sector vegetal - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 30 Martie 2020 23:02

Vremea schimbării

De nenumărate ori, am auzit sintagma „după această încercare, lumea nu va mai fi la fel...”. Vorba este, evident, cu trimitere la nefericita perioadă prin care trecem, o vreme care, într-adevăr, ne-a schimbat. Ne-am schimbat multe din tabieturi, ne-am reconsiderat multe dintre proiecte, facem lucruri pe care nu am fi crezut că suntem în stare să le facem, aflăm cât de capabili suntem să ne adaptăm, cât de pregătiți suntem să ne schimbăm.

Pentru că suntem, cu adevărat, forțați la o schimbare. O schimbare ce poate fi radicală. Într-adevăr. Nu însă pentru toți, sunt în stare să pun prinsoare că mulți, după ce se vor trezi din năuceală ca dintr-un vis urât, vor reveni la ritmul care îi face să se simtă vii. Un ritm în care s-au născut și de care greu se pot lăsa. Lumea, în ciuda celor care poate speră altceva, nu va fi nici mai rea, nici mai bună. Pentru că asta nu ține de obstacolele întâlnite, ci de sinele fiecăruia, de convingerile pe care le are. Probabil, unii dintre noi, opriți fiind din graba zilei de până acum, vor avea timp să gândească mai mult cu propriul cap și să-și pună unele întrebări, și să-și dea unele răspunsuri, iar la urmă să intre într-un proces de schimbare. Cu siguranță, foarte mulți vor trage învățături care îi vor determina să se pregătească mai bine pentru o altă posibilă perioadă nefericită. E posibil ca, printre ei, să fie și oameni cu funcții în conducerea unor state care vor analiza direcții de dezvoltare pentru a putea gestiona mai bine, pe viitor, astfel de momente. Pentru că este limpede pentru toți, ne-a cam prins „în pielea goală”. Deși ar fi trebuit ca școlile să folosească de multă vreme și pe scară largă, în procesul de educație, mijloacele electronice și aplicațiile specifice, abia acum profesorii sunt puși în situația de a le folosi. Unii, foarte puțini, știu, și sunt mândri de asta, alții, cei mai mulți, bâjbâie, folosindu-le, fie ca pe o povară, în stilul „ne facem că facem”, fie ca pe o nouă jucărie, cu entuziasm, dar și excesiv. În realitate, sunt foarte puțini cei care au habar despre cum ar trebui să se desfășoare procesul de educație. Am început cu educația pentru că, am mai spus asta, cred că este cea mai importantă verigă în dezvoltarea socială, culturală și economică a unei societăți. Dar starea de nepregătire a existat în toate domeniile, începând cu cea mai evidentă, cea sanitară, apoi domeniile de activitate care, în ciuda faptului că se pretau la modul de muncă online, nu erau nici pe departe pregătite să folosească o astfel de tehnică. La Trezorerie, doar de câteva luni nu mai ești nevoit să te duci să îți iei extrasele de cont, dar încă trebuie să mergi să depui un ordin de plată. Ca să nu mai spun pentru câte adeverințe și autorizații trebuie să umble fermierii ca să le obțină. Și, dacă n-ar fi fost preluate procedurile cu tot cu sistemele de comunicare de pe cine știe unde, probabil stăteam și astăzi pe la cozi pentru a depune dosare pentru licitații și achiziții sau pentru măsurile de finanțare.

Aparent, agricultorii sunt dispuși să folosească tehnologiile moderne, dar vorbim despre cei care își permit, și nici aceia toți, pentru că, e drept, agricultura nu se face online. Cel puțin, nu încă. Toate vorbele pe care le-am tot spus și noi în paginile acestei reviste sau în emisiunea România Agricolă, pe care o producem pentru postul AgroTV, despre aplicații online de management al fermei, despre utilaje teleghidate sau controlate prin GPS, ori altele asemenea sunt tehnologii de avangardă, care încă sunt la început, care ne pot da o imagine despre un viitor supersofisticat al agriculturii, dar mai este până acolo. Acum, agricultura se face pe câmp, pipăind pământul, plantele, urmărind bolile, dăunătorii. Și nici nu poți să pui pauză, pentru că natura își are propriile reguli pe care omul le poate observa, influența întrucâtva, dar nu le poate schimba. Noi ne putem lua o pauză de la ce facem, dar plantele vor înflori și vor fructifica la vremea lor, insectele se vor hrăni fără întrerupere, animalele își vor cere tainul, viața nu are pauză. Și noi avem nevoie de hrană, iar ea vine din acest sector fără oprire. Este un moment să înțelegem cât de important este acest domeniu al economiei. Putem închide fabrici de tot felul, dar de agricultură nu ne putem lipsi. Și dacă înțelegem asta, atunci va trebui să realizăm că trebuie să luăm măsuri speciale, să protejăm această branșă și pe cei care lucrează în ea. Iată ce ar trebui să se schimbe. Să privim, cu toții, cu alți ochi această îndeletnicire. Și cu siguranță așa va fi. Dar e nevoie de decizii coerente și rapide acum, pentru că fermierii nu pot să se supună restricțiilor, nu pot sta acasă. Ei au deja probleme economice date de volatilitatea producției și a piețelor, iar un supliment de criză pe unii i-ar afecta irecuperabil. Dacă suntem responsabili, și cred că cei ce ne guvernează sunt, atunci degrabă ar trebui intrat în dialog cu ei și găsite acele soluții prin care să îi țină pe linia de plutire. România este și în acest moment pe o poziție de țară bogată, pentru că are un potențial generator de hrană imens, iar cei care au trudit în breaslă au supraviețuit din acest potențial, pentru că ajutor nicicând nu au primit, din contră.

Este vremea schimbării. Pentru ca sintagma la care am făcut trimitere la început să nu rămână doar o vorbă frumoasă, dar rostită în vânt.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial
Duminică, 29 Martie 2020 22:04

Porumbul, provocările momentului

Această primăvară este plină de provocări pentru bunul mers al lucrărilor agricole, atât în ceea ce privește amplitudinile foarte mari de temperatură (diferența zi - noapte, dar și variațiile de la o zi la cealaltă), cât și lipsa precipitațiilor care au creat o foarte slabă aprovizionare cu apă a solului. În foarte multe zone cu mare potențial agricol din sudul, sud-estul țării, precum și din vestul României, capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire. Practic, dacă în următoarele două săptămâni nu vor apărea precipitații consistente, culturile de toamnă, atât rapița, cât și cerealele, vor fi compromise, iar înființarea culturilor de primăvară va fi foarte dificil de realizat.

În aceste condiții, lucrările minime de conservare a apei în sol, precum și reducerea la minimum a numărului de treceri cu utilaje pentru pregătirea patului germinativ, sunt măsuri obligatorii pe care fermierii trebuie să le aibă în vedere.

Astfel că, acolo unde terenul a fost deja arat, ar fi fost de preferat ca patul germinativ să fie pregătit încă din toamnă, iar dacă acest lucru nu a fost realizabil, lucrările să fie efectuate cât mai timpuriu.

Din aceste motive, recomandăm fermierilor să renunțe la aceste lucrări „agresive” ale solului, deoarece principalul factor de limitare a producțiilor este lipsa precipitațiilor, iar prin lucrările agronomice executate trebuie luate toate acele măsuri care să permită conservarea apei în sol.

Tehnologii care aduc apă în sol

Una dintre soluțiile la care trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult, este tehnologia de cultură în sistem de „covor vegetal”, care permite protejarea solului, neexpunerea acestuia la intemperii  - vânt, radiație solară, eroziune datorată precipitațiilor etc. și care ajută la reținerea apei în sol. După niște studii făcute de colegii din SUA, tehnologia de lucrare în covor vegetal poate aduce în sol până la 250 mm de apă anual.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită folosirii erbicidelor cu acțiune prin sol (preemergente). Lipsa umidității din sol va face ca aceste erbicide să nu funcționeze. De aceea, în sprijinul fermierilor, compania Corteva oferă cele mai bune soluții de combatere a buruienilor la cultura de porumb în postemergență. Dintre acestea, de departe, Principal Plus este erbicidul „total” pentru cultura de porumb, căruia nu îi scapă nicio buruiană, fie ea mono sau dicotilă, perenă sau anuală.

Suntem compania care recomandă semănatul timpuriu și avem în portofoliu hibrizi adaptați acestor tehnologii. Însă semănatul timpuriu trebuie să aibă loc la începutul perioadei optime de semănat. Adică în momentul în care se ating în sol, la adâncimea de semănat, la ora 7 dimineața, minimum 6°C, timp de cel puțin patru zile consecutiv, iar temperaturile prognozate sunt în creștere. Nu recomandăm semănatul atunci când prognoza meteo arată că vor urma temperaturi sub zero grade Celsius noaptea sau atunci când sunt prognozate ninsori. Porumbul nu poate fi semănat în orice condiții.

În acest moment, compania Corteva Agriscience are cel mai puternic portofoliu la cultura porumbului în ceea ce privește capacitatea hibrizilor de adaptare și toleranță la secetă, precum și la apă. Practic, grupa hibrizilor Optimum AQUAmax a fost special creată pentru astfel de condiții. Această gamă cuprinde hibrizi „defensivi” care își pot adapta procesele fiziologice la schimbările climatice și factorii de stres cum ar fi reducerea intensității fotosintezei la temperaturi ridicate, închiderea stomatelor, randament foarte bun de folosire a apei și a elementelor nutritive etc. În același timp, acești hibrizi dezvoltă cel mai bun sistem radicular.

Prin urmare, alături de cei mai bine vânduți hibrizi din România - P9903 sau P9911, compania Corteva completează gama cu o nouă generație de hibrizi Optimum AQUAmax®  -  P9415, P9889 sau P0217, a căror productivitate depășește media vechii generații de hibrizi cu cel puțin 10%.

MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER PORUMB & SOIA, CORTEVA AGRISCIENCE RO&MD

Publicat în Cultura mare
Marți, 17 Martie 2020 13:20

Măsuri APIA pentru prevenirea COVID-19

În contextul prevenirii riscului de răspândire la nivel național a infecţiei cu virusul COVID-19 și având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a restricționat accesul vizitatorilor de orice fel la toate sediile aparatului central, ale Centrelor județene APIA/Centrelor locale APIA și al Centrului Municipiului București. Activitatea de relații cu publicul se desfășoară online prin intermediul adreselor de e-mail, telefonic sau prin servicii de poștă/curierat, iar datele de contact se regăsesc pe site-ul www.apia.org.ro.

Activități suspendate

- Vizarea carnetelor de rentier agricol s-a suspendat în perioada 12 martie – 4 mai 2020;

- Depunerea cererilor unice de plată pentru perioada 16 martie – 6 aprilie 2020;

- Controalele la faţa locului sunt suspendate până la data de 31 martie 2020, pentru măsurile: acordarea ajutorului financiar FEGA în cadrul Programului pentru şcoli al României, acordarea ajutorului financiar pentru programele de reconversie/restructurare a plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri de vin, acordarea sprijinului financiar pentru Măsura de investiţii în sectorul vinicol;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de sprijin în cadrul sesiunii nr. 4 aferentă submăsurii 8.1 „Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite” și sesiunii nr. 3 aferentă submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de plată pentru submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, sesiunile 1, 2 și 3 și submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” , sesiunile 1 și 2, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a deconturilor justificative aferente trimestrului I pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor” cu o lună, respectiv până la data de 31 mai 2020, urmând a fi propuse măsuri suplimentare în funcție de evoluția restricțiilor impuse pe fondul epidemiei;

- S-a suspendat efectuarea controalelor pe teren pentru anexa 17 B sau alte tipuri de controale, ca urmare a unor sesizări, reclamații, controale specifice măsurilor de agromediu, acolo unde se impune prezența fermierului;

- S-a suspendat deplasarea în teren a consilierilor Direcției Antifraudă Control Intern și a auditorilor APIA (în baza delegațiilor, ordinelor de control/serviciu).

Activități care continuă

- Documentele privind schemele de sprijin cuplat în sector vegetal 2019 se vor depune la sediul APIA (Centre județene și Centre locale), la intrarea în instituție și vor fi ridicate de către funcționarii implicați;

- Eliberarea adeverinţelor privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente de către beneficiarii Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor pachet a) și pachet b) anul de angajament 2020 se va realiza în condițiile date, conform solicitărilor, funcționarii implicați vor prelua solicitările și vor preda adeverințele la intrarea în instituție.

Publicat în Știri interne
Duminică, 01 Martie 2020 23:04

Viitorul e al soluţiilor tehnologice

Din iunie 2019, la conducerea companiei Titan Machinery România se află o femeie, Melania Ungureanu, pe care mulți o știm, actualul director general activând aici încă din 2007. O femeie puternică, ambițioasă, care se simte bine într-o lume care, până mai ieri, era considerată a bărbaților. Cum a evoluat Titan Machinery România, cine e firma-mamă din SUA, cum sunt primite de agricultorii noștri mărcile Case IH și Vaderstad, cele mai importante din portofoliul firmei, cum a fost anul trecut și care sunt planurile pentru 2020, reprezintă câteva din punctele atinse în discuția pe care am avut-o la început de an cu Melania Ungureanu.

„Nu e un domeniu uşor. Echipa Titan Machinery România este formată din peste 250 de oameni, dintre care vreo 40 sunt femei, avem vânzători femei, sunt pasionate de ceea ce fac. Departamentul nostru de piese de schimb are la conducere o femeie.”

Reporter: Cum a fost anul 2019 pentru Titan Machinery?

Melania Ungureanu: În câteva cuvinte, pot să spun că suntem acolo unde vrem să fim. 2019 a fost un an cu bune şi cu rele, însă cu toate greutăţile anului agricol 2018-2019, în decembrie am putut spune că încheiem anul bine. Într-o piaţă a României în care anul trecut, din informațiile noastre, a scăzut un pic numărul tractoarelor noi vândute, Titan Machinery a reușit o creștere a cotei de piață, iar la momentul ăsta depăşim 15% din piaţă la tractoare.

În ceea ce privește combinele, anul 2019  a fost foarte bun pentru noi, a fost o creştere cu 20% faţă de 2018, chiar în condiţiile unui an dificil pentru fermieri. Subliniez că noi suntem cei care vindem combine Axial-Flow, iar în acest segment Titan Machinery este lider de piață.

De asemenea, vreau să punctez că Titan Machinery România este firma-fiică a lui Titan Machinery din Statele Unite ale Americii, firmă cotată pe NASDAQ, cel mai mare dealer de utilaje agricole şi de construcţii din lume, care comercializează patru branduri, două de agro și două de construcţii, iar după ce zic lucrul ăsta e clar că mă duc la marca Case IH, marcă care presupune înainte de orice calitate, care într-adevăr în SUA înseamnă putere, înseamnă tractoare de peste 250 CP în special. Revenind în România, în afară de aceste tractoare de putere mare pentru care e recunoscută marca Case IH, am reuşit să intrăm în segmentul de ferme mici şi mijlocii, unde am vândut un număr important de tractoare între 60 CP şi 250 CP. Ceea ce mă bucură e că fermierul mic şi mijlociu începe să investească în tehnologie, în calitate, înainte de orice.

Reporter: Care este gama de tractoare având cererea cea mai mare din partea fermierilor români?

Melania Ungureanu: Soluţia tehnică pe care o propune Titan Machinery clientului român e una completă, de la tractor de 55 CP până la 600 CP, e clar că ne îndreptăm spre clienţi mici, medii şi mari...

Reporter: Să înţeleg că dialogul începe de la suprafața exploatată...

Melania Ungureanu: Întotdeauna. Încercăm cumva să ghidăm clientul spre acel tandem, acea soluţie tehnică care să i se potrivească. De aia n-aş putea să spun că avem o categorie de tractoare vândută mai mult sau mai puţin, pentru că toate-şi au rostul lor în planul pe care-l avem. Ziceam la început că anul ăsta am vândut mai mult ca în alţi ani tractoare mai mici. Era un plan al nostru să facem asta, să ducem marca Case IH şi în segmentul ăsta care până acum nu era acoperit, dar e cumva dictat şi de piaţă, şi mă bucur că-i aşa, înseamnă că și pe fermierul mic și mijlociu îl interesează să investească în tehnologie, înseamnă că-l interesează să înceapă să lucreze eficient, să-şi aibă mare grijă de resursele lui financiare şi de pământul lui, până la urmă. Deci de aia aş spune că reuşim să vindem din toate categoriile, şi tractoare mici, şi medii, şi mari, iar la combine, v-am zis, am terminat anul extraordinar de bine. Combinele Case IH Axial-Flow asigură o bună calitate a recoltei, o bună calitate a seminţei. Oful nostru vis-a-vis de Case IH este că dacă am avea combine mai mici, am vinde şi mai multe. Combina cea mai mică de la Case IH e o combină care se adresează clientului care are măcar câteva sute de hectare, pentru că e o combină mare, o combină de valoare mare. Pe de altă parte, lăsăm viitorul să decidă, să hotărască, până la urmă suntem dealeri, depindem de producător şi de soluţiile tehnice pe care le propune producătorul.

„Fermierul mic şi mijlociu începe să investească în tehnologie, în calitate, înainte de orice.”

Ca să fii acolo unde vrei, înveți tot timpul

Reporter: N-am vrut să vă întrerup când ați vorbit de combine, mi-am amintit că nu demult am fost într-o fermă din județul Dolj, la Drănic, iar fermierul mi-a arătat mândru noua achiziție, o combină roșie, Axial-Flow, marca, desigur, Case IH. Cum se desfăşoară o tranzacţie? Spre ce înclină balanța, spre tehnologie ori spre preț?

Melania Ungureanu: Orice tranzacţie e un dublu sens, e cerere şi ofertă, şi trebuie să ai mare grijă pentru că trebuie să satisfaci cererea care-ţi vine. Pe de altă parte, ca dealer de două branduri foarte importante, care înseamnă calitate – respectiv Case IH şi Vaderstad, dar nu numai, pentru că vreau să subliniez că suntem pe piaţa din România şi oferim soluţii complete clienţilor noştri, însemnând de la mașini și echipamente de pregătire a solului, de însămânţare, de protejare a solului, remorci şi toate celelalte, până la tractoare și combine, ne considerăm responsabili pentru clienţii noştri, pentru fermieri şi în orice tranzacție le propunem nu numai soluţii tehnice noi, pe care le avem la îndemână de la producătorii noştri, dar mai venim cu ceva în plus, ne dorim să aibă parte de acele soluţii calitative, de acele tehnologii ale viitorului, care să le permită o foarte bună eficienţă. Şi aici facem un lucru pe care l-am început de câţiva ani şi sigur o să-l continuăm în viitor, vorbesc de Precision Farming, un departament foarte, foarte important din structura firmei noastre. Avem rețeaua de semnal de precizie RTK. Am început acest proiect în 2016, iar în 2017 aveam deja la nivel de ţară vreo 30 de staţii RTK, care permit fermierilor care investesc în tehnologie să aibă acces la echipamente care pot să lucreze singure, pe autopilot, şi care le asigură o eficienţă şi o precizie de 2,5 cm – ceea ce e extraordinar.

Am mai început un proiect în 2017, se cheamă FarmiS, care în cuvinte simple poate fi explicat aşa: fiecare utilaj vândut unui client în perioada asta, tractor, combină şi autopropulsate, are nişte device-uri care le permit clienţilor să aibă acces la diverse informaţii precum consumul de combustibil. Fermierul, dacă e interesat ce face tractorul pe tarla, poate foarte bine să afle această informaţie, pentru că poate să primească pe telefon semnal şi ştie efectiv ce se întâmplă.

Dispunem azi de tehnologie care permite clienţilor să aibă acces la informaţiile pe care şi le doresc, informaţii pe care să le folosească în scopul de a economisi bani, că până la urmă despre asta este vorba.

Mai avem un proiect, Agricultura Plus, e un proiect de Crop Intelligence, cum îl numim noi, practic e un management al culturilor. Aici suntem tare mândri pentru că exact ce încercăm noi să aducem clientului român e acea soluţie integrată care să-i permită în acelaşi timp, pe baza analizei unor probe de sol din tarlaua lui, cu ajutorul unor hărţi digitizate şi cu ajutorul unor echipamente inteligente ale noastre care sunt posibile să înglobeze aceste informaţii, să aibă posibilitatea unei distribuţii variabile a seminţei în sol, a îngrăşămintelor. E foarte important să ne axăm pe treaba asta, pentru că totul se duce în bani, în rezultat. Agricultura depinde de vreme și, după cum vedem, condițiile climatice sunt într-o continuă schimbare, vara ba e mai scurtă, ba mai lungă, iarna când e, când nu e. Astfel că e foarte important ca agricultorii să-şi protejeze solul, să-şi protejeze umiditatea în sol, să se uite cu mare atenţie la resursa financiară, pentru că pot veni ani grei în care rezultatele să nu fie grozave. De aceea trebuie o mare, mare atenţie pe partea asta financiară. Accentuez, datoria noastră e să aducem fermierul român lângă aceste echipamente care prin ele însele înseamnă calitate, dar şi aproape de partea asta de tehnologie nouă, tehnologia viitorului în care, apropo, investim mult şi suntem foarte, foarte interesaţi s-o dezvoltăm şi mai mult.

Viitorul e al soluţiilor tehnologice.

Reporter: Nu cumva tehnologia a luat-o înaintea oamenilor? Avem specialiști care să lucreze pe utilajele acestea sofisticate, cu atâta electronică, automatizate? Nu mai vorbim azi de mecanicul cu cheia şi cu levierul în mână.

Melania Ungureanu: Sunt echipamente foarte scumpe, sunt echipamente automatizate, nu mai e vorba doar de un simplu mecanic, e vorba de oameni care să poată să ştie şi să citească coduri de erori, să le comunice într-un fel cât mai simplu. Nu mai e de mult acel mecanic la care faceți referire. Indiferent că e mecanicul cu levierul, indiferent că e inginerul specializat, tot ce-i leagă e o mare pasiune pentru domeniul ăsta. Pentru că, dacă stau şi mă uit la tehnicienii noştri, care, apropo, în momentul de faţă sunt aproximativ o sută de oameni în structura noastră, e un melanj între oameni mai în vârstă, oameni care s-au format în alte timpuri, oameni cu pasiune pentru aceste maşini agricole pe care le-au învăţat din mers, împreună cu oameni tineri, care sunt gata să înveţe şi care, dacă ştiu „să fure” meseria de la cei în vârstă, şi de la profesorii lor, şi de la product-manageri, şi de la cei de la care au posibilitatea să înveţe, nu pot să facă altceva decât să facă echipă bună. Și în România, ca și pe plan mondial, ne confruntăm și noi, furnizorii de input-uri, și fermierii cu lipsa forței de muncă. Eu cred că trebuie găsite soluții. De pildă, Titan Machinery are un proiect cu Liceul Harnaj, investim în elevi pentru a ne asigura forță de muncă specializată, avem deja 11 copii, 3 în anul I, 3 în anul II şi 5 în anul III. Elevii din anul III o mare parte din săptămână o petrec aici, la sediul nostru, şi fac practică, sunt foarte atent supravegheaţi, am investit foarte mult financiar în proiectul ăsta şi efectiv ne dorim ca acești copii să rămână în continuare cu noi, avem în plan chiar să înceapă să meargă în tandem cu echipele de tehnicieni la clienţi, să înveţe din teren, să înveţe din mers; în afară de latura asta teoretică, e foarte, foarte important şi lucrul practic, să vadă cum se întâmplă lucrurile în teren, ca mai târziu să poată să le preia singuri.

Aş aminti și colaborarea pe care o avem cu universităţi din ţară, vară de vară avem studenţi în practică, fie la Bucureşti, fie la Craiova, fie la Oradea. Dintre aceşti studenţi, după ce-şi termină stagiile de practică, rămân în continuare cu noi şi sunt tineri care nu vin neapărat în domeniul tehnicii, sunt şi oameni care vin la departamentul de sales-administration sau de business-operation. E clar că fiind un domeniu cu predilecţie tehnic, majoritatea sunt bărbaţi şi majoritatea îşi doresc să rămână la tehnic. Dar să nu credeţi că nu avem şi domnişoare de la Politehnică. Într-o primă fază, ele vin în hală şi vor să repare tractoare. A fost greu la început, dar după aceea s-au adaptat. Sunt oameni pasionaţi de domeniile astea.

Reporter: Şi dvs., directorul general al unei companii de tehnică agricolă, trăiți și lucrați într-o lume care, se zice, e a bărbaților.

Melania Ungureanu: Nu e un domeniu uşor, însă sunt în domeniul ăsta de mulţi ani, de foarte mulţi ani. Echipa Titan Machinery România este formată din peste 250 de oameni, dintre care vreo 40 sunt femei, care sunt grozave, avem vânzători femei, care sunt extraordinare, care dacă ar vrea să vândă gheaţă eschimoşilor ar reuşi, să ştiţi, fără nicio problemă. Sunt femei pasionate de ceea ce fac și atunci totul este simplu. Departamentul nostru de piese de schimb, care e unul foarte larg, are la conducere o femeie, iar acum, la financiar, controlorul nostru financiar, în echipa aia mare de fete, e bărbat. Deci e pasionat de treaba asta şi e clar că i se potriveşte rolul ăla.

Acum, revenind la mine, rolul meu aici e foarte clar, propunerea a venit de la grup, în firma asta sunt de la început, m-am ocupat înainte de tot ceea ce înseamnă administrare vânzări, business-operation, de departamentul administrativ, de departamentul HR, deci eu nu sunt om tehnic, n-o să fiu niciodată om tehnic, nici nu e rostul meu să mă ocup de partea asta; rostul meu e de coordonare, de închegare a echipei, de conservare a rezultatelor, de lărgire a echipei, că, apropo, avem planuri mari în continuare de dezvoltare, iar ştiu clar că în echipa noastră Titan Machinery sunt o grămadă de staruri, acolo „jos” avem cei mai buni product-manageri din ţara asta, avem cei mai buni specialişti la marketing. La nivel de Europa, rezultatele României sunt recunoscute datorită oamenilor din România. Avem vânzătorii noştri, nişte staruri reale, pentru că oamenii ăia chiar reuşesc să facă minuni prin dedicaţia lor, şi la fel avem nişte oameni la departamentul tehnic şi piese de schimb grozavi, care clar învaţă tot timpul. Învăţăm din mers, tehnologia asta evoluează atât de repede, încât e clar că trebuie să înveţi tot timpul. Vorbeam înainte de Harnaj, vorbeam de universităţi, dar vreau să mai vorbesc şi de training-urile pe care le avem noi la Titan Machinery, că stăteam şi mă uitam zilele trecute, cred că anul trecut au fost 140 de training-uri organizate, e un mare efort financiar, training-uri ale oamenilor noştri ca să fie pregătiţi să poată să ajungă la fermieri şi să-i deservească şi să le asigure soluţii bune. Nu e aşa simplu. Producătorii clar vin de la un an la altul cu soluţii noi, tehnice, care mai de care mai grozave. Trebuie să ţinem pasul cu informaţiile respective, trebuie să învăţăm tot timpul. Apropo de învăţatul ăsta, dacă stau să mă gândesc, în prima parte a anului, când ne permite sezonul agricol, care e destul de intens din martie până în noiembrie, deci undeva în iarnă, mare parte din timpul nostru e dedicat acestor training-uri. Că sunt training-uri de produs, că sunt training-uri tehnice, că sunt training-uri de soft-schi, cum le zicem noi, dar care sunt foarte importante în grupurile mari de oameni, echipe mari, e foarte important să ai o bună comunicare, să ai o bună organizare, să ai o bună planificare a activităţilor, deci asta vreau să vă spun: învăţăm tot timpul ca să fim acolo unde vrem să fim.

„Și în România, ca și pe plan mondial, ne confruntăm și noi, furnizorii de input-uri, și fermierii cu lipsa forței de muncă. Titan Machinery are un proiect cu Liceul Harnaj, investim în elevi pentru a ne asigura forță de muncă specializată.”

„Vara sanie – iarna căruță”, cheia reușitei

Reporter: Unde aţi ajuns cu acoperirea naţională? Cât de rapidă e intervenţia, atunci când vă solicită fermierii?

Melania Ungureanu: Trebuie să fim aproape de clienţii noştri, să acoperim toate serviciile de post-vânzare, să asigurăm piese de schimb și service la timp. Avem 12 filiale, în prezent, în România, ultima a fost deschisă în decembrie 2019, la Botoşani, care va deveni funcţională acum, în 2020, din februarie. Nu ne oprim aici, avem în plan să mai deschidem încă trei cel puţin. Ne dorim să fim aproape de clienţii noştri, să le asigurăm rapid serviciile de post-vânzare. Prin urmare, continuăm să deschidem puncte de lucru, să fim aproape de fermieri, continuăm să mărim echipele, în momentul de faţă vă spuneam că suntem peste 250 şi la sfârşitul lui 2020, potrivit bugetului, ar trebui să trecem de 285 de oameni, să ne apropiem de 300 de oameni, şi continuăm să aducem plusul ăla pe care cred eu că-l aduce Titan Machinery în România, prin originalitate, prin soluţii tehnice, prin soluţii inteligente la client.

Reporter: Ce pregătiți pentru 2020, care sunt planurile?

Melania Ungureanu: An de an, avem promoţii, şi financiare, şi promoţii de produs, şi tot felul de promoţii gândite cumva tot în sprijinul agricultorului. Aici vreau să dau un exemplu, dacă la un moment dat avem o promoţie pentru un tractor şi împreună cu tractorul dăm, să zicem, un echipament de curăţare, de spălare, ne gândim dacă chiar clientul are nevoie de aşa ceva. E una dintre promoţiile pe care le-am avut în toamna trecută. Sau, legat de finanţare, ţinem foarte aproape de partenerii noştri financiari, că e foarte important să ne ducem la client cu soluţii împreună, noi cu soluţia tehnică şi ei cu un produs financiar adecvat, împreună cu ei încercăm cumva să le cosmetizăm şi din când în când avem subvenţii, efectiv suportăm o parte din costuri ca să mergem la client cu produse şi mai bune, care să ne diferenţieze pe piaţă. Așadar, avem în plan o grămadă de lucruri, n-aş putea acum să vi le enumăr pentru că, din mers, te adaptezi. Nu e o soluţie pe care s-o pui pe masă acum şi să spui clar: la anul ori anul ăsta bifez asta, asta şi asta, e efectiv în funcţie de cum evoluează şi piaţa, în funcţie de ce poate să apară nou pe piaţă, în funcţie de vreme, în funcţie de mai multe. Deci trebuie tot timpul să fii cu mare, mare atenţie şi să te pliezi pe cererea clientului. Trebuie să fii acolo.

Reporter: Cum a evoluat de la primul an de prezență pe piața noastră și până acum Titan Machinery România?

Melania Ungureanu: Titan Machinery a venit în România în 2011, deci Titan Machinery Romania SRL s-a născut în noiembrie 2011, la acel moment când au venit ei au găsit un dealer cu mai puţin de 30 de oameni, eram câţiva aici la București şi alți câţiva colegi la Timişoara. De atunci, din 2011 până acum, am crescut ca echipă, cum am zis, suntem mai mult de 250, suntem prezenți în 12 puncte în ţară. Am evoluat exponenţial, a fost nevoie să facem treaba asta, pentru că noi am venit mai târziu pe piaţă faţă de alţi dealeri existenţi la acel moment, ne interesează în continuare să ne mărim, să ne lărgim echipele, să ajungem mai aproape de client, e clar că nu încape comparaţie între cele două momente. Dar istoria a fost frumoasă. Titan Machinery a venit în Europa prima oară în România, după care au început să deschidă filiale în Bulgaria, în Austria, Serbia, Ucraina, Germania. Apariţia unor asemenea dealeri ţine de puterea financiară a grupurilor, de interesul lor, de dezvoltarea tehnologiei pe pieţele respective, iarăşi, subliniez cine e Titan Machinery: cel mai mare dealer de utilaje agricole şi de construcţii din lume. A vrut să investească în partea asta de lume, e clar că nu se opreşte aici, e clar că va merge şi pe alte pieţe. E un proces continuu, e un proces natural, e un proces care până la urmă are ca scop rezultatul la client, rezultatul firmei – până la urmă e un câştig pentru toate părțile. Noi avem datoria să ajungem la clienţi, să le arătăm produsele din portofoliul nostru, să le vorbim despre aceste echipamente noi, despre tehnologia nouă, e scopul nostru să-i învăţăm, e scopul nostru să le deschidem ochii asupra a ceea ce a apărut pe piaţă. Să ne uităm la suprafaţa agricolă a României, să ne uităm la calitatea solului din România, să ne uităm la producţiile României în ultimii ani, cu toate schimbările astea – secetă, ploaie sau ce a mai fost, că până la urmă uite, cu o tehnologie adecvată, în condiţiile în care campaniile agricole se micşorează, rezultatele apar. Acolo unde tratezi serios şi cu mare responsabilitate toate lucrurile și îţi faci treaba, în final rezultatul apare.

Cum vă spuneam, mai deschidem încă trei puncte minimum, în nord-vestul ţării, în zona centrală, în zona Braşovului, căutăm locaţii şi nu găsim, dar trebuie să găsim la un moment dat, în centrul Moldovei. Ne mărim echipele ca să fim aproape de clienţii noştri, ne mărim numărul de service-mobil, aceste service-uri mobile sunt echipe tehnice care merg la clienţi pentru intervenţii uşoare la client în curte. Maşinile astea de service sunt dotate cu tot ceea ce e nevoie pentru intervenţii uşoare, astfel încât reparaţia tractorului, reparaţia combinei, a semănătoarei să se facă repede la client în curte. Se pleacă şi se rezolvă pe loc, din punct de vedere tehnic.

Ce ne mai interesează pentru 2020 e să investim foarte mult în partea asta de after-sale, ne interesează să creştem foarte mult sectorul de piese de schimb şi service. Ce încercăm să facem e să avem parteneriate foarte clare cu furnizorii, care să ne permită să aducem foarte repede piesele de schimb necesare, că chiar dacă nu ai pe stoc, atâta timp cât poţi să le aduci la urgenţă într-o zi-două eu cred că deja e un pas înainte făcut. Ne dorim să fim foarte aproape de clientul nostru şi cumva să anticipăm. Au trecut anii în care eram la service şi doar aşteptam să ne sune clienţii, suntem în perioada în care schimbăm puţin tactica şi începem să devenim proactivi, vrem să ne ducem la clientul nostru să-i aducem aminte de vorba aia românească „vara sanie – iarna căruţă”, că e mai simplu aşa, că altfel sezoanele agricole sunt scurte, sunt din ce în ce mai scurte. Cam asta e ceea ce încercăm noi să facem, şi în 2020 şi pe termen mai lung, să schimbăm această abordare, să mergem proactiv la client, să încercăm cumva să facem vorba asta românească să se întâmple, „vara sanie – iarna căruță”.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu
Duminică, 01 Martie 2020 10:17

Femei în agricultură

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, celebrată în toată lumea pe data de 15 octombrie, compania Corteva Agriscience a organizat, la București (anul trecut, n.r.), un eveniment însoțit de un panel de discuții pentru a radiografia situația actuală a doamnelor active în agricultura românească. Au participat peste 80 de femei-fermier, doamne din presă, din instituții de stat, asociații, mediul academic și din managementul unor companii agricole.

Mirela Gal, fermier (aproximativ 1.500 ha), comuna Girișu de Criș, județul Bihor:

„Am terminat Facultatea de Horticultură la București în ’89 și am fost repartizată la Întreprinderea de Legume-Fructe din Oradea, cum era atunci. Eu spun că nu mi-am schimbat locul de muncă, este același loc, doar că mi-am schimbat stăpânii, devenind propriul meu stăpân. Am avut curaj, dar n-am avut ce face, trebuia să fac ceva și am făcut ceva care-mi place, agricultură, și până la urmă rezultatele au venit. În fermă majoritatea sunt bărbați, eu, economista de fermă, și încă o colegă, inginer, suntem singurele femei din fermă.

Eu spun că avem o relație foarte frumoasă, niciodată n-am strigat la ei, comenzile sunt ferme și clare. Multe ferme se confruntă cu lipsa forței de muncă, la mine nu este valabil, chiar au venit copii, tineri de 19-20 de ani să se angajeze la mine. Eu țin la oamenii cu care lucrez și consider că facem parte dintr-o echipă, în sensul că ei n-ar putea fără mine și nici eu fără ei. Fiecare are locul lui și rolul lui. Nu aștept ca tinerii să vină cu experiență, îi învăț, sigur, am răbdare cu ei, chiar îmi place să le împărtășesc din experiența mea și îi tratez cu înțelegere, că și eu, la rândul meu, am început de undeva, și le dau o șansă. Satisfacția este că nu pleacă de lângă mine. Sunt operatori care lucrează pe tractoare de sute de mii de euro și au învățat pe tractoarele noastre, că n-au făcut cursuri în altă parte. Acum, gata instruiți, sunt vânați și de alți fermieri, dar nu pleacă de lângă mine și asta înseamnă mult. Asemenea aspecte fac parte din satisfacția muncii mele, că oamenii vin spre mine și rămân. Sunt oameni cu care lucrez de 25 de ani sau de 28, de când sunt pe cont propriu. Sunt un om hotărât și meseria o fac cu mult devotament și cu multă dragoste. Am încercat să induc printre colegii mei ideea că tot ceea ce facem trebuie să facem bine și să-mi și motivez angajații, din toate punctele de vedere, că nu stau ei de dragul meu, ci trebuie să aibă și ei împlinirile lor.

În agricultură, toți trebuie să învățăm continuu, și eu, și inginerii, și mecanizatorii. Am început cu tractoarele românești, dar acum le țin pentru amintire. Dacă nu ești la curent cu tot ce apare nou, nu poți face performanță. Fac și experiențe în ferma mea, ca să vedem ce merge mai bine și ce nu merge. Un punct important al succesului sunt fondurile europene, ne-am dotat cu ajutorul banilor europeni, am luat câți bani am putut de mult și am progresat. Îți trebuie și curaj, și răbdare, în orice faci. O femeie are mai multă răbdare. Au fost proiecte care nu au fost eligibile, dar am așteptat alte sesiuni și iarăși am depus, și am reușit. Acum, de exemplu, facem o implementare. Avem siloz și dublăm capacitatea.”

Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova:

„Cred că femeia agronom este înzestrată cu o putere și o rezistență uneori mai mari decât bărbații care activează în agricultură. Aș putea spune că sunt în agricultură de la vârsta de 14 ani, cu ghilimele de rigoare, pentru că am terminat un liceu agricol unde am făcut practică în toți cei patru ani de studiu. Am terminat Facultatea de Horticultură începută în perioada comunistă, când se făcea și multă practică și lucram foarte mult în câmp. Am activat în cercetare doi ani și jumătate și 23 de ani în mediul privat agricol. O viață de agricultură, majoritatea activității fiind în mediul privat, în cadrul unor companii multinaționale care produc și comercializează input-uri pentru agricultură, produse de protecția plantelor, semințe. Mereu ești în câmp, implicat, mereu trebuie să răspunzi la nevoile fermierilor și la provocările care apar, agricultorii așteptând soluții care să le rezolve problemele. Tot timpul trebuie să vii cu soluții, pentru că fermierii se uită la noi ca la Dumnezeu. Astăzi, agricultura nu mai putem spune că este o lume exclusiv a bărbaților, pentru că accesul femeilor în zona aceasta este din ce în ce mai mare. Femeile, cum spuneam, au o putere de muncă poate uneori greu de atins de un bărbat, se zbat foarte mult, sunt foarte curajoase. Consider că femeile românce sunt mult mai active și mai curajoase în ceea ce privește muncile grele, comparativ cu femeile din alte țări.”

Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo:

„Pot să spun că de când m-am născut sunt în agricultură, pentru că părinții mei sunt agronomi și atunci pot afirma că sunt parte a agriculturii românești încă de când m-am născut. În opinia mea, o femeie în agricultură n-ar trebui să fie privită altfel decât un bărbat. Ești văzut așa cum vrei să fii văzut. Prin urmare, dacă vrei să fii văzută ca o femeie neputincioasă, cu siguranță așa vei fi văzută. Importantă este atitudinea. Și important este să te duci cu fruntea sus, cu lecția învățată, că și asta e foarte important, și să dovedești că știi ceea ce vrei și obții ceea ce vrei. Lucrând pentru o companie furnizoare de input-uri sau ca fermier, continuu trebuie să înveți. În agricultură nu există o zi care să semene cu alta, drept dovadă uitați-vă ce vremuri sau ce vreme trăim, ce toamne avem, și toamna asta, și toamna trecută. E clar că nu te plictisești, fiecare zi e o provocare. Provocările sunt atât de mari încât în fiecare zi înveți să înveți. Nu ai timp să te plictisești, trebuie obligatoriu să fii cu un pas înaintea cerințelor. Când mergi și oferi ceva fermierului, oferi cunoștințele tale și asta te ajută, fie că ești femeie, fie că ești bărbat.”

Adela Savin, reprezentant Corteva Agriscience Zona de Nord-Vest:

„Sunt aproape zece ani de când sunt în agricultură, de când le furnizez fermierilor semințe, produse de protecția plantelor. La început mi-a fost greu, dar nu pentru că sunt femeie, ci pentru că un începător e privit ca un începător, nu primește prea multă încredere neavând experiență în spate. Însă, cu timpul, am dezvoltat parteneriate foarte frumoase cu fermierii, mai ales că am reușit să aduc plusvaloare în fermele lor. Adevărat, sunt femei care n-ar sta la 40 de grade afară, ori la minus 20 de grade sau n-ar umbla prin noroaie. Întotdeauna am o pereche de cizme de cauciuc în portbagaj, pentru că așa-i stă bine unui om care lucrează în agricultură. Nu e ușor, dar îmi place la nebunie natura și probabil asta m-a și apropiat de agricultură. Când ești sub cerul liber, sub lumina soarelui, ai o liniște, o libertate, un sentiment aparte.”

Cultură antreprenorială, experiență și modele de succes

În cadrul evenimentului organizat pe 15 octombrie 2019 de Corteva Agriecience, discuțiile au reliefat o creștere a nivelului de implicare a femeilor din România în agricultură și antreprenoriat și au prilejuit expunerea unor studii de caz și exemple de succes din domeniu. „Dacă vorbim despre agricultură, atunci trebuie să ne raportăm la subiectul egalității de gen din două perspective. Trebuie să privim lucrurile din perspectiva femeilor angajate în companii agricole care doresc să aibă cariere de succes, dar și din perspectiva femeilor-fermier care dețin o afacere de familie și luptă cu diverse bariere în a administra aceste afaceri. În ambele cazuri, felul în care aceste femei sunt tratate are un impact profund asupra dezvoltării agriculturii și economiei naționale, precum și asupra securității alimentare, dacă privim lucrurile la o scară globală”, a punctat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Potrivit datelor MADR, există un interes mare din partea femeilor pentru domeniul agricol. Din cei 844.000 de fermieri care conduc exploatații agricole înregistrați de APIA, 275.000 sunt femei. „Doar în Ministerul Agriculturii avem circa 400 de femei angajate, iar din cele 58 de licee agricole din țară 30 sunt conduse de femei”, a declarat Elena Tatomir, director general Direcția Generală Politici Agricole din cadrul MADR.

Printre acțiunile considerate utile pentru avansarea rolului femeilor în domeniul agricol se numără: creșterea nivelului de educație și digitalizare în mediul rural, dezvoltarea mai multor unități de procesare, accesarea de programe de sprijin europene și o mai bună colaborare între autorități și între unitățile de învățământ agricol și fermierii din zonele adiacente.

Au fost punctate și problemele specifice comunităților rurale, precum învățământul, numărul mare de femei inactive pe piața de muncă, violența domestică sau numărul mare de mame adolescente. „Pentru a dezvolta satul românesc, avem nevoie să aplicăm pentru mai multe surse de finanțare. Sunt intervenții diferite care pot fi finanțate prin politica de coeziune și aș menționa aici dezvoltarea învățământului agricol, înființarea de startup-uri sau servicii și economii sociale care să adreseze persoane vulnerabile sau pe cele care provin din categorii defavorizate. Colaborarea între ministere, între mediul public și privat sau cea dintre consultanți și fermieri devine foarte importantă”, a declarat Ana-Maria Bușoniu, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.

Agricultura este un domeniu din ce în ce mai performant, iar pentru a face performanță este nevoie de cunoștințe din domenii diverse. „Mai mult însă, credem că e nevoie de practică și de o colaborare între fermieri și școlile agricole. Fac un apel la doamnele active în agricultură să se apropie de tinerii din învățământul preuniversitar agricol și să le ofere o șansă. Aceștia ar putea fi specialiștii de care vor avea nevoie curând”, a arătat Crenguța Bărbosu, manager Program Agricol WorldsVision România.

S-a concluzionat că femeile din România au nevoie de o cultură antreprenorială, de experiență și modele de succes. „Numai 675.000 de femei din România sunt implicate azi în antreprenoriat, în poziții de manager, asociat, acționar, administrator sau PFA. Datele statistice arată că sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți statutul femeii”, a precizat Cristina Chiriac, președinte Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin din România (CONAF).

Corteva Agriscience, companie 100% agricolă cu departamente puternice de cercetare, producător și furnizor de semințe, produse de protecția plantelor și soluții digitale, țintește să devină promotor al egalității de gen pe plan global și, mai ales, în România. Înțelegând impactul pozitiv pe care îl au femeile, compania caută să încorporeze egalitatea de gen în cultura sa și să beneficieze de efectele echilibrului de gen.

Egalitatea între femeie și bărbat, încă deziderat

Corteva Agriscience a comandat în anul 2018 un studiu amplu, care a colectat date din 17 țări pentru a sublinia importanța femeilor în domeniul agricol și pentru a identifica barierele care stau în calea unei implicări depline și de succes a acestora. Rezultatele studiului arată că, deși femeile sunt foarte încântate să lucreze în acest domeniu, ele simt o discriminare de gen destul de răspândită care variază de la 78% în India până la 52% în SUA. Doar jumătate dintre femei spun că au la fel de mult succes ca bărbații cu aceleași aptitudini, 42% afirmă că beneficiază de aceleași șanse ca omologii lor bărbații și 38% spun că sunt împuternicite să ia decizii privind modul în care sunt utilizate fondurile în ferme și agricultură. Aproape 40% dintre subiecți spun că au venituri mai mici decât bărbații și un acces mai limitat la surse de finanțare.

Corteva dorește să implice mai mult companiile, comunitățile locale, autoritățile și grupurile de femei din diverse etape ale producției agricole și să le ofere acestora o platformă de comunicare, schimb de experiență și sfaturi. Directorul de marketing Maria Cîrjă ne-a informat că în 2019 Corteva Agriscience a lansat un proiect dedicat femeilor din agricultură, proiect care se implementează și în țara noastră odată cu data de 15 octombrie 2019, ziua în care este sărbătorită femeia din mediul rural. „Vom continua în fiecare an cu o ediție în care să adunăm poate mai multe doamne care activează în agricultură. Ne dorim ca mai multe tinere femei să vină spre acest domeniu și pe care noi să le ajutăm să se dezvolte prin intermediul proiectului dedicat de Corteva femeilor din agricultură”, a încheiat Maria Cîrjă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În conformitate cu Hotărârea nr. 228 din 18.04.2018 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2017, autoritățile de la București au stabilit cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2017, se precizează într-o informare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de joi, 26 aprilie 2018.

Conform unui comunicat al instituției, au fost stabilite următoarele cuantumuri: sprijinul cuplat - cânepă pentru ulei şi/au fibră - 172,3490 euro/ha; sprijinul cuplat - cartof timpuriu pentru industrializare - 719,9998 euro/ha; sprijinul cuplat - castraveţi pentru industrializare - 519,9911 euro/ha; sprijinul cuplat - fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre - 197,7644 euro/ha; sprijinul cuplat - hamei - 519,8509 euro/ha; sprijinul cuplat - leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe şi fasole boabe - 52,4109 euro/ha; sprijinul cuplat - lucernă - 89,9000 euro/ha; sprijinul cuplat - orez - 665,1238 euro/ha;
sprijinul cuplat - legume cultivate în sere şi solare: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă - 7059,8228 euro/ha; sprijinul cuplat - sfeclă de zahăr - 764,1754 euro/ha; sprijinul cuplat - soia - 191,8550 euro/ha; sprijinul cuplat - sămânţă de cartof - 1364,0657 euro/ha; sprijinul cuplat - tomate pentru industrializare - 1420,0003 euro/ha.

Plăţile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 30 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

Potrivit deciziei Guvernului Tudose de miercuri, 10 ianuarie 2018, au fost aprobate printr-o hotărâre plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017, care se încadrează în limita sumei de 114.634.650 de euro, aproape 111 milioane de euro fiind alocate doar culturilor amplasate pe teren arabil.

Suma se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018, şi se distribuie astfel: 110.891,950 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 7,150 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656,200 mii euro pentru tutun;
109,200 mii euro pentru hamei; 1.970,150 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumurile pe hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor stabilite prin această HG la suprafețele eligibile din baza de date a acesteia pentru anul 2017”, se precizează în comunicat”.

Cursul de schimb la care se efectuează plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii este de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicat în Finantari

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit 1.163 de solicitări de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de 456,8 milioane de euro, pe zona de investiții în sectorul vegetal, fondurile disponibile pentru investiţii în sectorul vegetal fiind astfel epuizate în primele cinci zile din etapa a doua de depunere a sesiunii anuale 2017.

Alocarea financiară, disponibilă pentru sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare a investiţiilor la nivel naţional în sectorul vegetal, a fost de 79 de milioane de euro, conform unui comunicat al instituţiei remis miercuri la redacție.

Totodată, au fost solicitate integral şi fondurile alocate sectorului vegetal aferent sM 4.1 pentru solicitanţii din arealul ITI - Delta Dunării. Potențialii beneficiari ai finanţărilor pentru sectorul vegetal (sM 4.1) din zona ITI - Delta Dunării au depus pe pagina de internet a AFIR (www.afir.info) 123 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro. Fondurile alocate pentru acest tip de investiţii care se adresează solicitanţilor de finanţări din zona ITI - Delta Dunării au fost în valoare de 16,5 milioane de euro.

Solicitanţii de fonduri pentru investiţii în exploataţii agricole din zona montană au depus on-line 78 de cereri de finanţare, în valoare totală de 47,5 milioane de euro, în condiţiile în care pentru zona montană aferentă sM 4.1 au fost alocate 14 milioane de euro.

„Numărul mare de cereri de finanţare pentru sectorul vegetal arată nevoia reală de investiţii în tehnologizarea agriculturii în toate zonele ţării. Este evident că fondurile disponibile sunt insuficiente pentru a acoperi tot necesarul de tehnică agricolă din ţara noastră, dar, cu toate acestea, reprezintă un ajutor considerabil pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian - Ionuţ Chesnoiu.

Agenția precizează că depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale s-a oprit înainte de termenul-limită prevăzut în anunţul de lansare pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate a depăşit 200% din alocare (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase).

Sesiunea de depunere a proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole prin sM 4.1 a fost lansată în 3 mai 2017. Termenul-limită de depunere a cererilor de finanţare este 31 iulie 2017 pentru componentele pentru care nu au fost solicitate integral fondurile disponibile, respectiv sectorul ferme de familie şi sectorul zootehnic.

Publicat în Finantari

Plățile efectuate pentru Campania 2015, pentru schemele din sectorul vegetal, sunt în sumă totală de 1.648.153.397,90 lei (373,09 milioane euro) pentru un număr de 744.197 beneficiari, afirma Florin Faur la data de 6 mai 2015 într-un răspuns scris transmis redacției.

Am solicitat în mod expres să ni se comunice numărul fermierilor, cât și sumele pe care aceștia le aveau în cont la finele zilelor de 28 aprilie, respectiv 5 mai, fără ca acest total să cuprindă plățile autorizate, sumele aflate pe listele de plată sau cele aflate în situații de întoarcere.

Conform explicațiilor biroului de presă al APIA, suma de circa 344 milioane euro (valabilă la data de 28 aprilie 2016) plătită unui total de peste 720.000 de beneficiari, cât și cea de aproape 374 milioane euro (aferentă zilei de 5 mai a.c.), achitată unui total de aproximativ 745.000 beneficiari, reprezintă banii pe care producătorii agricoli români îi aveau în conturi în cele două zile.

„În perioada 08-28 aprilie 2016 s-au efectuat plăți aferente Campaniei 2015, pentru schemele din sectorul vegetal, în sumă totală de 1.519.019.768,59 lei (343,85 milioane euro) pentru un număr de 729.020 beneficiari. În ceea ce privește perioada 08 aprilie – 05 mai 2016, (...) plățile efectuate pentru Campania 2015, pentru schemele din sectorul vegetal, sunt în sumă totală de 1.648.153.397,90 lei (373,09 milioane euro) pentru un număr de 744.197 beneficiari”, a precizat Faur în nota de răspuns.

Agenţia a efectuat, în noiembrie 2015, o plată în avans pe schema pe suprafaţă, autorizând suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 miliarde de euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1,59 miliarde de euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

Zilele trecute, Florin Marius Faur a fost numit prin ordin al ministrului Agriculturii, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în locul lui Ioan Merca, pentru a accelera plata subvenţiilor europene şi naţionale. Acesta a condus APIA Timiş din 2006, însă a mai deţinut şi şefia APIA, între anii 2010 şi 2012, având experienţă în gestionarea fondurilor europene.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista