În ciuda faptului că și el a fost în vizorul presei locale pentru anumite... să le spunem neregularități în gestionarea treburilor urbei în fruntea căruia fusese ales, afaceristul, dar mai înainte de toate fermierul Ion Soare, asociat în firmele Eraos SA, Făurar Ten SRL - aflată în divizare parţială, Agrosefag SRL, Eco Production SRL şi Eco Wind Energy SRL este nemulțumit de întârzierea plăților pe suprafață.

Fostul edil al comunei Cogealac, prezent la târgul Indagra chiar din prima zi, a urmărit suita de ziariști care l-au însoțit pe Klaus Werner Iohannis și pe Daniel Constantin în periplul lor pe la standurile târgului, a prins momentul oportun și l-a speculat: Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale discuta cu presa agrară despre raportul OMS privind pericolul pe care carnea roșie și preparatele din carne roșie l-ar reprezenta pentru sănătate. Cum un fermier era nemulțumit, păsul său trebuia ascultat. De cine? Tot de mass-media de specialitate. Restul ziariștilor? Ocupați cu treburile șefului statului.

„Nu ne interesează problemele pe care persoanele fizice le-au creat la APIA”

Fermierul își aduce aminte de prima zi la Indagra 2014, ocazie cu care îl întreba pe Ponta „când vin subvențiiile” și de răspunsul impasibil al fostului premier PSD: „Pe 16, ca anul trecut!”. În 2015 n-a mai avut posibilitatea să-l întrebe pe Constantin același lucru; era lângă Iohannis, înconjurat de un dispozitiv defensiv demn de un președinte american sau de un oficial israelian.

Poate dacă ar fi fost alegeri, guvernanții sau șeful statului ar fi avut ochi pentru băile de mulțime. Așa, doar presa aservită Cotroceniului avea acces la spusele Întâiului Fermier. Noroc cu presa agricolă care a avut timp de spusele fostului primar. Un nostalgic cu un cui împotriva „președintelui german”.

„Dacă erau alegeri, era și Ponta aici și spunea așa: «Pe 16 vă dăm banii, ca anul trecut». Chiar l-am întrebat în 2014: «Care 16? 16 noiembrie? Adică turul II?». «Nu, nu, nu», a răspuns, (n.r. - banii) «S-au dat pe 16 octombrie». Într-adevăr, se primiseră ceva bani”, a spus fostul politician. „Acum par să aibă probleme la APIA; sperăm să le rezolve cât mai repede. Nu ne interesează pesoanele fizice care au creat probleme. Ele să fie «luate» de cine trebuie (...), să facă ce vor cu ele, dar agricultorii n-au nicio vină și, ca atare, trebuie să li se vireze banii conform cererilor de plată. Ne grăbim să primim acești bani; nu suficient se grăbesc și ei. Fiind o instituție de stat (n.r. - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), se lucrează ca la stat. Ne pare rău că avem președinte german și «mulțumim» pentru asta alegătorilor (...). Pe viitor însă, sperăm să avem și o educație nemțească, cât de cât, ca să putem să ne dezvoltăm mai repede și oportunitățile care apar să poată fi puse în practică”.

Cultivă 800 ha în comuna Fântânele. 150 ha îi sunt în proprietate. Presa locală îl acuză de mișmașuri cu fonduri comunale

„În prezent, cultiv 800 ha în comuna Fântânele, județul Constanța. Din acest total, 150 ha sunt în proprietate”, a mărturisit Ion Soare, care deja acum era însoțit și de fiul său, Ionuț Virgil Soare, foarte atent la discuțiile presei cu tatăl. Când vorbești de cadastru, de terenuri, de vânzări, mai mereu urechile sunt ciulite.

„Am cumpărat de la localnicii care au vândut din diferite motive și, dacă am avut probleme, ele au apărut numai la cadastru. Vorbim de situații atunci când se învecinează comuna cu o alta, iar ambele comune revendică aceeași suprafață de teren. Cei de la cadastru, încet-încet, trebuie să găsească soluții, să rezolve și această speță”, a mai punctat fostul edil PP-DD. Cei interesați, pot consulta mișcările de teren pe care Soare și familia sa le-a făcut în Fântânele, din acest document: http://www.cjc.ro/Rapoarte%20anuale/AC-CU/CU-2011.pdf

Pe cele 800 ha, fermierul a spus că a înființat în această toamnă 220 ha cu grâu, 200 ha de rapiță, 150 ha cu orz și mai vrea în primăvară să cultive porumb și floarea-soarelui. „Plus că avem și 28 ha pentru cultura verde, pentru îngrășământ natural, inclusiv 10 ha cu lucernă (...); mazăre vom cultiva la primăvară”, a contabilizat Ion Soare.

În ceea ce privește anul agricol care sa terminat de ceva timp, el a precizat că a reușit să vândă materia primă chiar din câmp, pentru că a fost mai simplu: „N-a mai fost cazul s-o depozităm”. Prețurile la cerealele vândute n-au fost pe măsura cheltuielilor, a mai zis el, pentru că la inputuri, costurile au fost mai mari, iar dobânzile sunt cum sunt.

Soare recunoaște, pe de altă parte, că există „o mafie în această agricultură, în achiziția de cereale” și că nimeni nu are forța să se impună.

„Agricultorii n-au fost capabili să fie înțelepți, să se organizeze pentru a putea impune un preț. Aceasta este una dintre greșelile agricultorilor și a crescătorilor de animale și, dacă mergem către politic, acest sector, după cum simțiți și ați și văzut, nu mereu și-a adus aportul în a dezvolta agricultura, singura ramură care mai face producție în această țară”. No comment.

„Vindem tăurași arabilor”

Mai mereu, exmplarele de politician-fermier sunt în sine un contrast, ceva ce nu ar trebui să existe. Cel puțin nu în forma sa din România. Chiar și așa, este totuși de admirat cât de bine s-a orientat Soare. Pe lângă cultură mare, el și familia sa dețin în jur de 50 de capete bovine, 20-25 cu lapte, restul fiind juninci și tăurași.

Laptele îl transformă în telemea pe care o valorifică local, prin magazinele sale, iar carnea o vinde arabilor, în viu. Prețul la carne din acest an? Cam mic, spune el.

Întrebat fiind cum valorifică materia primă carne, Soare a recunoscut: „În zona noastră, în comuna Istria, satul Nuntași, au fost mai isteți arabii și au cumpărat o fermă de miei pe care au populat-o și pe care o populează în continuare cu oi. Tot acești arabi au și în Ialomița ceva: cumpără tăurași și îi abatorizează acolo. Pe ai noștri îi vindem către această firmă în viu. În primăvară am avut un preț bun, de 6,5 lei kilogramul, acum se parte însă că prețurile sunt foarte mici”.

Două magazine aduc îndeajuns de mulți clienți pentru telemeaua sa, încât să-i refuze pe retaileri.

„Laptele îl procesăm noi, în regie proprie. De asta și suntem la târg, să vedem ce utilaje putem să achiziționăm pe zona de lactate. Deocamdată nu facem decât telemea de vacă. Produsul îl comercializăm prin intermediul a două magazine, una în comuna Fântânele și una în comuna Cogealac.

Nu dăm și la supermarket pentru că nu avem atât de multă telemea și, după cum știți, în rețelele de retail apar probleme. Noi ne-am mulțumit să vindem în localitățile noastre o brânză curată, pentru avem tanc de răcire plătit din buzunarul propriu”, a conchis fostul edil.

Ziariștii sunt curioși. Vor să vadă cu ochii lor realitatea. Promisiunea făcută de fostul edil este că aceștia vor fi primiți cu brațele deschise să vadă realizările sale în agricultură. Promisiunea noastră este că vom ajunge și acolo.