzău.

„Majoritatea sortimentelor participante la finală sunt vinuri de o calitate excepțională, care pot oricând concura la concursuri internaționale. Vinul alb câștigător a avut o aromă foarte delicată, de o anumită finețe. Deși este un vin tânăr, din 2015, mi-a plăcut foarte mult lipsa oricărei asperități, totul era rotund, armonios. Poate oricând să fie premiat și la un concurs de afară”, a apreciat Costache.

Viticultorul care a înscris proba câștigătoare nu se aștepta la asemenea laude venite din partea singurului degustător expert din România medaliat la Bruxelles.

„A fost un concurs excelent! Eu am participat pentru prima dată la un astfel de eveniment, pentru că suntem o cramă relativ nouă. Chiar am rămas surprins că vinurile noastre au fost apreciate de juriu. Mi-a plăcut că cei de la BASF s-au gândit și la micii producători. Chiar trebuie lăudată inițiativa lor, pentru că și noi, micii viticultori, venim din urmă cu vinuri poate la fel de bune ca și cele ale brandurilor consacrate”, a spus Benedict Olaru, reprezentantul Casei de Vinuri Podgoria.

Cei trei mari câștigători își vor putea promova acum afacerile mult mai bine. Marele premiu pus la dispoziție de BASF a constat în trei kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare. Câștigătorii au posibilitatea de a alege între crearea unei identități de brand, crearea unui magazin online pentru vinurile produse sau închirierea unui spațiu expozițional pentru promovarea vinurilor în cadrul Promenada Mall, din București.

Pentru BASF, următorul pas este crearea catalogului tuturor viticultorilor mici și mijlocii care au luat parte la prima ediție a concursului.

„Vrem să lansăm acest catalog la următoarea ediție a concursului, unde sperăm să aducem și mai mulți participanți. A fost un concurs cu condiții excelente de jurizare, iar specialiștii oenologi ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România au fost pe măsura evenimentului. Pe viitor ne dorim să aducem informații noi despre vinurile românești, despre investițiile pe care le fac viticultorii noști și, în general, despre toate lucrurile bune care se întâmplă în industria românească a vinului”, spune Robert Băicoianu, crop manager culturi speciale BASF și organizator al concursului.

Despre divizia BASF de protecție a plantelor

Cu vânzări de circa 5,4 miliarde EUR în 2014, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluții inovatoare de protecție a plantelor, tratament pentru semințe și control biologic, precum și soluții inovatoare de management al nutrienților și factorilor de stres al plantelor.  Portofoliul BASF  include, de asemenea, produse pentru gazon și plante ornamentale, pentru controlul dăunătorilor și sănătate publică. Divizia BASF de protecție a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-și optimizeze producția agricolă, ajutându-i să producă hrană de bună calitate în mod eficient. Furnizând tehnologii noi și know-how, Divizia BASF de protecție a plantelor ajută cultivatorii să-și îmbunătățească eficiența economică și calitatea vieții lor, a familiilor lor și a comunității. Informații suplimentare pot fi obținute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.

Despre BASF

La BASF, noi creăm chimie, şi facem acest lucru de 150 de ani. Portofoliul nostru include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse de performanţă şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze.  Ca lider în domeniul industriei chimice, combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi soluţiile noastre  contribuie la conservarea resurselor, asigurarea nutriţiei şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.  Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În anul 2014 BASF a realizat vânzări de aproximativ 74 miliarde EUR şi a avut peste 113.000 angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt cotate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zurich (AN). Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe internet la adresa www.basf.com.

Francezii de la Strategie Grains au revizuit în creștere previziunile privind producția de grâu a Uniunii Europene, consultanții ridicând ștacheta cu 1,9 milioane tone, până la un total obținut la final de sezon de 146,7 milioane tone, în creștere față de cifra vehiculată anterior de 144,8 milioane tone.

Estimările privind producția în creștere au fost susținute în mare măsură și de condițiile agrometeo favorabile, afirmația conform căreia „cerealele de toamnă prezintă un potențial excelent” viind valabilă pentru multe din statele Uniunii Europene cu suprafețe întinse de cultură.

În mod particular, creșterea este pusă pe seama unor țări-cheie în ceea ce privește producția de grâu, și anume Germania, România și Spania.

În aceste state UE, potrivit datelor Strategie Grains, culturile de toamnă au beneficiat în mare parte de vreme bună, fapt care a susținut din plin dezvoltarea plantelor.

Stocuri UE în scădere

Aceeași firmă de consultanță, spun de această dată cei de la Agrimoney.com, au mai adăugat că actualul program de export de grâu al UE, mult mai solid decât așteptările, și care ar urma să totalizeze circa 30,4 milioane tone, va duce la diminuarea disponibilului din silozuri pentru sezonul 2015-2016. Strategie Grains preconizează că după finalizarea sezonului agricol, stocurile de grâu ar urma să atingă un total de 14,7 milioane tone, în scădere cu 0,9 milioane față de estimările de luna trecută.

Reprezentanții companiei au mai adăugat că prețurile mici au reprezentat la rândul lor un stimul pentru cererea de consum din sectorul zootehnic, fapt care a dus la diminuarea cu și mai mult a disponibilului din silozuri.

Estimări pozitive și pentru culturile de primăvară

Mergând și mai departe, specialiștii Strategie Grains afirmă că aproape toate suprafețele care fuseseră alocate pentru orzul de primăvară și pentru porumb au fost deja însămânțate.

Consultanții SG prevăd totodată o producție totală de porumb pentru UE de 62,7 milioane tone. Dacă estimările se vor transpune în realitate, totalul obținut în acest sezon de producție ar fi mai mare cu nouă procente decât cel obținut la finele anului 2015.

Păstrând registrul, producția de orz este estimată a fi mai mare decât ceea ce s-a obținut anul trecut, previziunile actuale orbitând în jurul cifrei de 62,5 milioane tone, cu unu la sută mai mult decât recolta din 2015.

Și USDA anunța în aprilie condiții bune la producția mondială de grâu

La mijlocul lunii aprilie a.c., raportul USDA releva că stocurile mondiale de grâu ar putea ajunge în sezonul 2015-2016 la 239,26 milioane tone, depășind cea mai ridicată estimare a analiștilor intervievați de Bloomberg și cu 0,7% mai mult decât preconiza USDA luna trecută.

Cantitatea de grâu care urmează să fie utilizată de China, cel mai mare consumator mondial de grâu, va scădea însă la 112 milioane tone, cel mai mic nivel de după 2011, în timp ce producția de grâu a Uniunii Europene a fost estimată la 160 milioane tone, cu un procent mai mare decât prognozele din luna martie 2016.

În plus, USDA își îmbunătățea estimările referitoare la stocurile finale de porumb și soia până la 208,91 milioane tone respectiv 79,02 milioane tone, peste estimările analiștilor.

„Nu vom vedea prea curând o inflație mare datorată prețurilor la alimente”, aprecia Dale Durchholz, analist la AgriVisor LLC, citat de Agerpres.

În pofida raportului USDA, la Bursa de la Chicago cotațiile futures la grâu cu livrare în luna aceasta creșteau în aprilie cu 1,17% până la 4,525 dolari per bushel în timp ce cotațiile la porumb au crescut cu 1,68 dolari până la 3,6275 dolari per bushel.

România a obținut mai mult grâu în 2015 decât în 2014

La cultura grâului, producția medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, față de 3,64 tone cât se înregistra cu un an în urmă, iar cantitatea totală recoltată a depășit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014.

Producția medie la hectar obținută la orz a depășit și ea 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.

Conform FAO, Egiptul, unul dintre principalii clienți de export ai României, va importa în anul fiscal 2015-2016 aproximativ 11 milioane de tone de grâu, în linie cu nivelul mediu al importurilor din ultimii cinci ani.

Identificarea de soluții pe termen scurt și mediu pentru absorbirea șocului resimțit de fermierii care-și desfășoară activitatea în sectorul laptelui, ca urmare a supraproducției înregistrată la nivelul UE din cauza dispariției sistemului cotelor de producție, la care s-a adăugat embargoul impus de Federația Rusă la unele produse provenind din UE, fapt care a intensificat concurența pe piața europeană, a reprezentat subiectul principal al discuțiilor care au avut loc joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, eveniment la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.

În cadrul dezbaterilor s-a stabilit că fermierii au fost cei mai afectați de criza înregistrată pe piața laptelui și că sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea acestora.

„Situația cu care se confruntă în prezent sectorul laptelui impune identificarea de măsuri urgente, pe termen mediu și lung. E necesar ca aceste soluții să îi mulțumească pe cei de pe întreg lanțul alimentar, fermieri – procesatori – comercianți. Nu-mi doresc dispariția niciunuia de pe lanț, dar trebuie să avem în vedere că greul cade în special pe fermier, trebuie ajutat fermierul, care este în prezent sub presiunea prețului extrem de scăzut la lapte. De aceea, toți cei adunați în această sală trebuie să colaborăm pentru a mișca lucrurile rapid și să salvăm acest sector”, a afirmat ministrul Achim Irimescu, conform unui comunicat de presă.

Astfel, s-au evidențiat o serie de soluții, aici amintind posibilitatea reducerii costurilor de colectare a laptelui autohton de către procesatori, știut fiind că infrastructura precară din zonele rurale montane afectează parcul auto al procesatorilor, repercutându-se în final în prețul de achiziție (analiza posibilității reducerii accizei la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români); plata subvențiilor în zootehnie de către APIA începând cu data de 25 mai 2016; elaborarea unui set de măsuri care să vizeze ca Programul «Laptele în școli» să fie alimentat din lapte provenind de la fermele locale; conservarea sub formă de lapte praf a surplusului de lapte achiziționat de procesatori de la fermieri, concomitent cu identificarea unor posibilități de acoperire a pierderilor, astfel încât să nu fie afectat nici sectorul de procesare; organizarea unui monitor al prețurilor la lapte, dar și la alte produse, format din reprezentanți ai fermierilor, procesatorilor și ai MADR care să urmărească fluctuațiile pieței și să decidă cu celeritate măsurile de intervenție, astfel încât prețurile să nu scadă sub nivelul costurilor de producție etc.

Surse care au fost prezente la negocieri afirmă că după discuția de ieri, circa 60% din fermele cu peste 15 vaci ar urma să fie salvate, la fel și procesatorii.

Ministrul Achim Irimescu i-a asigurat pe fermieri că în perioada imediat următoare vor fi luate toate aceste măsuri de sprijin, ele urmând a fi acompaniate pe termen mediu și lung de alte măsuri care să vizeze stabilitatea sectorului și a fermierilor, indiferent de turbulențele conjuncturale ale pieței

Joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a avut loc o reuniune de lucru la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.

Prețurile lactatelor cresc pe bursele internaționale

Prețurile lactatelor au crescut pe GlobalDairyTrade pentru a patra lună la rând, pe fondul discuțiilor că vremea rece și costurile de achiziție mici scurtcircuitează creșterea producției de lapte materie-primă din Uniunea Europeană, fapt confirmat și de achizițiile în creștere realizate de procesatorii români de la producătorii autohtoni.

Prețurile lactatelor, conform măsurătorilor indexului GlobalDairyTrade, s-au majorat cu 2,6%, marți, 17 mai 2016, până la cel mai înalt nivel înregistrat în ianuarie a.c., revenirea spectaculoasă fiind înregistrată la produsele care conțin grăsimi din lapte.

Într-adevăr, prețurile laptelui bătut s-au majorat cu 16,2 procente, cu valori ale grăsimii anhidre din lapte crescând cu 4,9 la sută, în timp ce costurile de achiziție ale laptelui praf integral (zonă care reprezintă majoritatea produselor comercializate la licitații) se află în creștere cu 3%, până la un nivel de 2.252 dolari americani tona (cel mai înalt nivel înregistrat în 2016).

Revizuirea în creștere a valorilor laptelui praf integral este în contrast cu contractarea de 0,9 la sută, până la un nivel de 1.658 dolari americani în medie, a prețului laptelui praf degresat. Astfel, bonusurile obținute la tranzacționarea laptelui praf integral a ajuns la 593 dolari tona, cel mai mare înregistrat din octombrie 2013 pe GlobalDairyTrade, mai exact cu ocazia licitațiilor-etalon care sunt organizate de două ori pe lună de către Fonterra, gigantul neozeelandez.

Primii 500 de pui crescuți de Fănel Bogoș au fost chiar în domiciliul propriu, într-una dintre cele trei camere pe care le deținea în primii ani de căsnicie, climatul propice pentru dezvoltarea acestora fiind întreținută de o sobă de fier și de propriul „termometru”, în realitate propria piele a administratorului Vanbet.

De atunci, prin perseverență, tenacitate și mai ales previziune pe piața românească, Vanbet a crescut și a ajuns să producă nouă milioane de pui pe an, peste 450.000 de ouă pe zi, devenind astfel cel mai mare producător român de ouă din țară.

„Prima fermă a fost în casă. Am crescut primii 500 de pui în casa în care locuiam; aveam trei camere. În una aveam bucătăria, în una aveam copilul și soția și în cealaltă cameră am crescut primii 500 de pui. (...) Primii pui crescuți în casă au avut parte de încâlzire cu sobă de fier și primul senzor de temperatură eram chiar eu. Dormeam cu puii în cameră. În momentul în care mie îmi era frig, automat mă trezeam, alimentam focul; puii erau deja adunați toți sub sobă. În momentul în care eu dormeam lejer, în maiou, puii stăteau foarte bine”, a declarat Fănel Bogoș cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate a companiei sale, cât și a unui an de când Vanbet a aderat la cooperativa „Țara mea”.

În prezent, fermierul deține două FNC-uri și propriul sistem de incubație, construit după ultimele norme de tehnică în domeniu. Bogoș are în proprietate și un abator propriu, ferme de reproducție și ferme de creștere pui-carne. Pe lângă toate acestea, administratorul Vanbet deține o fermă de 1.500 de capre, o fabrică de lapte unde procesează laptele obținut și scoate pe piață mai multe produse de nișă, cum ar fi sana, iaurt, kefir, brânzeturi maturate, foarte căutate de consumatori.

„Avem în județul Galați șapte ferme, iar în județul Vaslui avem 11 ferme. (...) Județul Vaslui deține locul primordial în producția avicolă, asta datorită și modului de asociere pe care l-am practicat cu ceilalți producători încă din anii 2003-2004. Pe atunci ne-am adunat laolaltă, am pus bazele unei firme de colectare și de comercializare ouă; ne întâlneam săptămânal. În concluzie, datorită organizării și asocierii dintre producători, județul Vaslui a ajuns din cel mai sărac județ pe toate domeniile, cel mai bogat județ în sectorul avicol”, a adăugat Fănel Bogoș. „Am făcut și o făbricuță de lapte tot pe fonduri proprii. Am inaugurat inclusiv o rețea de magazine. La ora aceasta avem 18 magazine în Bârlad, Vaslui și Iași și, în următoarele trei-patru luni, tindem să ne extindem activitatea de desfacere prin magazinele proprii către Tecuci și Galați”.

Investiții pentru viitor

Bogoș spune că programul investițonal al societății Vanbet este continuu, 1,5 milioane euro urmând să fie direcționate către un FNC, echipamente de abatorizat, depozitare și producția de ouă și carne bio.

„Mai avem de investit, însă nu în mărirea capacității deocamdată, pentru că nu putem vorbi de viitor. Viitorul îl voi face de mâine. Astăzi, avem un credit aprobat de 1,5 milioane de euro din care vrem să investim 500.000 euro într-un alt FNC în localitatea Sălcioara, județul Vaslui, gata probabl în 3-4 luni, în dotarea cu echipamente a abatorului de înaltă performanță (utilaje de atmosferă controlată, construirea unui depozit de 2.000 de tone de congelate pentru a ne depozita producția pe perioada în care poporul român ține post, iar desfacerea este mai proastă), cât și în orientarea către produsele de nișă, să ne facem o fermă bio de găini de ouă și o fermă bio de pui de carne cu creștere lentă.  Pe acest segment, conversia o să dureze trei ani”, a mai afirmat administratorul Vanbet.

Fermierul nu a încetat niciodată să privească în viitor și să fie deschis la nou. El a realizat și două proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2005 și 2008. De atunci, Bogoș recunoaște că n-a mai accesat fonduri europene pentru că producția i-a permis să se dezvoltăm cu fonduri proprii și cu credite de la bancă.

„Fondurile europene au fost pentru modernizarea adăposturilor, iar abatorul a fost construit pe fonduri proprii, chiar și FNC-ul”, a mărturisit el.

Fănel Bogoș recunoaște că infuzia de capital european prin subvenții este benefică și solicită Guvernului găsirea de soluții la dispariția plăților pe bunăstare din 2017.

„Bunăstarea actuală, pe pasăre sau pe celălalte categorii de specii de animale, este o subvenție pe care o avem până în 2017. Atâta timp cât celelalte state din UE au fonduri, nu se poate ca la nivel național să găsim și noi o formă de subvenționare a agriculturii. Eu cred că după 2017 va funcționa în continuare această subvenție, sub o formă sau alta, pentru că suntem totuși membri UE și trebuie să fim protejați”, a punctat șeful Vanbet.

Nu în ultimul rând, el consideră că importurile din comunitatea europeană nu îi încurcă pe producătorii români din sector, pentru simplul motiv că România este țară membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri europene.

„Sectorul avicol, datorită mai bunei organizări aș putea spune și la nivel național, cât și datorită producătorilor pe care noi îi avem, prin perseverența și munca pe care au desfășurat-o, s-au făcut investiții foarte mari și suntem competitivi din toate punctele de vedere cu producția europeană”, a declarat Bogoș.

Hormoni de creștere nu există. Când am intrat în cooperativă, am fost controlați

Administratorul Vanbet declară fără putință de tăgadă că vestiții hormoni utilizați în creșterea forțată a puilor „nu există”, în ideea în care verificările făcute atât intern, cât și cele realizate în supermarketuri nu pot fi înșelate.

„Hormoni de creștere nu există. Să-m spună mie orice medic, orice producător sau orice ziarist că se dau hormoni în furaje. Hormoni pentru creșterea puilor nu există. Este scris eronat pe pancartele diferitelor firme «pui fără hormoni». Apoi, în furajare noi nu avem cum să introducem substanțe care sunt nocive sănătății populației deoarece există o declarație pe propria răspundere, în care noi, de exemplu, în abator tăiem într-o zi 50 de tone de carne; 40 de tone pleacă pe cale refrigerată la diferiți clienți, dar restul cărnii rămâne, se congelează și nu se știe la ce oră și la ce dată ajunge într-un supermarket, iar la o simplă sesizare sau la un simplu autocontrol al supermarketului se pot depista aceste reziduuri. Nu este de joacă cu alimentația umană, sunt niște măsuri foarte drastice și foarte bine puse la punct de control al calității produselor alimentare. Nu se poate vorbi de influențe negative ale cărnii de pasăre în alimentația umană”, consideră șeful Vanbet.

Că nu are voie să greșească nici măcar o dată, este dat poate și de faptul că Vanbet este membră a cooperativei „Țara mea”. De un an de zile, societatea face parte dintr-o organizație de producători organizați pe baze similare cu ale altor coperative din vestul Europei.

„Firma noastră a împlinit 15 ani de activitate neîntreruptă și un an de când a intrat în cooperativa «Țara mea» cu care colaborăm foarte bine. Este cel mai bun mod de a te organiza. Probabil, modelul a fost preluat din țările din vest. Producătorii trebuie să fie organizați în cooperative agricole care le asigură o mai bună putere, au lideri, le pun punctul de vedere, deci au în permanență o legătură coerentă cu Guvernul”, spune Bogoș. „În cooperativa «Țara mea» sunt asociați producători atât din industria de creștere a porcului, cât și din cea a creșterii bovinelor, respectiv sectorul vegetal. Avem reprezentanți la București, pe președintele consiliului de administrație, Florin Burculescu (n.r. - cel care controlează grupul de firme BFA), care ține în permanență legătura între fermieri, supermarketuri și autoritățile tutelare. Odată cu intrarea în cooperativă, aceștia și-au trimis specialiștii pentru a ne face o evaluare în ceea ce privește calitatea produselor obținute. Au văzut potențialul productiv firmei noastre și ne-au primit chiar cu mare drag în cooperativa lor”.

Cu un număr de circa 1.000 de lucrători, incluzând și zilierii, producția Vanbet se ridică în prezent la o medie de 450.000 de ouă/zi și 9 milioane de pui de carne pe an. Circa 40% din producție se vinde acum prin cooperativa „Țara mea”, care are ca partener Kaufland.

În 2015, Vanbet a înregistrat o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro în creștere cu 40%, față de 2014.

„Această creștere se explică prin achizițiile de ferme pe care le-am făcut. Am crescut mult prin abatorizare. Produsele noastre ajung, la ora actuală, în aproape toată țara. Ne gândim și la export, dar după ce piața românească va fi saturată. Și acum vindem 3-5 tone/zi în Ungaria, 2-3 tone/zi în Bulgaria”, a adăugat Fănel Bogos.

Societatea Vanbet a fost înființată în anul 2001 având ca obiect de activitate creșterea păsărilor și ierbivorelor. În prezent, deține nouă ferme de pui de carne, patru ferme de găini pentru ouă de consum, două ferme de găini de reproducție rasă grea, două ferme tineret înlocuire, incubație, o fermă de capre, o fabrică de procesare lapte de capră și un FNC. SC Vanbet deține și mai multe mărci înregistrate la OSIM: “Puiul campion”, „Puiul haiducesc”, „Găina Gospodină”. De asemenea societatea a dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și a încheiat contracte de vânzare de carne pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Cooperativa “Țara mea” a început să funcționeze în luna iulie 2014 cu 200 de legumicultori, membri ai Cooperativei de producători din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afiliată la Federația Agrostar. În prezent, din cooperativă fac parte mai mulți producători de carne de pasăre și ouă, producători de legume și de produse din lapte de oaie și capră.

Producătorii de lapte par să aibă noroc după aprobarea unui act normativ care modifică și completează HG 160/2016  pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, urmând să primească sprijinul doar pe oferta scrisă de a contracta, făcută de un prim-cumpărător.

„Având în vedere că orice livrare de lapte crud a unui producător către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi sau prim-cumpărătorii trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta, prin această Hotărâre de Guvern se reglementează faptul că, pentru a beneficia de sprijin, producătorii pot dovedi că sunt în activitate şi prin oferta scrisă de a contracta făcută de un prim-cumpărător, valabilă la data depunerii solicitării şi a cel puţin unui document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent ofertei de a contracta”, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

În cazul în care banii cuveniți producătorilor eligibili din sectorul laptelui şi produselor lactate, fie depăşesc, fie nu epuizează plafonul alocat sectorului, actul normativ reglementează modul de repartizare a diferenţei în deficit sau exces, în cadrul aceluiaşi sector, către aceiaşi beneficiari eligibili, recalculându-se cuantumul unitar alocat pe beneficiar sau pe cantitatea de producţie realizată în perioada de referinţă.

De asemenea, prin prezentul act normativ se modifică data ratei de schimb euro – lei, de la 17 octombrie la 30 septembrie 2015, potrivit art.40 din Regulamentul delegat (UE) nr.907/2014 al Comisiei 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014.

Perioada în care fermierii pot depune cereri este stabilită între 30 mai – 6 iunie 2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiarii eligibili. Pentru obţinerea ajutoarelor financiare producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice.

Hotărârea a fost aprobată în ședința Guvernului din 18 mai 2016 și care care modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr.160/2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Fermierii care vor beneficia de ajutoarele excepţionale sunt producătorii agricoli crescători de vaci de lapte şi producători agricoli crescători de porcine.

Ameropa Grains pune accentul pe respectarea mediului de afaceri în care activează, a cadrului legislativ şi a tuturor normelor ce se impun, se arată într-un comunicat de presă transmis la redacție.

Contrar raportului publicat ȋn luna martie a acestui an de către Agenţia Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ȋn care figurează ca fiind contribuabil cu obligații restante către bugetul de stat, compania mai sus menționată își asumă printr-un comunicat de presă că şi-a ȋndeplinit corespunzător, ca de fiecare dată, responsabilitățile sale fiscale.

„Ȋncepând din octombrie 2015, Ameropa Grains a solicitat, conform procedurilor fiscale, compensarea obligațiilor către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale scadente dupa 25 octombrie 2015, cu sumele reprezentând TVA de recuperat ȋn valoare de 14.855.378 RON, astfel ȋncât la 31 martie 2016 Ameropa Grains, de fapt ȋncă mai avea de recuperat de la stat un total de 294.132 RON”, se arată în document, în fapt un răspuns la articolul publicat de Revista Fermierului, bazat pe date oficiale transmise de ANAF.

Exploziv! ANAF a publicat lista contribuabililor care înregistrau obligații restante la bugetul de stat până la data de 31 martie 2016. Mari producători de cereale, procesatori, traderi și distribuitori de inputuri, și ei datornici

Societatea se află ȋn topul celor mai mari comercianți de materii prime agricole din România. Este parte a grupului elveţian Ameropa Holding, jucător principal pe piaţa internaţională a cerealelor şi a ȋngrăşămintelor pentru agricultură. Compania ȋşi desfăşoară activitatea cu profesionalism şi integritate, fiind dedicată construirii unor parteneriate solide şi atingerii performanţei ȋn comerţul agricol an de an, se mai precizează în comunicat.

Mizând pe dezvoltare, societatea amintită anterior contribuie major la afirmarea poziţiei de top a României ȋn sectorul de comerţ internaţional cu cereale. Continuă să obţină rezultate excepționale şi ȋn acest sezon comercial, fiind lider ȋn ceea ce priveşte exporturile de cereale către Egipt şi investind ȋn extinderea infrastructurii de colectare şi stocare a cerealelor, prin achiziția de silozuri ȋn locații cheie din România.

Fondată în 1948, compania despre care am vorbit este un trader internaţional de cereale şi îngrăşăminte, din Elveţia, care acoperă pieţe tradiţionale, cum sunt Statele Unite, America de Sud, Europa, Asia şi Australia, dar şi pieţe emergente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Ameropa are peste 4700 de angajaţi pe glob şi intermediază anual 10 milioane de tone de îngrăşăminte şi 10 milioane de tone de cereale.

După zece ani de prezență pe piața românească, compania WineRo, producătorul deja celebrelor vinuri roșii și roze Alira, a decis să-i satisfacă și pe iubitorii vinurilor albe.

Text și foto credit: Mihaela Prevenda

Pe 17 mai 2016 s-a lansat primul vin alb din portofoliul cramei - Alira Sauvignon Blanc, producție din recolta anului 2015. Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroși invitați din mediul de afaceri și cel academic, din lumea vinului, oameni de cultură, jurnaliști și bloggeri de vin. Lansarea a fost găzduită de Nomad Skybar, local din Centrul Vechi al Capitalei, un decor care îmbină într-un mod neconformist oțelul și sticla cu structurile clasice ale clădirii. Nu întâmplător a fost ales acest spațiu. Așa cum lui Ghenadie Bobeică îi place să spună că „vinul Alira este ca o fată frumoasă pe care nu o poți uita, după ce-l întâlnești, după ce guști vinul Alira, mereu te vei întoarce la el”, la fel se zice despre Nomad Skybar „e un loc în care dacă ai intrat, măcar și din curiozitate, îți va fi greu să nu revii”.

18.000 de sticle, DOC Murfatlar

Noul vin al Cramei Alira, ieșit din mâinile francezului Marc Dworkin și ale italianului Nicola Centonze, este obținut din strugurii de pe o plantație de lângă Cernavodă. Prin urmare, nu sunt struguri din podgoria WineRo de la Aliman, însă provin dintr-o vie atent supravegheată de oenologul Marc Dworkin. Aceasta este și explicația că vinul are Denumire de Origine Controlată CMD Murfatlar și nu DOC – CMD Oltina, cum sunt restul vinurilor Alira.

În 2015 s-au recoltat 38 de tone de struguri din care s-au produs 18.000 de sticle cu Sauvignon Blanc. Dar nu toate sunt destinate segmentului HoReCa, ci doar aproximativ jumătate din cantitate, restul îndreptându-se către retail sub brandul Flamma.

De ce s-a ales Sauvignon Blanc și nu un alt soi de struguri albi? Deoarece este un soi internațional pe care renumitul oenolog francez Marc Dworkin, creatorul vinurilor Alira, îl cunoaște foarte bine.

„Încă de la primele arome vinul etalează note vibrante de flori de soc, pomelo, lime și ananas. Alira Sauvignon Blanc este o armonie desăvârșită între prospețime și eleganță”, descrie primul vin alb din portofoliul Cramei Alira managerul WineRo – Ghenadie Bobeică.

Încet, încet podgoria de la Aliman va fi extinsă și cu soiuri albe

„Se spune că omul sfințește locul. Uneori, însă, locul este deja hărăzit cu tot ce-i trebuie. Iar omul, dacă a găsit acest loc, are grijă de el. Cu dragoste, cu pasiune, cu atenție pentru detalii, cu gândul la viitor și la ceea ce va scoate din acest pământ. Un asemenea loc este cel din care își trag seva vinurile Alira, un ținut în care soarele Dobrogei și Dunărea Veche fac cea mai bună alianță pentru cultivarea viței-de-vie. Renașterea acestor locuri a avut loc acum un deceniu, în 2006, atunci când celebrul enolog francez Marc Dworkin a simțit forța și complexitatea pe care le pot dărui vinului strugurii crescuți aici. Împreună cu omul de afaceri și pasionatul de vin Karl Hauptmann a decis să dea o nouă imagine vinului românesc și terenurilor de la Aliman. Au realizat un proiect vitivinicol, parte dintr-un program internațional. Scopul: realizarea unor vinuri după filosofia bordoleză, însă respectând amprenta locală românească.

Vinul a primit numele Alira, ca un tribut adus localităților Aliman și Rasova, în apropierea cărora s-au plantat noile vii”, povestește Ghenadie Bobeică.

În prezent, la Aliman în județul Constanța sunt pe rod 80 de hectare cu viță de vie din soiurile: Merlot (47 ha), Cabernet Sauvignon( 23 ha) și Fetească Neagră (10 ha).

Intenția este ca pe viitor să se planteze și soiuri albe, pentru început, o suprafață mică va fi destinată plantării cu viță de vie Sauvignon Blanc, iar dacă rezultatele sunt cele așteptate, atunci podgoria de la Aliman se va extinde și cu alte soiuri albe.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.

„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
 
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.

În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Bayer AgroArena își redeschide porțile și în 2016, pentru a demonstra fermierilor că dragostea pentru pământ, efortul și pasiunea pentru agricultură merită să fie recompensate cu cele mai bune soluții agricole.

Aflată la cea de a 10-a ediție, Bayer AgroArena reprezintă azi un brand consacrat în lumea agriculturii de la noi. În cele șase locații, amplasate în zone agricole importante ale țării, compania Bayer invită să participe toți agricultorii interesați să descopere cele mai moderne tehnologii de protecție a culturilor de câmp: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, sfeclă pentru zahăr, cartof și soia. La fel ca în fiecare an, un centru de interes va fi și prezentarea în câmp a noilor hibrizi de rapiță de la Bayer.

Evenimentele Bayer AgroArena se vor desfăşura după următorul calendar: Însurăței (Brăila) – 17 mai; Caracal (Olt) – 24 mai; Cărpiniș (Timiș) – 31 mai; Marghita (Bihor) – 7 iunie; Zănești (Neamț) – 14 iunie; Tg. Secuiesc (Covasna) – 21 iunie.

Și în acest an, Bayer AgroArena va include dialoguri cu fermierii, prezentări de tehnologii și informații utile referitoare la produsele inovative Bayer: Falcon Pro, Nativo Pro, Adengo, Propulse. Tehnologiile Bayer acoperă întregul spectru de tratamente fitosanitare de protecție, începând de la semănat, acoperind întreaga perioadă de vegetație până la recoltare, precum și protecția recoltelor împotriva dăunătorilor de depozit.

O noutate constă în lansarea noii platforme de servicii dedicate fermierilor: Bayer AgroServices. Paleta de servicii cuprinde în prezent cartarea agrochimică, analize de apă, servicii financiare, mobile apps – toate oferite sub umbrela celui mai de succes program de loialitate adresat fermierilor, Bayer Fidelis.

Publicitate

TPV RF 300x250 2

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista