Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 23 noiembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc continuă să prezinte interes pentru piața internă, atât în panificație, cât și în fermele de creștere a porcilor și a puilor. „În acest context, remarcăm apetitul pieței de grâu furaj în asigurarea aprovizionării directe pentru lunile care vor urma, în speță ianuarie-mai 2021, cu ritm calibrat la circa 2.500-3.000 tone per furnizor, astfel încât curba prețului să fie nivelată și cantitatea securizată”, arată Cezar Gheorghe.

Portul Constanța cotează spot 203-205 euro/tonă, ceea ce reprezintă un nivel de rezistență la 1.000 lei/tonă.

Rusia a exportat în perioada iulie-septembrie, circa 20,7 milioane tone, cu 17% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut, cu o pondere de 5 milioane în luna septembrie. Principalele destinații rusești sunt Turcia, Egipt și Bangladesh. „Predicția de export total este setată la 39 milioane tone în dreptul Rusiei. În planul însămânțărilor, 18,9 milioane hectare rămâne cifra finală la grâu. Însă, din cauza secetei persistente, estimările sunt că 10-12% din ceea ce s-a însămânțat va fi pierdut, asta dacă mai adăugăm și înghețul, care este deja un fenomen normal în această perioadă. Cu toate acestea, speranțe există și timpul vă proba nivelul de recoltă a anului 2021. Prognozele meteo indică căderi de zăpadă și viscole pentru porturile rusești, ceea ce va conduce către dificultăți logistice, de transport către porturi și de încărcare a navelor. Exportatorii au început să se grăbească în acest orizont de vreme care va crea dificultăți. În Ucraina, campania de însămânțare s-a încheiat conform prognozei, cu peste 6,1 milioane hectare, care se află într-o stare bună de vegetație în pragul intrării în iarnă”, precizează analistul.       

Cotațiile EURONEXT stabilizează grâul în platoul de 210-211 euro/tonă, în timp ce ne pregătim pentru iarnă și, deci, cerere. „Cotațiile pentru martie 2021 sunt cu un euro mai mici decât cotațiile decembrie 2020, fără premium de stocare. Dar, lucrurile se vor ameliora pe măsură ce cererea va deveni substanțială”, apreciază Cezar Gheorghe.

PORUMB

În câteva zone din nord-vest și nord-est, recoltarea porumbului a devenit dificilă din cauza precipitațiilor și a lipsei de facilități de uscare. Fermierii cotează vânzarea de porumb la 650-700 lei/tonă la fizic, adică în starea în care este, dar cu umidități estimate din câmp de 20-25%. În tot acest timp, marfa la STAS se cotează în jurul valorii de 800 lei/tonă și chiar mai sus, în raport direct cu Portul Constanța, care indică un preț de listă de 930 lei/tonă.

„Piața internă este deosebit de activă. Cererile de porumb sunt active cu indicații de livrare extinse pe câteva luni, până în martie 2021. Baza de calcul este CPT locație cumpărător, la care se aplică, în funcție de caz, costuri de finanțare pentru termen de plată și costuri de stocare a mărfii, precum și pierderile tehnologice în locația care depozitează”, a specificat analistul.

O indicație ca bază este între 900 și 930 lei/tonă, depinzând de zonă și costuri de transport care sunt introduse în bază.

În paritatea FOB Constanța, cererea pentru livrare ianuarie 2021 a fost la nivelul de 201 euro/tonă, în timp ce oferta cumpărătorilor a fost de 197-198 euro/tonă.

În plan regional, prețul porumbului ucrainean a crescut la nivelul de 235,5 USD/tonă, însă cumpărătorii sunt atrași de origini mai competitive.

„China a rămas la fel de insistentă în achiziție. Un lot de 700.000 de tone a fost achiziționat din SUA. De asemenea, Mexic a achiziționat 195.000 de tone de porumb american, iar încă 140.000 de tone au destinație încă necunoscută. Porumbul american rămâne cea mai bună opțiune de achiziție. Golful indică un nivel de 225 USD/tonă, acest lucru stârnind piețele de capital într-o creștere care vizează obținerea de profit. Mai la sud, oferta din Brazilia și Argentina rămâne limitată, însă Egiptul a reușit să securizeze în UP River o cantitate pe care a dorit inițial să o origineze din Ucraina. Prețurile în FOB UP RIVER și FOB SANTOS au indicații de creștere la nivelul de 229,5 USD/tonă, respectiv 238 USD/tonă”, spune consultantul Cezar Gheorghe.

Conform Goldman & Sachs, importurile Chinei de porumb pentru 2021 sunt deja estimate la 33.000.000 de tone și predicția până în 2023 este de 55.000.000 tone. În același timp WASDE vede doar 13 milioane tone pentru acest sezon și 22 milioane pentru anul agricol următor. „Acest lucru vine să întărească analiza noastră preliminara de 23 milioane 2020-2021 și creșterea până la 30 milioane pe care o previzionam pentru sezonul 2021-2022”.

FLOAREA-SOARELUI

Cererea masivă a Turciei, agregată cu diminuarea recoltelor din Bazinul Mării Negre, fac ca volatilitatea să fie masivă pentru această materie primă. „Bineînțeles că în joc intră și uleiul de palmier și cel de soia. Cotațiile uleiului brut de floarea-soarelui în Ucraina continuă să fie discrepante din motivele enumerate mai sus, astfel încât pentru JFM (ianuarie-februarie-martie 2021) se oferă la nivelul de 1.175 USD/tonă față de cumpărătorii care doresc să plătească 1.145 USD/tonă. Anumite contracte s-au încheiat la 1.155 USD/tonă. Aceasta se reflectă într-o creștere de preț de circa 86 USD/tonă într-o săptămână. În turbulenta pieței intervine Turcia, care a profitat de un moment mai puțin plăcut al unui procesator bulgar și a contractat marfă cu origine Rusia, care așteptă în cinci nave în rada portului Varna la un preț de 550 USD/tonă și a plătit pentru ea 630 USD/tonă CIF Turcia. Cu un cost de 20-23 USD/tonă transport, vedem poziționarea prețului pentru România la un nivel de 580-590 USD/tonă FOB, 570-580 USD/tonă CPT Constanța”, explică Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile rapiței se coagulează intern la niveluri de 410-420 euro/tonă FCA. Diferența între cele două cotații o face logistica față de cumpărător. S-au înregistrat tranzacții de ordinul a câteva mii de tone, cuvântul de ordine fiind „tot ce este de vânzare se cumpără”.

La nivel european, rapița se cotează prin uleiul brut la nivelul de 856 euro/tonă în zona porturilor olandeze, deci static din acest punct de vedere.

Ucraina se apropie de finalul însămânțărilor la rapiță. În 17 noiembrie 2020 erau la un nivel de 86% față de o prognoză totală de 990.000 hectare.

Rusia însămânțează circa 1,4 milioane hectare de rapiță, cu un potențial estimat de 2,7 milioane tone.

„EURONEXT cotează recolta nouă în scădere față de recolta veche, vizualizând progresul însămânțărilor, la 394,25 euro/tonă, inversul față de februarie 2021 fiind de 20 euro”, punctează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 23 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-23-noiembrie-2020/

Costel Iancu nu este doar preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj, ci, înainte de toate, fermier. L-am găsit vorbind la telefon ca un adevărat om de afaceri, despre producții, depozitare și desfacere, în curtea societăţii sale, Centrotrans, din satul Padea, comuna Drănic. Evident că tot despre aceste lucruri am stat de vorbă, discuție din care am și decupat câteva opinii.

Anul agricol 2019-2020 a fost, după cum se știe, unul de care foarte puțini și-ar dori să își amintească. Seceta este o situație pe care nici măcar cei mai școliți fermieri nu ar fi în stare să o gestioneze cu prea mult succes. Nu zicem că pregătirea de specialitate nu ar conta, din contră, credem că ar trebui, ba chiar ar fi necesar ca toți fermierii să aibă o astfel de pregătire. Cu siguranță, un agronom este capabil, mai bine decât alții, să facă față unor ani dificili, precum cel despre care vorbim. 

În Dolj seceta nu a calamitat culturile la același nivel ca în Constanța, dar a fost destul de persistentă. „La grâu s-au obţinut producţii care pentru noi, aş putea spune, sunt aproape pe jumătate, aproximativ 4.000 kg pe hectar, eram obişnuiţi în mod normal cu 7.800-8.500 kg/ha, deci aproape de jumătate, iar la floarea-soarelui, în mod normal făceam 3.800-4.000 kg/ha, am reuşit să scoatem o producţie medie de 2.900 kg pe hectar”, zice Costel Iancu despre productivitatea obținută la hectar, considerând că la cele două culturi a obţinut un profit frumuşel, dar nu pe măsura investiţiilor pe care le-a făcut şi pe măsura aşteptărilor.

Cultura cea mai profitabilă pentru societatea sa este cea a porumbului, întrucât aproape 85% din suprafaţă este în sistem irigat. „Am început să recoltăm suprafeţele care au fost la neirigat, unde producţia a fost sub aşteptări, au fost sole în care am scos o producţie de 1.500 kg pe hectar, ceea ce nu-mi aduc aminte vreodată, de când fac agricultură, să fi obţinut atât de puțin.”

Explicația este dată, în opinia sa, și de temperaturile foarte mari, pe lângă absența apei. „În perioada de polenizare a porumbului au fost temperaturi de peste 41-42° la sol, ceea ce a dus la o scădere drastică a polenizării porumbului şi iată rezultatele.”

Producția de peste 12 tone porumb boabe STAS la hectar obținută pe suprafața irigată a mai acoperit pierderile suferite sau nerealizările de la celelalte culturi. Nici în acest caz producția nu a fost la standardele obișnuite, de 13-15 tone la hectar, tot ca urmare a temperaturilor ridicate. 

Și cu toate astea, interlocutorul nostru este mulțumit. „Până la urmă trebuie să ne mulţumim şi aşa, pentru că putem să ne reluăm activitatea, chiar putem să ne dezvoltăm şi să mai cumpărăm, să mai facem ceva investiţii. Deci, per ansamblu, a fost un an bun.”

Noi proiecte pentru irigații

Norocul, dacă se poate numi așa, știind că se spune că și-l mai face și omul cu mâna lui, este că are terenul într-o zonă în care se poate iriga. Dar asta pentru că s-a străduit, alături de ceilalți fermieri din zonă, să protejeze pe cât s-a putut canalele, iar acum le reabilitează și construiește și altele noi. „Am accesat trei proiecte pentru trei staţii de irigat, două staţii de punere sub presiune şi o staţie de aducţiune, suntem la final cu toate aceste trei proiecte, începând cu primăvara anului viitor vor fi funcţionale atât staţia care aduce apă pe canal, cât şi staţiile de punere sub presiune.”

Îl nemulțumește faptul că firmele care realizează obiectivele despre care spunea mai sus nu fac lucrări chiar bune. El pune pe seama lipsei de personal specific oricărui domeniu din țara asta. „Este o situaţie destul de neplăcută, deşi bani sunt, au fost alocaţi bani de Ministerul Agriculturii, sume consistente, aş putea să spun, firmele câştigă licitaţii şi, când să treacă la execuţie, se trezesc că nu au personal specializat, că nu au ce le trebuie şi, din păcate, lucrările, de cele mai multe ori, lasă de dorit.”

Dar este mulțumit de faptul că proiectele începute de precedentul guvern sunt duse mai departe de cel actual, satisfacție justificată de faptul că este mai uzuală practica inversă, de a dărâma tot ce clădesc cei dinainte.

El speră ca și decizia de a pune la dispoziția fermierilor apă pe canale în mod gratuit să fie menținută pe mai departe, pentru că se dovedește stimulantă pentru fermieri în a-și achiziționa instalații de irigat. „Sunt convins că din ce în ce mai mulţi fermieri, când văd apa pe canal, doresc să-şi achiziţioneze instalaţii şi să poată să irige şi iată că începe să se încline balanţa în favoarea agriculturii moderne, a agriculturii de precizie, aşa cum facem noi.”

Economii prin agricultura de precizie

Este, după cum se vede, adeptul noilor tehnologii în agricultură. Ceea ce i s-a părut oportun să facă din acest domeniu a fost cartarea agrochimică, astfel putând să eficientizeze aplicarea de îngrășăminte, economisind prin faptul că a completat cu elemente nutritive doar suprafețele cu lipsuri, fără să mai dea și pe cele care aveau surplus. Tot din această perspectivă a agriculturii de precizie a făcut și semănatul. A semănat cu densități variabile, în funcție de resursele de nutrienți și de apă (instalații de irigat). „Acolo unde am găsit terenul mai sărac în elemente nutritive, am semănat plante mai puţine, unde terenul era mai bine aprovizionat, am semănat plante mai multe, iar acum vine etapa finală, de mapare şi de creare a hărţilor de producţie, pentru ca să vedem producţia obţinută în urma corecţiei, să vedem dacă am reuşit să uniformizăm şi să maximizăm potenţialul de producţie a terenului. Aşa vom face și în următorii ani şi sper ca în câţiva ani terenurile să fie uniforme şi atunci potenţialul de producţie să fie maxim.” 

Consideră că agricultura de precizie este foarte importantă pentru viitorul agriculturii în România, pentru că reduce costurile de producție. „Dacă nici la costuri nu suntem atenţi şi nu încercăm să le micşorăm, atunci n-o să putem să obţinem un profit de niciunde. Acesta este viitorul României şi din ce în ce mai mulţi fermieri ar trebui să aplice această agricultură de precizie, pentru a putea băga ceva în buzunar. Altfel, cu costuri foarte mari şi inutile, nu mai putem să facem faţă.”

O piață inegală

Am fost curios să știu ce părere are despre Pactul Verde European, despre strategia de a reduce produsele de protecție a plantelor, pentru a crește suprafața destinată agriculturii bio, ca până în 2030 să ocupe un sfert din suprafața agricolă a Uniunii Europene. Ceea ce îl intrigă mai mult legat de restricțiile care se tot impun este că nu poate fi vorba de egalitate pe o piață liberă, atâta timp cât sunt subvenții diferențiate și îi avantajează tot pe cei care au condiții mai bune climatice. „Seceta îşi pune amprenta asupra culturilor noastre în fiecare an. Poate că prin Franţa, prin Germania, unde plouă de trei ori pe săptămână, agricultura ecologică este o soluţie. La noi nu. Gândiţi-vă, dacă ar fi să lucrez într-o agricultură ecologică şi să scot o tonă sau o tonă jumătate de grâu pe hectar, dacă o scot, cu probabil aceleaşi costuri, cine-mi plăteşte mie diferenţa? De unde iau acei bani? Mai ales în contextul în care nici până la ora actuală subvenţia nu este comună, aşa cum ar trebui să fie Politica Agricolă Comună pentru toate statele, iată că suntem în continuare discriminaţi.”

Nu putem spune că există o conspirație, ar trebui să o probăm, dar conjunctura relațiilor economice ne defavorizează în momentul ăsta și impresia pe care Costel Iancu o are este justificată: „Inputurile – noi le cumpărăm din străinătate, de la firme mari din străinătate. Sunt convins că preţurile cu care companiile multinaţionale vin în întâmpinarea noastră, a fermierilor, sunt mai mari decât cele din ţările-mamă, pentru că intervin costuri de transport, intervin costuri de distribuţie, deci inputurile le cumpărăm la un preţ mai mare; utilajele pe care le avem le cumpărăm la un preţ mai mare; deci costurile noastre de intrare pentru producţie sunt mai mari. Dacă costurile sunt mai mari şi vindem pe aceeaşi piaţă – o spun cu toată tăria – controlată de aceleaşi multinaţionale care ne furnizează inputurile, n-avem cum să-i depăşim pe colegii din ţările vechi, membre. Şi din acest motiv nu putem nici să prelucrăm – că toată lumea ne spune: de ce nu prelucraţi? De ce vindeţi materia brută? – Pentru că nu sunt rentabile! Materia pe care o obţin eu aici o obţin cu costuri mai mari decât colegul din Austria sau din Germania, în condiţiile în care el are şi subvenţia mai mare. Deci atât timp cât subvenţia aceasta va fi diferenţiată pentru noi, nu vom putea să procesăm produsele la noi în ţară şi va trebui să apelăm la această soluţie disperată, spun eu, să vindem producţia brută. Dacă subvenţia ar fi egală, vă asigur că în toate sectoarele, fie că e vorba de creştere de porci, de vaci, de găini, abatoare, toate se vor dezvolta. Pentru că trăim într-o piaţă liberă şi toţi vindem pe aceeaşi piaţă, iar dacă avem costurile comune şi piaţa este aceeaşi, putem să facem ceva. Dar atâta timp cât subvenţia este diferenţiată, aşa vom păţi: în orice sector vom vinde numai materie brută.”

Oricum acum subvenția este pusă sub semnul întrebării, poate absența ei, de peste tot, ar face puțină egalitate.

„Ne-am păcălit cu contractele futures”

Vânzarea este mai mereu o piatră de poticnire. Prețul nu este satisfăcător, indiferent cum o dai. Dar așa e comerțul, e greu să prevezi evoluția pieței. „Din păcate, tot mai mulţi fermieri au început să intre în acest joc de a vinde producţia înainte de a o realiza, de a o vedea băgată în hambar. Şi iată că în anul ăsta, pentru prima oară, preţurile în campanie de recoltat au fost foarte mari, or, noi am crezut că dacă facem contracte futures, sunt mai bune. Iată că ne-am cam păcălit. Şi odată contractul semnat, trebuie să te ţii de el, pentru că aşa este frumos, să te ţii de contract ca să poţi să ai continuitate şi în anii următori. Cred că seceta şi-a pus amprenta şi aici, neexistând producţie sau producţia fiind diminuată cu aproape jumătate din ceea ce se preconiza, a dus la această creştere care vine, zic eu, în sprijinul, cel puţin, dacă nu al nostru, al fermierilor mari, care am făcut contracte şi am vândut, al celor mai mici, care au fost inspiraţi să vândă producţia mai târziu, sau al celor care deţin spaţii de depozitare, care au cules-o şi au băgat-o în silozuri sau în magazii şi o vor vinde atunci când consideră ei că preţul este bun.”

Lipsa forței de muncă, o mare problemă

Remarca pe care a făcut-o legat de forța de muncă specializată de care duc lipsă firmele venite să le reabiliteze sistemul de irigații era provocată și de propria experiență cu o astfel de lipsă. Mijloacele de muncă sunt din ce în ce mai sofisticate, calificarea celor care sunt chemați să lucreze pe ele trebuie să fie din ce în ce mai bună. Iar la asta se adaugă lipsa școlilor, dar și a celor care ar trebui școliți. „Vedeţi că nu mai sunt şcoli profesionale care să mai pregătească mecanizatori, au dispărut pur şi simplu. Acum încercăm să ne cârpim, ăsta este cuvântul cel mai potrivit, să ne cârpim, să mă urc eu, să urc copilul, să urc unul pe care să-l iau de la oraş, deci în satele din România nu se mai găsesc tineri care să fie interesaţi de aceste meserii. Deşi salariile sunt din ce în ce mai atractive în sectorul agricol, nu mai vine din păcate nimeni să se urce pe un tractor, deşi, aşa cum aţi văzut şi dvs. şi cunoaşteţi situaţia, utilajele sunt dotate cu absolut toate facilităţile: cu scaun cu pernă de aer, să nu-l mai zguduie, cu calculator, deci totul este digital. Operatorul de pe combină ar trebui să fie, în opinia mea, un inginer IT. Şi un inginer IT niciodată n-o să vină să lucreze pe combină, pentru că salariile pe care le oferă sectorul IT sunt mult mai mari. Deci suntem prinși  între ciocan şi nicovală şi credeţi-mă că abia supravieţuim, nu ştiu în următorii ani ce o să ne facem, când personalul pe care-l avem acum se va duce şi se va pensiona. Avem oameni care au ajuns în pragul pensiilor şi trebuie să plece, nu mai vor să stea, s-au săturat oamenii de muncă. Deci chiar mă gândesc cu groază la viitor, din perspectiva forţei de muncă.”

Poate ar trebui să înțelegem cu toții importanța acestei probleme. Să stăm bine și să socotim cum de este așa de mare lipsa de forță de muncă, în condițiile în care încă este mare șomajul. Ceva nu este în regulă în educația pentru muncă, începută în familie, accentuată de media, care proliferează personalitățile de carton, ce se afișează cu opulență și care nu dovedesc prin nimic onestitatea prin care au obținut averea, apoi școala, care nu pune accent pe pregătirea practică, ci mai mult teoretică, și, nu în ultimul rând, mecanismele legislative care nu favorizează munca, ci asistarea socială. Cine să caute soluții pentru această problemă, care îl îngrozește pe fermierul Costel Iancu, mai mult decât seceta, subvențiile inegale sau restricțiile Uniunii Europene? O problemă care îl face să se gândească cu groază la viitor, pe el și pe mulți ca el care au biruit multe piedici pentru a ajunge la nivelul de azi. Aceasta chiar este o problemă serioasă, mai serioasă și decât crede Costel Iancu.  

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Campania de plantări de toamnă se prelungește până la sfârșitul lunii noiembrie, respectiv până la survenirea înghețului la sol, iar în regiunile unde toamna continuă să fie prezentă, plantarea pomilor fructiferi se poate prelungi chiar și în perioadele frumoase din timpul iernii, așa-numitele „ferestre ale iernii”. În rândurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), vă spune ce aveți de făcut în această perioadă în care se plantează pomii și, totodată, vă recomandă o tehnologie de cultură.

Cei care din diverse motive nu reușesc să planteze în această toamnă și nici în ferestrele iernii, pot planta în primăvară, în prima urgență, respectiv sfârșit de februarie – început de martie, până la pornirea în vegetație a pomilor. „Totuși, în situația în care pomicultorii aleg să planteze primăvara, plantele trebuie să fie udate cât mai des, scurtate mai sever, iar procentul de prindere va fi mai scăzut, iar în multe dintre cazuri, pomii vor avea creșteri anemice, pentru că suferă transplantatul (mai ales în cazul speciilor sâmburoase)”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

În plantațiile pomicole, specialistul recomandă ca până la sfârșitul lunii noiembrie să se aplice tratamentul de igienizare cu sulfat de cupru 3% + uree - 5%. „În 10 litri de apă se vor amesteca 300 grame de sulfat de cupru și 500 grame uree și se vor îmbăia toți pomii fructiferi. În cazul speciilor piersic, nectarin, migdal, viță-de-vie și arbuști fructiferi este indicat să reducem dozele la jumătate, respectiv 150 grame sulfat de cupru și 250 grame uree”, explică proprietarul Pepinierelor Roman.

Spre sfârșitul lui noiembrie și chiar în decembrie, este indicat să se fertilizeze pomii fructiferi, atât cu îngrășăminte organice, respectiv gunoi de grajd proaspăt administrat în jurul tulpinilor și încorporat cât mai repede (în aceeași zi de la administrare), cu hârlețul la adâncimea de circa 10 cm. „Pe lângă îngrășămintele organice se pot aplica și îngrășăminte complexe NPK + microelemente, respectiv se vor administra la pomi proaspăt plantați circa 100 grame/pom, în partea superioară, de jur-împrejurul tulpinei. Doza crește progresiv cu cate 100 grame, la fiecare an, respectiv la pomi de anul 2 = 200 grame, pomi de anul 3 = 300 grame etc, iar la pomii de anul 5 și mai mari de atât, se vor administra circa 500 grame/pom, indiferent de vârsta acestora. Administrarea îngrășămintelor se face pe proiecția coroanei, iar acolo unde există sistem de fertigare și se folosesc îngrășăminte solubile în apă, se pot administra odată cu apa de irigat, prin fertirigare”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman.

Înainte de tratamentul fitosanitar, este bine să se strângă și să se ardă fructele mumifiate, atât din pomi, cât și de pe jos, precum și frunzele care au căzut din pomi, deoarece, sunt sursă de infecție, pentru sezonul următor.

Tehnologie pentru o dezvoltare armonioasă a plantelor

Pentru o bună dezvoltare a pomilor, trebuie respectată o tehnologie de cultură complexă, respectiv pomii trebuie să fie scurtați în primăvară la circa 80 cm față de sol (în cazul pomilor tineri) și udați pe toată perioada anului, la intervale de circa 7 - 10 zile, cu norme de circa 30 litri apă/pom. „Totodată se vor aplica tratamente fitosanitare, la interval de aproximativ două săptămâni, pentru prevenirea agenților patogeni și a dăunătorilor, urmând ca primul tratament să se facă în prima decadă a lunii martie, cu Ovipron - 1,5% + Funguran - 0,4%, iar ulterior se vor succede celelalte tratamentele, la interval de circa două săptămâni, conform unui calendar de tratamente”, menționează specialistul.

Solul trebuie întreținut curat de buruieni, prin prașile repetate în jurul pomilor și cosirea buruienilor de pe intervalul dintre rândurile de pomi, știindu-se că acestea sunt plante gazdă pentru boli și dăunători.

Fertilizarea pomilor nu trebuie neglijată. Se poate începe de pe acum, cum s-a menționat și mai sus, cu gunoi de grajd, câteva lopeți în jurul fiecărui pom și chiar administrarea de îngrășăminte complexe NPK + microelemente, în doză de circa 100 grame/pom, dacă vorbim de pomi tineri, proaspăt plantați în această toamnă. „Fertilizarile se vor continua și pe parcursul anului viitor, atât la sol, cât și foliar, urmând ca la sol să aplicăm în primăvară, în prima decadă a lunii martie, odată cu apa de irigat, circa 100 grame uree/pom, iar la interval de circa trei săptămâni se va mai repeta această fertilizare de încă două ori. Tot odată cu apa de irigat la interval de aproximativ 30 de zile se poate adăuga și circa 50 ml Razormin/pom, dizolvat în 10 litri apă, pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular al pomilor”, accentuează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Odată cu tratamentele fitosanitare se pot aplica și diverse îngrășăminte foliare, care conțin pe lângă macroelemente și microelemente, astfel plantele dezvoltându-se armonios și neducând lipsă de hrană. Dintre îngrășămintele foliare, specialistul recomandă: Antonik - 0,1%, Cropmax - 0,2%, Razormin - 0,1% s.a., care se vor alterna, pe tot parcursul perioadei de vegetație, ultima fertilizare, realizându-se la sfârșitul lunii iulie.

Dr. ing. Marius Viorel Roman susține că prin aplicarea celor recomandate mai sus, plantele vor avea o dezvoltare armonioasă, vor suferi cât mai puțin transplantarea, iar procentul de prindere va fi unul foarte bun și va depăși 95%. În caz contrar, procentul de prindere al plantelor va scădea drastic, plantele vor avea o creștere anemică, iar pomii vor suferi vizibil.

Foto: www.pepinierele-roman.ro

Cu o vastă expertiză în implementarea din România a celor mai avansate sisteme din lume pentru agricultura de precizie, Titan Machinery România se angrenează într-un proiect de mare amploare, deosebit de îndrăzneț, unul cum nu s-a mai văzut vreodată în țara noastră: SMART FARM - Ferma Inteligentă Titan Machinery!

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu.

Un proiect unic, în cadrul căruia Titan Machinery investește toată experiența acumulată în agricultura de precizie, concretizată prin coordonarea unei culturi de grâu pe un întreg ciclu de producție.

Date inițiale:

• suprafață cultură: 170 hectare;

• tip de cultură: grâu de toamnă;

• localizare: Furculești, Teleorman;

• condiții cultură: teren neirigat.

Bine ați venit în SILICON VALEY a agriculturii viitorului!

Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.

Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Vom analiza solul, din spațiu, de la suprafața lui și până la adâncimi de peste un metru. Vom analiza toate aspectele climatice și microclimatice, vom prezice starea culturii și o vom ajuta doar acolo unde este nevoie.

Toate lucrările vor fi făcute cu variație, niciun produs nu va fi administrat cu aceeași cantitate pe toată cultura, fie că vorbim de sămânță, fertilizant sau erbicid.

Toate activitățile, din câmp sau din birou, vor fi prezentate și reprezentate de articole de presă, filmări în câmp, dar și de alte surprize pe care le vom oferi celor ce ne urmăresc. Publicul Titan Machinery va fi informat despre specificul lucrării, ce s-a folosit și ce se urmărește să se obțină.

Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Despre tractorul 8280 TTV, realizat în cea mai nouă unitate de producție din Europa, Deutz-Fahr Land din Lauingen (Germania), specialiștii spun că reprezintă cea mai avansată tehnologie „Made in Germany”. Proiectat și dezvoltat pentru cele mai exigente aplicații agricole, noul tractor completează gama de putere mare a producătorului german, concentrându-se pe noile tehnologii la dispoziția fermierului: putere dinamică, conectivitate, confort și fiabilitate – liniile directoare pentru proiectarea acestui utilaj. Astfel, noul tractor 8280 TTV (287 CP) completează familia de tractoare de mare putere a renumitului producător Deutz-Fahr.

Acest nou tractor inovator se mândrește cu un întreg spectru de conținut și capacități unice, care îl diferențiază de orice alt tractor din această clasă, împreună cu cifre de performanță de neegalat, după cum ne-a povestit Florin Neacșu, director general adjunct NHR Agropartners, companie care comercializează în România marca Deutz-Fahr.

Modelul 8280 TTV este echipat cu motor Deutz în 6 cilindri de 6.1 litri stage V, cu o putere maximă de până la 287 CP care oferă un cuplu impresionant de 1226 Nm. „Este proiectat pentru a oferi performanțe excelente și un nivel ridicat de eficiență: sistemele twin-turbo și CommonRail la 2.000 de bari asigură o atingere a puterii și a cuplului. Sistemul de propulsie inovator este rezultatul unei experiențe îndelungate și al multor ani de cercetare de către grupul SDF și include noua transmisie variabilă continuă SDF T7780. O cutie de viteze epiciclică a fost cuplată în mod inteligent cu un ambreiaj și două unități hidrostatice, creând o nouă transmisie compozită (Compound Concept), care oferă performanțe de top în industrie în ceea ce privește gestionarea fluxului de putere, eficiența și forța de tracțiune”, arată Florin Neacșu.

Tractorul Deutz Fahr 8280 TTV oferă performanțe dinamice și se mândrește cu o accelerație uimitoare (până la 60 km/h), o decelerare progresivă și o reacție rapidă la schimbări de sarcină. „Frânele cu disc uscate la roțile din față, priza de putere din față cu două turații, priza de putere din spate trei viteze, sistemul hidraulic CleanOil de 210 l/min - cu un volum de ulei hidraulic de 90l disponibil pentru utilaje, capacitatea de ridicare din spate de până la 11.100 kg și sarcina admisibilă mare (16 tone) asigură versatilitate suplimentară și performanță extraordinară. Acest tractor a fost dezvoltat pentru dimensiuni de anvelope cu un diametru de până la 2,05m, prin urmare se poate echipa cu anvelope de dimensiune 710/70R42”, a continuat specialistul.

Conectivitate, productivitate, eficiență

Conectivitatea devine un punct de referință pentru optimizarea și gestionarea activităților agricole, chiar și de la distanță. Cu CFS (Sistemul de Agricultură Conectată), tractorul Deutz Fahr 8280 TTV oferă cea mai bună productivitate și eficiență, susțin reprezentanții producătorului:

- ISOBUS (cu până la 200 de secțiuni controlabile, control al ratei variabile și terminal universal);

- Certificat „TIM” (Tractor Implement  Management – echipamentul poate comunica cu tractorul și gestiona operațiunile);

- SDF Guidance – Sistemul de ghidare SDF: precizie sporită datorită noului receptor SR20, modulului CTM și funcției Auto-Turn: întoarcere automată;

- SDF Fleet Management – Sistemul de management al flotei de utilaje agricole: abonament gratuit timp de 1 an (toate datele principale ale utilajului sunt trimise în timp real pe telefon/tabletă/computer);

- SDF Gestionarea datelor prin platforma Agrirouter: încărcare și descărcare de date standardizate prin cloud sau port USB;

-  XTend: extensie de ecran iMonitor3 pe tabletă sau smartphone.

Ore de lucru pline și confort maxim

Deutz-Fahr a creat un tractor de top care nu face compromisuri în ceea ce privește confortul, în toate aplicațiile. Suspensia inteligentă pe puntea față poate fi reglată pentru trei moduri (Auto, Normal și Soft). Împreună cu suspensia pneumatică a cabinei, aer condiționat automat, materiale premium și spațiu interior generos, a fost dezvoltat un loc de lucru confortabil și productiv.

Luminile puternice de lucru cu LED-uri de 50.000 de lumeni, ergonomia cabinei și o amplasare logică a comenzilor, împreună cu sistemul „Infotainment” de ultimă generație, permit ore de lucru pline și confort maxim.

Interfața om-mașină, datorită unicului iMonitor3, permite operatorului să interacționeze ușor cu funcțiile principale. „Pentru ca tractorul să fie și mai relaxant la utilizare, cabina MaxiVision2 este separată de capota motorului pentru a preveni transferul de căldură, vibrații și zgomot, ducând confortul operatorului la cote fără precedent”, menționează Florin Neacșu.

Ușor de întreținut

Tractorul 8280 TTV de la Deutz-Fahr se remarcă prin oferirea unor intervale lungi de service (1.000 de ore pentru uleiul de motor și 1.500 de ore pentru uleiul hidraulic) și ușurința intervențiilor pentru operațiunile obișnuite. Pachetul de răcire  poate fi deschis de operator cu o singură pârghie pentru a face curățarea și întreținerea extrem de rapide și simple. „Același lucru este valabil și pentru inspectarea nivelurilor de ulei, care pot fi verificate dintr-o privire”, punctează specialistul NHR Agropartners.

Platformele de service adecvate, o conexiune externă pentru aer comprimat și verificarea siguranțelor vizibile pe tablourile electrice sunt doar exemple ale atenției acordate ușurinței de întreținere.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Unul dintre cele mai apreciate utilaje din portofoliul companiei Mewi este cultivatorul Horsch Tiger. Prezent astăzi în nenumărate ferme din întreaga lume, această mașină agricolă a producătorului german Horsch a pus piatra de temelie a unui altfel de mod de prelucrare a solului: fără arătură. Iar dacă cu plugul se ară, pentru lucrările cu Tiger trebuia să existe un verb care să reflecte acțiunea sa. Și i s-a spus, în mai toate limbile, „a tigărui”.

Ca de fiecare dată, Constantin Curcă, reprezentantul companiei Horsch în România, ne poate vorbi cu pasiune și doldora de cunoștințe despre orice produs al producătorului german, așa cum o face și în materialul de față în care ne spune povestea lui Tiger sau despre cum a început și cum continuă în prezent aceasta. Despre noul verb intrat în vocabularul fermierilor, „a tigări” sau „a tigărui”, Constantin Curcă spune că a auzit pentru prima dată termenul de „tigăruit” în nordul Germaniei, unde se află și cei mai mulți fermieri care dețin un cultivator Tiger. „Sunt zonele cu un potențial agricol foarte ridicat, unde sunt producții la grâu de peste zece tone, astfel că și resturile vegetale sunt pe măsură. Nu mică mi-a fost mirarea când și în România, la fermieri vestiți, am auzit din nou expresia «am tigăruit» sau «am tigărit». Mi s-a părut extraordinar.”

Primul cultivator cu trei bare de lucru din lume

Horsch Tiger a fost lansat pe piață la începutul anilor 2000, însă povestea sa a început încă de la mijlocul anilor ’90. Atunci nu exista încă noțiunea de cultivator greu, pe piață fiind disponibile doar combinatoarele de primăvară. Încet, încet, acestea au devenit mai solide – cu cadre mai puternice și gheare din ce în ce mai agresive. „Horsch a pus piatra de hotar în istoria cultivatoarelor odată cu producerea utilajului Horsch Terrano FX, iar companiei i-au fost, de altfel, recunoscute meritele ca inventator al cultivatorului cu trei bare de lucru – rânduri de organe active. Utilajul a avut un succes foarte mare, atât în Germania, cât și în țările învecinate. Dispunând de trei rânduri de organe, și nu de două sau unu, cum erau toate celelalte utilaje de pe piață, a avut avantajul că, pe lângă prelucrarea solului (superficială sau în adâncime), realiza și o încorporare și o nivelare superioare”, povestește Constantin Curcă.

Ulterior, odată cu deschiderea pieței din estul Europei, Horsch și-a extins aria de activitate. „Însă, pe terenurile din aceste țări, utilajul Terrano, care a funcționat extraordinar de bine în țările central-europene și vestice, nu făcea față la fel de bine condițiilor de lucru. Era vorba de terenuri grele, uneori neprelucrate de foarte mulți ani”, a continuat specialistul Horsch.

Piața a cerut același utilaj, care să aibă aceleași calități ca Terrano, să amestece resturile vegetale și să lucreze pe o adâncime acceptabilă, dar să reziste. Și așa a fost proiectat Horsch Tiger AS. „S-a creat un cadru mult mai rezistent, cuțite mult mai ranforsate, care aveau puterea să penetreze solul. Pentru a face o nivelare și mai uniformă, și mai precisă, compania a adăugat modelului existent un rând de gheare. Din experiență, s-a observat: cu cât sunt mai multe rânduri de gheare, cu atât solul va rămâne mai nivelat, mai bine prelucrat.”

Crearea unui utilaj perfect pentru terenurile din România

Compania germană Horsch este cunoscută drept o companie inovatoare, care investește în permanență în îmbunătățirea produselor pe care le produce. Aceste procese au loc, în principal, în urma a nenumărate probe, teste și, poate cel mai important, a feedback-ului primit din partea celor care lucrează cu utilajele. Acest lucru s-a întâmplat și în cazul cultivatorului Horsch Tiger, care urma să devină cea mai bună variantă a sa, perfect adaptată pentru terenurile din România. „O caracteristică a terenurilor din țările central și est-europene este cantitatea crescută de resturi vegetale – fiind vorba de țări axate pe culturile de plante prășitoare, precum floarea-soarelui și porumb. Horsch Tiger AS, echipat doar cu patru rânduri de gheare, deși era un cultivator potrivit pentru terenurile grele, nu era tocmai în elementul său. Astfel, Horsch a înlocuit două rânduri de gheare cu două rânduri de discuri grele, de diametru mare, cu care se putea lucra după cultura de porumb sau floarea-soarelui. Așa s-a născut Horsch Tiger MT. Practic, am putea spune că atât Horsch Tiger AS, cât și MT au fost construite în urma cerințelor clienților”, arată Constantin Curcă.

Utilajul a avut un mare succes pe toată piața din Europa Centrală și de Est  – Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Rusia.

Dar pentru că este întotdeauna loc de mai bine, de câțiva ani, Horsch Tiger a trecut din nou printr-o metamorfoză importantă. Ultimele modificări ce i-au fost aduse utilajului au fost influențate de micșorarea ferestrelor de lucru și de faptul că există situații în care este nevoie de altfel de tăvălugi. Astfel că, astăzi, Tiger MT poate fi echipat, în afară de tăvălugul clasic, de cauciucuri, cu tăvălugii SteelDisc, SteelFlex, Dublu RollPack etc. Sunt disponibile o multitudine de opțiuni, existând inclusiv posibilitatea de montare a unui bazin, ce permite încorporarea de îngrășăminte minerale la prelucrarea solului. „Horsch Tiger a devenit, în timp, foarte adaptabil și sunt foarte puține ferme în care să nu-și găsească un loc. A ajuns să fie aproape indispensabil în cultura rapiței, iar succesul unei culturi îi este de multe ori atribuit. Din păcate, anul acesta am reușit să îi vedem utilitatea într-un fel în care nu ne-am fi dorit, într-o situație destul de nefirească. În nord-estul și în sudul României, Tiger a fost folosit pentru distrugerea culturilor care nu au apucat să ajungă la maturitate, din cauza secetei. Ca o concluzie, aș spune că Tiger este un utilaj pe care poți să îl vinzi celui mai bun prieten, așa l-aș descrie eu”, a încheiat reprezentantul Horsch în România, Constantin Curcă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat online evenimentul „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, pe 11 noiembrie 2020, evenimentul reunind specialiști din industria de protecția plantelor, membrii AIPROM, autorități naționale și fermieri. Scopul a fost acela de a vorbi despre alinierea la o nouă paradigmă de producere și consum a hranei și identificarea acelor întrebări ale căror răspunsuri, odată găsite, vor ghida activitatea industriei de protecția plantelor pentru a le oferi agricultorilor sprijinul necesar pentru a pune pe mesele românilor suficientă hrană sănătoasă, sigură și accesibilă.

Despre efectele resimțite de sectorul agricol ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19, dar și cum cele două strategii promovate de către Comisia Europeană (De la fermă la consumator, Biodiversitate 2030) influențează activitatea agricolă a vorbit, în deschiderea evenimentului, președintele AIPROM, Vasile Iosif.

„Industria noastră înțelege și apreciază abordarea holistică a strategiei și susține modelele agricole durabile care asigură hrană sigură, protejează mediul înconjurător căutând răspunsuri și modalități de a ajuta fermierii în a gestiona un număr în creștere de organisme de dăunare. De asemenea, considerăm că orice discuție referitoare la strategia , trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei țări în ceea ce privește consumul de produse fitosanitare/ha, cât și a organismelor de dăunare specifice. Industria de Protecția Plantelor consideră că strategia europeană Farm to Fork nu a acordat atenție suficientă și nu a evaluat impactul negativ pe care măsurile propuse le pot avea asupra fermierilor, iar abordarea egalitaristă a reducerii consumului de pesticide în toate statele membre este contraproductivă și discriminatorie”, a spus în deschiderea evenimentului Vasile Iosif.

În prima parte a evenimentului „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, conducerea AIPROM a abordat subiecte precum: industria de protecția plantelor din România, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, securitatea alimentară și contribuția afacerilor din agricultură la venitul național.

Există suficiente soluții de protecție a plantelor disponibile pentru fermierii români?

În cea de-a doua parte a evenimentului au încercat să ofere un răspuns la această întrebare membrii contributori ai proiectului realizat de către AIPROM în vara acestui an, reprezentantul Autorității Naționale Fitosanitare și câțiva fermieri și consultanți din agribusiness. Pentru realizarea studiului, AIPROM a analizat situaţia soluțiilor de protecție existente pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind lacunele şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa soluţiilor necesare. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie și beneficiarilor - fermieri, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană și a schimbărilor climatice.

Pentru fiecare cultură analizată a fost identificat agentul patogen, motivul pentru care soluția de protecție nu mai este disponibilă, substanța activă existentă pe piață, tipul de substanță activă necesară pentru următorii ani și estimări ale pierderilor de recoltă în condițiile actuale.

Au fost identificați 95 de agenți patogeni pentru care există deficiențe de protecție, agenți patogeni ce se regăsesc în culturile de grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui, sorg, legume, pomi fructiferi și viță-de-vie.

„Să faci agricultură este mai mult decât o meserie, implică multă responsabilitate, dragoste de pământ și de plante, pricepere, dăruire, dar și multe reușite și eșecuri. Nici o altă meserie sau pasiune din lume nu îți oferă atât de multe satisfacții precum agricultura. Pentru a-și proteja eficient plantele de atacul bolilor, buruienilor și dăunătorilor fermierii au nevoie de acces la o gamă largă de produse de protecție a plantelor. Împreună cu fermierii ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul”, a mai spus Vasile Iosif, președintele AIPROM.

Foto: www.mewi.ro

Alianța micilor producători, coordonată de Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis - Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România, anunță pentru miercuri – 18 noiembrie 2020 un protest în fața guvernului, între orele 10:00 - 13:00, organizat în condițiile impuse de starea de alertă.

„În prezent, piețele locale din România (piețe și hale agroalimentare din spații închise) sunt în continuare închise. O parte dintre țăranii și țărăncile din aceste piețe au fost evacuați în frig, fără condiții minime de igienă (de exemplu, acces la apă), iar cealaltă parte nu are nicio formă de acces la piață. Prin situația creată, țăranii au suferit pierderi însemnate cu multiple efecte economice, sociale și asupra sănătății, aruncând în haos propriile eforturi ale Guvernului de a răspunde eficient noului val de COVID-19”, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției Revista Fermierului de către Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis.

Solicitările producătorilor agricoli:

1. Sprijin pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-COV-2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

2. Compensarea pierderilor suferite de țărani și micii producători afectați de închiderea piețelor din spații închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociațiile de mici producători, chiar dacă a fost acordat micilor producători un sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19, sumele acordate nefiind de natură să sprijine real micul producător, să-l ajute să continue producția și în același timp să compenseze pierderile suferite.

3. Crearea de către Guvern și Ministerul Agriculturii a unui mecanism de comunicare permanent dedicat țăranilor și micilor producători din România, care să funcționeze pe principii de transparență și includere. Acest mecanism de comunicare trebuie să asigure consultarea pentru situații de urgență impuse de criza de Covid-19, precum și dialogul regulat privind probleme pe termen scurt, mediu și lung cu care se confruntă țăranii și micii producători.

„Lista integrală a revendicărilor țăranilor și micilor producători va fi publicată miercuri, 18 noiembrie. Această listă va fi una deschisă și va conține soluții și propuneri concrete, precum și o metodologie de lucru și dialog cu autoritățile. Avem speranța că în zilele imediat următoare Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a deschide în condiții de siguranță toate piețele locale. Protestul micilor producători este motivat atât de problema urgentă a piețelor, cât și de problemele rămase fără răspuns de-a lungul timpului. Ca urmare a marginalizării și discriminării istorice a țăranilor și micilor producători, agravate de criza de COVID-19, inegalitatea socială din sistemul agroalimentar a ajuns la cote maxime în societatea românească. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și solidaritatea către mediul rural, punând interesul public mai presus de ambițiile electorale”, punctează Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Astăzi, 11 noiembrie 2020, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport de piață al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii, care conține informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia. Reamintim că, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist, Casa de Trading a Fermierilor realizează săptămânal rapoarte privind piața cerealelor.

GRÂU

Producția la nivel mondial scade cu 700.000 de tone față de luna octombrie 2020, dar crește față de anul trecut cu 7,44 milioane tone.

Consumul la nivel mondial crește cu 1,65 milioane tone față de luna octombrie, în timp ce față de anul trecut, avem un consum sporit cu 4,38 milioane tone.

Stocurile la nivel mondial scad cu un milion de tone față de luna octombrie, însă comparativ cu anul trecut avem un plus de 19,69 milioane tone.

Se prognozează că grâul va avea corecții pozitive în următoarea perioadă, însă nu spectaculoase. „Trendul este în creștere datorită cererii constante la nivel global (consumul) și a următorilor doi factori: în lume, grâul este recoltat cu două excepții care au, totuși, prognoza lor de recoltă (Argentina și Australia) și, deci, se cunosc valorile finale de stocuri și cererea rămâne constantă din cauza secetei care a afectat destinațiile tradiționale, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, iar marii exportatori din bazinul Mării Negre ar putea suferi politici protecționiste pentru a limita exporturile”, precizează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Producția scade cu 14,19 milioane de tone față de octombrie 2020, aspect generat de două cauze: Ucraina, cu un minus de 8 milioane de tone, și SUA, care au scăzut productivitatea la hectar. „Agregând și UE, cu un milion tone lipsă, ajungem la această diferență uriașă de la lună la lună. Cu toate acestea, diferența la nivel global este pozitivă față de anul trecut, cu un plus de 28,44 milioane tone”, a specificat analistul.

Consumul scade cu 6 milioane tone la nivel global, compensând parțial scăderea de producție la nivel mondial. Comparativ cu anul trecut, consumul este în creștere cu 23,86 milioane de tone.

Stocurile scad la nivel mondial cu 9 milioane tone, ca rezultat direct al scăderii producției și compensate cu scăderea consumului. Comparativ cu anul trecut, nivelul lor este în scădere cu 11,9 milioane tone.

Porumbul va menține trendul crescător, susțin specialiștii. „Cererea Chinei se concretizează și, cu siguranță, va atinge un nivel de 26 milioane tone importuri în acest an. Atragem atenția că această cerere nu este spot doar din cauza diminuării producției naționale de porumb a Chinei, a cărei cultură a suferit din cauza taifunurilor care au săvârșit importante pagube. Ea se va repeta în anul următor și în anii ce vor veni la niveluri de cel puțin 30 de milioane de tone. Țările care vor suplini sunt rezervoarele tradiționale (Ucraina și SUA), dar și cele care vor agrea acorduri de compatibilitate în ceea ce privește siguranța hranei”, spune Cezar Gheorghe.

SOIA BOABE

Producția la nivel mondial scade cu 5,83 milioane tone față de luna octombrie, dar crește cu 25,95 milioane tone comparativ cu anul trecut.

Consumul scade ușor cu 1,56 milioane tone față de luna octombrie, dar crește față de anul trecut cu 15,16 milioane tone.

Stocurile scad față de luna trecută cu 2,18 milioane tone și față de anul trecut cu 8,82 milioane tone.

Apetitul insațiabil al Chinei devine principalul factor de creștere și suport al prețului boabelor de soia, apreciază analistul. „Traiectoria ascendentă a boabelor influențează în mod direct prețul sub-produsului numit ulei de soia, care, la rândul său, are impact asupra complexului uleiurilor vegetale în termeni de creștere. Potențialul se va menține cu siguranță în viitor și nu ar fi un exemplu rău de urmat în piața locală românească de a acorda o mai mare importanță culturii de soia și procesării boabelor pentru zootehnia românească”.

Pentru raportul complet, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-11-noiembrie-2020/

Vă prezentăm raportul din 10 noiembrie 2020 privind piața cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe - consultant senior și analist.

Cezar Gheorghe spune că există patru factori cumulați care au făcut ca prețurile grâului și ale porumbului să coboare față de nivelurile de acum 9-10 zile, și anume:

• Alegerile din SUA au generat un sentiment de așteptare generală. Toată lumea privește, și încearcă să ghicească, cum va influența victoria democraților, perspectivele viitoare ale piețelor în termen de cerere și ofertă, conturate de politicile sau noile politici ale câștigătorului de la Casa Albă.

• Teama de lockdown a făcut ca cererea să scadă. Rând pe rând, multe țări europene și de pe alte continente iau măsuri, inclusiv de lockdown, în tentativa de a stăvili valul doi al pandemiei, care se manifestă deosebit de amplu.

• Sfârșitul lunii octombrie, când fondurile de investii și-au lichidat pozițiile long întru obținerea profitului. Oferta fiind astfel mai mare decât cererea, prețurile au coborât pe burse.

• Așteptarea noului raport WASDE de pe 10 noiembrie 2020 va contura din nou ecuația stocuri + recoltă – consum /cerere.

„Practic, ne aflăm într-o scenă de platou cu un nivel de rezistență fixat în 205-206 euro/tonă la grâu și 185 euro/tonă la porumb, care ține de câteva zile bune și redefinește cererea în raport cu oferta. Cu toate acestea, uitându-ne la nivelul cererii (care nu a dispărut, ci doar a rămas în expectativă), urmărind cotațiile de preț din bazinul Mării Negre, citind cotațiile din America de Sud și de Nord, având deja fixat un nivel al recoltelor 2020 în termen de volume, considerăm că faza de platou va fi temporară și cererea va reveni în următorul interval de 20-50 zile. Stockpiling-ul care a început să fie exercitat de multe state ca măsură de protecționism, va genera însă cerere în viitorul apropiat, precum și reducere a ofertei din partea țarilor exportatoare”, explică analistul.

GRÂU

Piața românească a grâului se aliniază trendului actual. Platoul pe care este oprit prețul grâului reprezintă, la rândul său, nivelul de rezistență al prețului.

În termeni de preț, față de raportul săptămânii trecute, 205-207 euro/tonă CPT Constanța rămâne în continuare potențialul maxim de atins. Prețul grâului de furaj este cu 5 euro mai jos față de cel al grâului cu proteină bază 12%.

„În piața internă, procesatorii, fabricile de nutrețuri, fermele de creștere a puilor creează un pol de interes, pe loturi spot, 1.000-3.000 de tone pe tranzacție, menținând competitivitatea față de piața de export. Diferențele sunt în termenii de plată (30-90 de zile) și condițiile calitative cu un standard mai ridicat față de piața de export. Însămânțările de toamnă continuă printre ferestrele de vreme, mijlocul lunii noiembrie fiind, cu siguranță, un sfârșit de etapă al însămânțărilor de toamnă 2020. Nivelul vegetativ se prezintă bine pentru această oră. Plantele nu au stres hidric și dezvoltarea lor este în parametri normali pentru această dată”, precizează Cezar Gheorghe, analistul adăugând că în termeni de prețuri regionale se semnalează următoarele indicații: FOB porturi ucrainene: 254 USD/tonă grâu cu nivel de proteină de 12% și 251 USD/tonă grâu cu nivel de proteină 11,5%; FOB porturi rusești: 254 USD/tonă grâu cu nivel de proteină 12%.

În plan global:

• Notăm rezistența Chinei la grâul și orzul australian. Bariera se menține pentru mărfurile australiene. În acest context, Australia își găsește piețe în Asia, concurând cu bazinul Marii Negre în aceste destinații, iar grâul nord-american își poate regăsi perspective în China.

• Australia reconfigurează cifrele de producție și indica circa 30,5-32 milioane tone grâu producție.

• Grâul australian este cotat la 275 USD/tonă, destinație Asia de Sud-Est.

• Argentina rămâne la nivelul de 16,8 milioane din 21 milioane estimate.

• 43% din recolta SUA de grâu însămânțat se afla în condiție bună spre excelentă, în creștere cu 2% față de săptămână trecută. Cu toate acestea, îngrijorarea este prezentă. Statele care au cea mai mare pondere în producția americană de grâu sunt afectate de secetă care se extinde încet, dar sigur. Vremea, ca de obicei, este factorul determinant.

• China a vândut 2,7 milioane tone din rezerva de stat, dintr-un total scos la vânzare de 3,56 milioane tone, la prețul de 352 USD/tonă, echivalent a 1.468 lei/tonă.

PORUMB

În țara noastră, recoltatul continuă în Vest-Nord Vest, ca și în nordul Moldovei. Acest ritm este însă unul lent din cauza precipitațiilor și a condițiilor de calitate. „Punctăm aici recoltarea de marfă umedă, cu un procent 17% și chiar mai sus, care din cauza transportului direct către port este susceptibilă de apariție a micotoxinelor, fapt care poate influența calitatea omogenă  vaselor la descărcarea în destinații”, menționează Cezar Gheorghe.

Prețul porumbului s-a redus din motivele expuse la începutul raportului, ajungând la un nivel de 185 euro/tonă CPT Constanța.

În piață internă, remarcăm un preț mai ridicat față de ceea ce oferă portul. Indicațiile se duc în jurul valorii de 920-930 lei/tonă, cu plata la termen de 30-90 zile, ca și în cazul grâului.

„Analizând apetitul cumpărătorilor care activează în piața de export, concluzionăm că această etapă de platou este doar un moment de reașezare a cererii în contextul celor patru factori indicați în preambulul acestui raport, iar odată cu expirarea elementelor ce constituie fundamentul scăderii de preț, vom putea vedea cererea la locul său”, punctează analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Pe piața din România, semințele de floarea-soarelui își mențin atractivitatea din punctul de vedere al prețurilor. Nu există un recul al pieței, cererea există în continuare. Cotațiile se situează între 490-495 USD/tonă CPT unități de procesare și 500-505 USD/tonă în portul Constanța. Diferența între cele două destinații este dată de diferența logistică.

„În regiunea Mării Negre, prețul uleiului de floarea-soarelui a cunoscut o efervescență stârnită din cauza panicii induse de anumiți cumpărători care anticipează o creștere a prețurilor, iar cotațiile FOB Ucraina pentru luna noiembrie au atins 1.000 USD/tonă. Cotațiile pentru luna decembrie s-au aliniat la 1.000 USD/tonă cu business închis la 980 USD/tonă. Pentru JFM (ianuarie-februarie-martie), cotațiile se situează cu cerere de 985 USD/tonă, iar ofertele de cumpărare la 975 USD/tonă. În context de bazin al Mării Negre, certitudinea unei recolte diminuate cu 5 milioane de tone este un indicator de bază pentru prețul tranzacțiilor care vor urma, precum și pentru posibilele consecințe care ar putea influența la rândul lor prețul semințelor în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile Euronext urcă prețurile, indicația februarie 2021 atingând 402,5 euro/tonă. Prima luna de recoltă nouă august 2021 este cotată la 388 euro/tonă, cu o diferență între recolta veche și cea noua de 14 euro/tonă.

„Cumpărătorii de rapiță recoltă nouă, în perspectiva însămânțării a circa 380.000-400.000 hectare, nu manifestă un apetit deosebit din cauza evenimentelor generate de secetă în sezonul 2020. Riscul de forță majoră pe fondul lipsei mărfii fizice alimentează reluctanța acestora din urmă. Cu toate acestea, indicații timide se regăsesc în august 2021, minus 10 euro/tona de marfă în paritatea CPT destinatar”, punctează Cezar Gheorghe, consultant senior și analist al Casei de Trading a Fermierilor.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 10 noiembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-10-noiembrie-2020/