O zi de analiză și de prezentare a rezultatelor programelor de ameliorare. Asta a fost „Ziua Cercetării Procera", eveniment ajuns la a V-a ediție. În câmpul experimental de la Fundulea au venit câteva sute de agricultori, specialiști, dar și oficialități. Compania Procera a dezvoltat propriul program de cercetare pentru porumb și floarea-soarelui în vederea creării unor genotipuri românești valoroase, cu potențial genetic superior, pe măsura exigențelor crescânde ale fermierului român. Dincolo de utilitatea imediată a cercetărilor aplicative desfășurate de Procera, trebuie să reținem că se poate realiza o cercetare autentică și în cadrul companiilor private, nu doar cu bani publici.

Hibrizii românești își recapătă identitatea pierdută
Cercetarea agricolă românească a avut rezultate notabile de-a lungul timpului. Primii hibrizi de floarea-soarelui din lume au fost creați în România. Practic, țara noastră a excelat în trecut la două culturi: floarea-soarelui și porumbul. Astăzi, hibrizii românești nu ocupă nici 10% din suprafața cultivată cu floarea-soarelui. La porumb stăm ceva mai bine. Cum s-a ajuns la această situație? Cercetarea românească, finanțată prost de la bugetul statului, n-a mai ținut pasul cu dorințele fermierilor, care s-au orientat spre hibrizii străini. Procera, o companie cu capital sută la sută privat, dezvoltă încă din anul 2004 cel mai mare program de cercetare pentru a aduce culturile de floarea-soarelui și porumb la ceea ce au fost odinioară. An de an, 80% din profitul companiei din Fundulea (județul Călărași) se reinvestește în programele de cercetare pentru porumb și floarea-soarelui. „Am inițiat programul de cercetare acum nouă ani. Dar, pentru că noi realizăm două generații pe an, iar cercetarea se măsoară în generații și nu în ani calendaristici, pot spune că am ajuns la majorat. Iar rezultatele muncii noastre se văd aici în câmpurile experimentale, însă și în ferme. Când alții făceau afaceri imobiliare de succes la început, falimentare la final, noi investeam în cercetare și continuăm să o facem. Rezultatele se văd și sunt în creștere. Avem un important portofoliu de hibrizi pe care-i vindem atât în România cât și peste hotare. Avem câteva proiecte speciale cu care ne mândrim, ca de pildă inductorii de haploidie care stau la baza programelor de creație de hibrizi pentru peste 20 de companii din lume. Apoi, am lansat tehnologia Q-tek prin care am obținut hibrizi rezistenți la erbicide fără a implica ingineria genetică de laborator, deci pe cale naturală", ne-a precizat Stelian Fuia, director științific al companiei Procera. Daniel State, director executiv, completează: „Prin programele noastre de cercetare vrem să venim în sprijinul fermierilor cu tehnologii moderne introduse în material genetic ameliorat, selecționat în condițiile din România, sută la sută adaptat pentru condițiile de la noi. La un hibrid produs în România producția va fi pe măsura așteptărilor și va fi generată după nevoile din țara noastră." Se pare că azi, în piață, dictează marketingul. Cu ani în urmă se făcea o zonare a hibrizilor. După ce se testau, hibrizii se selecționau pentru cultivare în funcție de zonă, de condițiile microclimatice. „Potențialul hibrizilor noștri se ridică la nivelul celor produși de companiile cu tradiție veche în cercetare", a specificat Daniel State. „Venim în ajutorul agricultorilor prin crearea de hibrizi care au un grad mai ridicat de adaptabilitate. Avantajul nostru este că tot programul de ameliorare începe din România", punctează directorul tehnic al companiei Procera - Mihai Radu.
Eficiența pe hectar versus potențialul productiv
În opinia specialiștilor de la Procera, porumbul este o cultură rentabilă. De altfel, a fost prima plantă la care s-a început procesul de ameliorare și care a fost selecționată pentru că există un potențial foarte mare în țara noastră, iar rezultatele la porumb sunt spectaculoase. „Porumbul este cultura care răspunde cel mai bine la o tehnologie superioară, spune directorul executiv Procera – Daniel State. Bineînțeles dacă există și apă în sol sau irigații. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, porumbul răspunde cel mai bine." În momentul în care își achiziționează sămânța, fermierul trebuie să cunoască condițiile din zona lui, microclimatul, să-și cunoască solul, rotația culturilor, să cunoască tehnologie. Și, nu în ultimul rând, trebuie să-și facă și un calcul, pentru că nu întotdeauna un hibrid foarte productiv, care necesită o investiție mare, va fi la final rentabil, mai ales dacă lipsește o verigă din tehnologie. Lipsa apei și arșița din ultimul timp au limitat mult producția. „Din păcate, susține Daniel State, fermierii acordă atenție mai mare hibrizilor scumpi. În opinia mea, agricultorii ar trebui să compare eficiența pe hectar sau profitul net pe hectar și nu să se uite mai întâi la potențialul productiv. S-ar putea să fie mult mai profitabili cu o producție de 7 tone/ha în care au investit doar 2 tone decât cu una de 10 tone în care au investit 8 tone. Mai ales dacă pe parcursul perioadei de vegetație apar accidente climatice, neașteptate, care reduc producția."
Q-tek aduce plus-valoare cultivatorilor de porumb
Orice afacere presupune și cheltuieli, nu doar profit. În agricultura noastră știi cât bagi în pământ dar nu știi cât scoți. Și atunci e nevoie de hibrizi și tehnologii ale căror costuri să fie cât mai mici. Aici intervine cercetarea. În câmpul de la Fundulea au putut fi văzute inovațiile pentru care Procera a cheltuit sume însemnate de bani și care aduc în ferme un plus de valoare și implicit câștig.
Procera a lansat pe piață tehnologia Q-tek, o tehnologie de erbicidare a culturilor de porumb cu erbicide nespecifice culturilor de porumb convenționale. „Practic, Q-tek este o tehnologie de erbicidare a porumbului cu erbicide pe bază de quizalofo-p-pethyl, erbicide folosite doar la culturile dicotiledonate pentru combaterea buruienilor graminee. Avem peste 15 hibrizi de porumb pe care a fost inoculată gena în condiții de ameliorare convențională. Ca orice tehnologie modernă și aceasta vine în sprijinul fermierului prin faptul că-i ușurează munca și îi reduce cheltuielile. Q-tek aduce un plus fermierului deoarece îi permite să utilizeze produsele chimice cu o lejeritate mai mare. Îi oferă o plajă mai largă de timp și o siguranță mai mare în ceea ce privește combaterea buruienilor problemă", arată Mihai Radu, director tehnic Procera.
Progresul științific ajunge imediat în fermă
De roadele cercetării beneficiază toți cei pentru care agricultura este o afacere, indiferent de mărimea exploatației. Cercetarea privată românească este privită cu ochi buni de agricultori, mai ales că prin dezvoltarea unor tehnologii moderne ei, fermierii, au numai de câștigat. Progresul științific este transferat imediat în producție prin testarea noilor tehnologii și hibrizi în condiții de fermă. Directorul tehnic Mihai Radu ne-a spus că în alegerea hibrizilor e bine ca fermierul să se uite la caracteristicile lor și nu neapărat la potențialul de producție sau la epoca de maturitate fiziologică. Și a exemplificat printr-o noutate, hibridul de porumb CERA 450, care se adresează atât marilor, cât și micilor agricultori. „CERA 450 este un hibrid cu potențial mare de producție și care înflorește mult mai devreme decât perioada lui convențională așa cum sunt cunoscuți hibrizii din grupa 450 FAO. Există hibrizi care din punct de vedere al maturității sunt semitardivi, dar în ce privește epoca în care ei înfloresc sunt semitimpurii sau timpurii." Hibridul de porumb CERA 450 poate realiza în sud-vestul României umiditatea de recoltare în parametrii de păstrare.
În ce privește floarea-soarelui, Procera merge pe tehnologia pe bază de tribenuron metil. „Ca noutăți la floarea-soarelui avem hibrizii PRO 229, PRO 111 și PRO 112. Sunt hibrizi cu rezistență totală la erbicidele sulfonilureice, precum și la parazitul Orobanche până la rasa E și F. PRO 229 este un hibrid licențiat, în regim nonexclusiv, către companii din Franța, Spania, Ucraina și Austria. Hibrizii de floarea-soarelui PRO 111 și PRO 112 au fost omologați în 2011 și sunt prezenți pe piață din 2012. Pro 111 este licențiat în regim de exclusivitate către compania Summit Agro", a specificat Mihai Radu.