Toamnă secetoasă - culturi întârziate
Condiţiile meteorologice aspre, care au măturat Bărăganul, pun la grea încercare culturile de toamnă. Atât rapiţa, cât şi cerealele păioase de toamnă au fost înfiinţate în condiţii destul de grele şi mă refer la faptul că seceta prelungită din toamna 2011 a creat poate cele mai rele condiţii de pregătire a solului şi semănat din ultimii 20 de ani. Aceste condiţii au generat probleme deosebite fermierilor din Bărăgan prin aceea că marea majoritate a culturilor de cereale păioase şi rapiţă au răsărit târziu şi în foarte multe cazuri prezintă grad ridicat de neuniformitate.
Iarnă aspră, rapiţa 2 - 4 frunze
Chiar dacă iarna şi-a intrat în drepturi ceva mai târziu, culturile de toamnă, în cea mai mare parte, au intrat nepregătite în iarnă. În special din cauza lipsei precipitaţiilor, marea majoritate a culturilor de rapiţă au întâmpinat iarna în faza de vegetaţie de 2 - 4 frunze, fază în care plantele de rapiţă prezintă sensibilitate ridicată la temperaturi scăzute, mai ales dacă nu există strat de zăpadă de peste 10 cm.
Contextul a fost cu atât mai defavorabil pentru rapiţă prin faptul că iarna, deşi a venit târziu, a venit brusc, existând riscul ca plantele de rapiţă să fi fost necălite la acel moment şi totodată să piară datorită temperaturilor foarte scăzute înregistrate în intervalul următor.
Pentru verificarea stării culturii de rapiţă, în această perioadă se recomandă ridicarea de monoliţi şi analizarea probei în vederea gestionării corespunzătoare în etapa următoare.
Iarnă aspră - grâul neînfrăţit
Deşi majoritatea fermierilor sunt de părere că grâul are şanse mai mari de a scăpa cu bine din iarna aceasta, este posibil ca situaţia să fie în anumite cazuri similară cu cea de la rapiţă.
Este cunoscut faptul că grâul este mai rezistent la ger decât rapiţa, dar, pentru a manifesta această rezistenţă, trebuie să îndeplinească câteva condiţii în acelaşi timp. Astfel, pentru a rezista la temperaturi de minus 20°C - minus 22°C, grâul trebuie să fie înfrăţit, să fi intrat în iarnă călit şi să fie acoperit de un strat de zăpadă consistent.
Este adevărat că fermierii privesc lucrurile într-un mod optimist, dar o analiză obiectivă a situaţiei culturilor de grâu trebuie făcută în mod ştiinţific şi interpretată ca atare. Aşadar, ridicarea de monoliţi şi analizarea probelor trebuie făcută şi în cazul culturilor de grâu, pentru a putea gestiona şi pregăti corespunzător campania de primavară.
Primăvara se apropie, seminţele de floarea-soarelui şi porumb se termină
Având în vedere starea precară a culturilor de toamnă, mulţi fermieri îşi îndreaptă atenţia asupra seminţelor pentru culturile de primăvară, gândindu-se că mare parte din culturile de rapiţă se vor întoarce şi de asemenea parte din cele de cereale păioase.
În acest context, cererea de seminţe de floarea-soarelui şi porumb se estimează a fi foarte mare şi există riscul de a face alegeri nepotrivite ale unor hibrizi.
Hibrizii de porumb, interacţiunea genotip - mediu
Deseori se întâmplă ca fermierii să constate că hibrizii de porumb luaţi în cultură au un comportament diferit de la un an la altul, constatarea fiind făcută în condiţii relativ similare de tehnologie.
Faptul că există reacţie diferită a plantelor de la un an la altul, în condiţiile aplicării unei tehnologii constante, generează concluzia că există ca factor limitativ „interacţiunea genotip – mediu”, ea având rol adeseori determinant în realizarea de producţii care să permită performanţa economică. Interacţiunea genotip - mediu este binecunoscută specialiştilor agronomi şi este luată în calcul întotdeauna de către aceştia în evaluarea situaţiei concrete de cultură. De aceea, când facem alegerea hibridului de porumb ce urmează să-l cultivăm, trebuie să ţinem seama de provenienţa materialului genetic.
Pentru a avea un grad cât mai redus de eşec datorat comportamentului hibridului de porumb, specialiştii în ameliorare din cadrul companiei Procera au adoptat, în cadrul programului de ameliorare, conceptul de „material genetic adaptat”.
Ce înseamnă “material genetic adaptat”?
În cadrul Departamentului de Cercetare Procera, în afară de crearea de genotipuri cu capacitate ridicată de producţie, se urmăreşte în special generarea de material genetic care să se comporte în mod constant la condiţiile de mediu specifice ţării noastre. Fiind cunoscut faptul că ţara noastră se află în climat temperat continental uscat spre excesiv uscat, iar problemele pe care le generează acest fapt culturii de porumb, Departamentul nostru de cercetare efectuează toate testele de compatibilitate şi testează capacitatea de combinare numai în aceste condiţii, selecţia şi evaluările genotipurilor fiind făcute pe principii obiective. Prin evaluarea şi selecţia genotipurilor în mediul în care ele se vor comporta, practic se încearcă eliminarea posibilităţii manifestării efectelor negative ale mediului asupra hibridului obţinut.
Procesul de obţinere a unui hibrid care ajunge pe piaţa comercială este foarte complex, un hibrid obţinându-se în urma combinării, testării şi selecţiei făcute pe mai mult de 6000 - 8000 de combinaţii.
În concluzie, „material genetic adaptat” înseamnă în concepţia companiei Procera, material genetic care a fost obţinut prin testarea capacităţii de combinare şi prin selecţia materialului, urmărindu-se comportamentul lui în condiţiile din România în toate etapele de generare a lui.
Utilizând un hibrid de porumb care a fost creat începând cu prima verigă în România, există premiza de a evita riscul neperformanţei economice.
Compania Procera a înregistrat în ultimul an patru hibrizi de porumb cu grad ridicat de specificitate pentru climatul temperat din România. Ei sunt: CERA 2504, CERA 3908, CERA 6, CERA 10 şi BĂRĂGAN 48, hibrizi de porumb pe care îi recomandăm agricultorilor cu încredere.
