Într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului României, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) își exprimă stupoarea și dezamăgirea profundă în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.
Forumul APPR, structură asociativă afiliată la organizațiile internaționale Copa-Cogeca și CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa), este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.
În scrisoarea deschisă adresată autorităților, și semnată de președintele Nicolae Sitaru, Forumul APPR solicită acțiuni energice prin măsuri adecvate, pentru a elimina perpetuarea actualei situații de distorsionare a pieței cerealelor din România, care poate duce la un lung șir de falimente ale producătorilor autohtoni, „un risc pe care Uniunea Europeană nu și-l poate asuma într-o perioadă în care securitatea alimentară a devenit principala dimensiune a stabilității politice”.
„Menționăm că am făcut numeroase demersuri prin care am atras atenția, de la începutul războiului, asupra acestor probleme și apreciem eforturile făcute de Guvernul României de a găsi soluții punctuale și a ameliora, în măsura posibilităților modeste aflate la dispoziție, prin scheme de ajutor de stat, situația a actorilor de pe lanțul agroalimentar, vulnerabilizată de creșterea fără precedent a prețurilor la inputuri agricole, de o secetă severă, ce a redus producția agricolă, și de volatilități ridicate ale prețurilor la poarta fermei, din cauza proximității față de zona de conflict. Soluția robustă era așteptată, însă, de la Uniunea Europeană, care s-a angajat că va asista statele membre cele mai expuse la efectele războiului. Și aceasta a venit târziu, cu o alocare infimă, arbitrară și discriminatorie – deoarece României îi revin mai puțin de 18 procente din suma totală de la rezerva de criză a UE – când, în fapt, țara noastră a servit drept platformă logistică și a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina. Membrii Forumului APPR s-au implicat cu generozitate și bună-credință, încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, în acțiuni de solidaritate care au implicat punerea la dispoziție a adăpostului, hranei, sprijinului logistic, locurilor de muncă în ferme refugiaților din țara invadată. Distanța față de zona de conflict, însă, a făcut ca povara efectelor războiului să fie resimțită diferit în estul Uniunii Europene față de vestul acesteia, fermierii din țara noastră confruntându-se cu provocări majore”, precizează Forumul APPR, care punctează problemele majore:
Presiunea enormă pe o logistică deja deficitară în România, ceea ce a dus la creșterea de 4 - 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare etc. Numărul suplimentar de nave la încărcat a determinat întârzieri și a perturbat calendarul comercial, generând costuri suplimentare odată cu livrările întârziate.
Volatilități foarte mari ale prețurilor la cereale, pe fondul volumelor suplimentare de marfă din Ucraina. Acest lucru a fost evident mai ales în zonele limitrofe Ucrainei (în județele din Moldova), unde, deși seceta a micșorat sever producția (la grâu cu 30-40% și la porumb cu peste 60%), prețul nu doar că nu a reflectat această dinamică, dar chiar s-a micșorat odată cu scăderea interesului pentru marfa locală, deoarece au fost disponibile cantități suficiente de peste graniță. Prețurile FOB ale cerealelor din Ucraina au fost mult mai mici, pe tot parcursul sezonului, decât echivalentele lor din alte origini, chiar și după deschiderea coridoarelor de solidaritate în iulie 2022, când, deși au început să se aprecieze ușor, au păstrat o diferență de cel puțin 60-70 euro/tonă față de cotațiile internaționale. Efectul de distorsionare a fost imposibil de contracarat și a determinat fermierii necapitalizați să vândă în pierdere, iar pe cei care au depozitat marfa să facă învestiții suplimentare sau să suporte cheltuieli de stocare ridicate din cauza prețului energiei îndeosebi, ceea ce le-a afectat competitivitatea. Totodată, au fost reflectate în pierderi contabile, în situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații.
Probleme de calitate și neconformități cu standardele de producție ale UE, care afectează credibilitatea de furnizor a României. Deși Ucraina s-a angajat, prin Acordul de Asociere din 2014, să se alinieze treptat la standardele blocului comunitar, în fapt există încă numeroase diferențe. Acestea se referă atât la utilizarea unor substanțe fitosanitare interzise în UE și pentru care sunt depășite nivelurile maxim admise de reziduuri (MRL) în recoltă, cât și la impurificări ale loturilor convenționale de oleaginoase (în special rapiță) cu material genetic OMG, deși Ucraina nu are plante OMG aprobate pentru cultivare. Alte cantități au avut calitatea depreciată din cauza condițiilor de depozitare și transport în condițiile războiului (de exemplu, prezența aflatoxinei, etc.). Deoarece multor dintre aceste loturi le-a fost modificat regimul vamal din suspensiv tranzit în regim de import, au rămas pe teritoriul României fără un control al autorităților responsabile de siguranța alimentelor și au sfârșit prin a fi cumpărate de procesatori, ca materie primă, sau de intermediari locali, la care au fost naturalizate, amestecate cu marfa indigenă și exportate. În ambele scenarii, efectele sunt grave, deoarece fie au intrat în lanțul alimentar fără a îndeplini condițiile de calitate specifice UE, fie au afectat negativ credibilitatea de exportator de produse agricole care respectă anumite standarde și specificații a României, provocându-i un prejudiciu de imagine pe termen lung. Considerăm că această situație a fost generată direct de decizia Guvernului României de a suspenda orice controale sanitar-veterinare la produsele non-animale și furajele aflate în tranzit pe teritoriul țării noastre, conform Ordinul Președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 95/2022.
Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Acest demers nu îi va ajuta să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, dar a perturbat extrem de puternic piața din România.
În ceea ce privește volumul importurilor de cereale și oleaginoase ale României din Ucraina, acestea au crescut de peste 2.000 de ori față de perioada dinaintea războiului. Conform datelor EUROSTAT și a celor furnizate de ANSVSA, în 2022 România a importat din Ucraina 514 506 tone de grâu, 909 341 tone de porumb, 350 309 tone floarea-soarelui și 54 723 tone ulei de floarea-soarelui. În 2018-2021, statistica consemnează faptul ca România nu a importat deloc grâu din Ucraina (cu excepția a 257 tone în 2018), iar cantitățile de porumb, floarea-soarelui și ulei au fost neglijabile (cu “recorduri” de 747 tone pentru porumb în 2018, 4.400 tone pentru floarea-soarelui în 2017 și, respectiv, 12 645 tone pentru ulei în 2020).
Măsuri solicitate
Forumul APPR solicită Guvernului măsuri care să stopeze efectele de distorsionare a pieței prin supraofertă și să permită redresarea economică a producătorilor autohtoni.
1. Alocarea de 10 milioane de euro decisă în mod arbitrar de Comisia Europeană spre a compensa prejudiciile suferite este total insuficientă și, pentru că nu ajută deloc actorii de pe lanțul agroalimentar din România, ar putea fi folosită mult mai eficient fie în scopul alimentării fondului de solidaritate pentru Ucraina, fie pentru construirea primului kilometru de autostradă din zona Moldovei, regiunea României cu cea mai modestă si subfinanțată infrastructură de transport, si care, din cauza geografiei, a fost și cea mai afectată de efectele războiului, care s-au cumulat cu cele ale secetei devastatoare din 2022.
2. Identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care fermierii români să fie compensați pentru adevărata magnitudine a pierderilor suferite și identificarea unui mecanism de distribuție echitabil.
3. Stoparea fenomenelor negative enumerate mai sus prin:
- Controale sanitar-veterinare la frontieră pentru asigurarea, calității, trasabilității și segregării mărfurilor de origine non-animală care intră pe teritoriul României. Tot aici, trebuie avute în vedere două măsuri suplimentare:
a. Aplicarea prevederilor OUG 41/2022 pentru monitorizarea transporturilor rutiere de marfă cu origine Ucraina aflate pe teritoriul României prin sistemul RO e-Transport, deoarece acestea constituie bunuri cu risc fiscal ridicat.
b. Solicitarea de la autoritățile competente ucrainene a unei liste a produselor fitosanitare și a dozelor omologate utilizate pentru porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță, soia, precum și a protocoalelor de testare pentru prezența materialului OMG.
- Posibilitatea, ca soluție de rezervă, a activării clauzei de salvgardare (suspendării concesiilor tarifare) pentru sectoarele cele mai sensibile, inclusiv cereale și
oleaginoase, dacă măsurile de comerț liber între UE-Ucraina vor fi prelungite și după expirarea lor din luna iunie 2023 și vor continua să distorsioneze piața, ducând la prejudicierea producătorilor autohtoni.
- Continuarea investițiilor în infrastructură rutieră, feroviară, portuară pentru a asigura atât trecerea marfurilor din Ucraina prin coridorul de solidaritate, cât și posibilitatea fermierilor autohtoni de a-și valorifica marfa ritmic și la prețul cel mai favorabil al sezonului.







Anul acesta, Corteva Agriscience România a lansat produsul din categoria EC fertilizer, Kinsidro Nutri. Pe o piață în continuă dezvoltare, compania abordează această problemă într-un mod diferit.
Kinsidro™ Nutri beneficiază de o compoziție brevetată, unică, formată din macro și micro-elemente, chelatate EDTA și legate de lignosulfonați împreună cu acizi humici și fulvici. Așadar, acest produs este unic pe piață la ora actuală, având cel mai ridicat conținut de acizi fulvici, cu rol deosebit de important în acelerarea proceselor metabolice din planta de cultură.
Datorită conținutului de acizi fulvici ridicat, Kinsidro Nutri poate fi utilizat în doze mult mai mici (0,15 kg/ha) decât competitorii din segment, fără ca doza mică să afecteze rezultatul final al aplicării produsului.
Acest amestec complex de acizi fulvici și humici, cu elemente nutritive, nu doar că stimulează creșterea și diviziunea celulară, dar favorizează și dezvoltarea rădăcinilor și amplificarea fotosintezei.
În urmărirea rezultatelor s-au folosit imagini zilnice din sateliții aplicației Granular Link (o aplicație marca Corteva disponibilă fermierilor din 2022) și filtre MCARI pentru a evidenția efectul de înverzire și amplificare a fotosintezei (până la +44%). S-au observat astfel rezultate uluitoare la 1-2 săptămâni de la aplicare, planta de cultură fiind mult mai bine dezvoltată, iar efectul de înverzire fiind evident (până la +23%) versus netrat sau alți competitori.
În determinările făcute fizic în câmp s-au constatat creșteri ale masei vegetative cu până la 9,1% și ale rădăcinilor cu până la 21,6%, rezultatul final demonstrând un spor de producție mediu pentru toate culturile testate, de 7,75%.
Toate aceste rezultate au arătat că prin aplicarea lui Kinsidro Nutri, plantele folosesc nutrienții mai eficient, fac față mult mai ușor în momente de stres abiotic și ca rezultat, cantitatea și calitatea culturilor este mult îmbunătățită.
Când poate fi aplicat și ce beneficii aduce culturii
Kinsidro™ Nutri poate fi aplicat la cultura de porumb și floarea-soarelui începând cu fenofaza de 2 frunze și până la 6 frunze complet formate.
La cerealele de toamnă, Kinsidro Nutri poate fi aplicat toamna, în faza de 2-3 frunze ale culturii, aplicarea fiind benefică mai ales atunci când nu s-a utilizat fertilizantul tratatament sămânță Ympact, iar grâul a fost semănant foarte târziu, pentru a împiedica afectarea culturii de afide, Zabrus sau musca cerealelor. În primăvară, Kinsidro Nutri poate fi aplicat pentru cerealele de primăvară și sfecla de zahăr, odată cu erbicidarea, pentru dezvoltarea optimă a plantelor.
Pentru rapiță, aplicarea lui Kinsidro Nutri în toamnă, în faza de 2-4 frunze, aduce aceleași beneficii ca la cerealele de toamnă, favorizând dezvoltarea plantelor, precum și fortifierea lor la intrarea în iarnă, minimizând considerabil riscul de a fi distruse de condițiile climatice dure.
Fertilizantul Kinsidro Nutri este diferit de restul fertilizanților de pe piață deoarece, pe lângă conținutul de elemente nutritive, absolut necesare plantelor de cultură, acesta vine și cu un efect biostimulant, potențiator al creșterii și al accelerării metabolismului plantei.
Pentru culturi bine dezvoltate și un spor de producție atât cantitativ, cât și calitativ, utilizați Kinsidro™ Nutri conform instrucțiunilor din etichetă.
Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & Biologicals Corteva Agriscience RO & MD
Producătorii agricoli afectați de importurile din Ucraina ar urma să primească despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene. Țării noastre i s-au alocat compensații de circa 10 milioane euro, cea mai mică sumă comparativ cu Polonia care va primi 30 milioane de euro, iar Bulgaria va dispune de 16 milioane de euro.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - Forumul APPR, trage din nou semnalul de alarmă și informează autoritățile că, urmare a eliminării tarifelor vamale, tranzitului și importului de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.
Din luna martie 2022, țara noastră se află sub presiunea fluxurilor masive de produse agroalimentare ucrainene. Costurile logistice și de distribuție au crescut de peste zece ori, iar livrările de produse ale fermierilor români au fost blocate din cauza costurilor ridicate. Vagoane, camioane, barje, toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică fiind atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Fermierii români nu pot livra marfa din cauza cozilor mari de camioane care blochează luni de zile portul Constanța, situație determinată si de ordinea logistica la descărcare și anume, naval, feroviar și în ultimul rând rutier, prioritizându-se accesul mărfii de proveniență Ucraina.
„Costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din România. Acest lucru s-a resimțit și datorită secetei pedologice severe, scăderii producțiilor din zonele afectate și producția națională, ajungând la un impact de minus 100 euro pe tona de cereale”, arată Alianța Pentru Agricultură și Cooperare.
Grâu
România este exportator net de grâu și se află pe locul al doilea în topul exporturilor din țările UE. „Din martie 2022 și până în prezent, fluxurile de grâu din Ucraina creează o mare perturbare în ceea ce privește prețul care afectează piața internă. România a importat din Ucraina peste 700.000 tone de grâu și 30.000 tone făină de grâu. Țara noastră a exportat până în prezent aproape trei milioane tone (cu peste un milion de tone mai puțin decât în acceași perioadă sezonul trecut. Fermierii români se confruntă cu pierderi mari. Trebuie subliniat faptul că în fiecare moment discount-ul la mărfurile ucrainene a fost de peste 50 euro/tonă. Fermierii români suferă cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2022 din cauza acestei concurențe”, precizează Alianța.
Porumb
România a fost placa turnantă pentru porumbul ucrainean și, de asemenea, fermierii români suferă din cauza prețurilor mult mai mici ale porumbului din Ucraina, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
România este cunoscută ca fiind principalul rezervor de porumb pentru UE, iar în 2022, țara noastră a importat din Ucraina, până în prezent, circa un milion de tone de porumb. Prețul a fost extrem de scăzut față de piață, cu sume care depășesc 60-75 euro/tonă. „O parte importantă din porumbul ucrainean de la recolta din 2021 a fost recoltat ca și recoltă în 2022 pe timp de ploaie. Costurile de uscare îi fac pe fermierii ucraineni să nu efectueze această operațiune și acest porumb care a trecut în România era în procent de 75% deteriorat și impropriu pentru consumul uman și furajer. În porumbul ucrainean s-a găsit aflatoxină, micotoxine, o rată mare de boabe sparte, praf și multe altele ca reziduuri de pesticide, care sunt interzise în UE. Dar, din cauza faptului că UE a suspendat certificatul veterinar, aceste produse au avut undă verde să treacă granițele fără niciun control”, explică Alianța.
Rapiță
România este, de asemenea, un rezervor principal pentru rapiță. Fluxurile ucrainene care au fost importate din cauza reducerilor mari, între 70-90 euro/tonă, depășesc nivelul de 400.000 de tone. „În afară de discount, un alt fapt afectează piața românească, atât fermierii, cât și procesatorii. Reamintim că este interzisă cultivarea de plante GMO în UE. Majoritatea cantităților de rapiță sunt modificate genetic, iar acest lucru creează probleme serioase la nivel local, la procesatori. Mai mult decât atât, valoarea FFA a semințelor de rapiță provenite din Ucraina depășește limitele legale. Unii vânzători ucraineni, în colaborare cu unii intermediari români, au venit la origini (UKR și RO), producând astfel daune mari”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Semințe de floarea-soarelui
„România, cunoscută și ca zonă de origine principală pentru UE, cu o producție totală de 33% din producția UE27, a fost afectată în ceea ce privește importurile cu reduceri mari față de piață. Reducerile au fost cuprinse între 60-100 USD/tonă de semințe de floarea-soarelui. Importurile României de semințe de floarea-soarelui din Ucraina au depășit 400.000 de tone, iar cele de ulei de floarea-soarelui sunt deja peste 50.000 tone. De asemenea, vorbim aici de anul de producție 2021, iar aceste mărfuri prezintă un nivel ridicat de FFA (Free faty acid) și multe reziduuri de pesticide.”
Carne de pasăre și ouă
„Chiar dacă nu există importuri directe din Ucraina, există cu siguranță un impact asupra fraudei cu produse avicole importate prin intermediul unor firme din alte state membre, ceea ce provoacă o concurență neloială, chiar și pe piața țărilor care nu sunt afectate în prezent. Spre exemplu, importul de carne de pasăre în țările neafectate prin firme din Polonia și Olanda, iar la ouă prin firme din Lituania și Polonia”, menționează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Situația dificilă prin care trece Ucraina este înțeleasă de producătorii români, care și-au arătat în ultimul an solidaritatea, însă fermierii noștri cer autorităților să nu-i distrugă, având în vedere că în acest moment piețele sunt perturbate, iar consumatorii au și ei de suferit. „Este de bun simț ca toate produsele care se află în tranzit să fie verificate, înregistrate și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, cu concursul autorităților române. De asemenea, avem probleme cu amestecul produselor din Ucraina cu cele din România de către intermediari și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă, pentru că afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. A se vedea și faptul că Turcia a întors din drum unele nave din cauza unor probleme identificate la încărcare și au ajuns la Constanța. Comercianții sunt puțin interesați de cerealele și oleaginoasele din România și de fermierii locali și există riscul ca fermierii să rămână cu marfa nevândută. Peste 30.000 de tone de făină au ajuns în România din Ucraina la un preț mai mic decât grâul, ceea ce este imposibil din punct de vedere al costurilor de producție, dacă ar avea aceeași calitate. Reamintim că motivul principal pentru care Ordonanța 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de morărit, a uleiurilor și grăsimilor și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă a fost acordată a fost pentru ca procesatorii să poată oferi un preț mai bun producătorilor pe materia primă, pentru a face față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aceștia au achiziționat preponderent marfă din import.”
Măsuri solicitate
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită, prin intermediul unei scrisori deschise adresată președintelui României, premierului, ministrului Agriculturii, luarea următoarelor măsuri:
Monitorizarea, contorizarea și controlul produselor agricole și agroalimentare care se află în tranzit sau sunt importate din Ucraina, precum și introducerea clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața, așa cum se întâmplă prezent. Să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.
Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC, sumă estimată la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volumul din Slovacia este insignifiant comparativ cu cel din România, slovacii solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.
În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Producătorii agricoli din România, cel mai puternic afectați de importurile din Ucraina, ar urma să primească cele mai mici despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene.
România are alocată de către Comisia Europeană, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), o sumă totală de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care va primi 30 de milioane de euro, și Bulgaria, care va primi 16 milioane de euro, reprezentând compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene.
„Așa cum a fost și în cazul Schengen, această situație este încă o dovadă că avem lideri politici irelevanți la nivel european, incapabili să ne apere interesele argumentat, cu date, cifre și argumente care să ne susțină interesele în UE. Îi cer președintelui PSD, Marcel Ciolacu, să îl retragă de urgență din funcție pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, pentru modul dezastruos în care a negociat compensațiile de la Comisia Europeană. Fermierii români sunt nedreptățiți din cauza irelevanței politice în negociere la vârful Ministerului Agriculturii și a incapacității administrației de a susține argumentat și cu cifre relevante interesele sectorului agricol românesc. Răspunderea pentru negocieri, pentru argumentele și datele trimise Comisiei Europene îi aparține integral ministrului Daea și, cum responsabilitatea politică este a partidului care l-a desemnat ministru, Marcel Ciolacu se face responsabil de aceste consecințe și trebuie să răspundă pentru fiecare minut pe care Petre Daea îl petrece la conducerea Ministerului Agriculturii. Modul iresponsabil în care ministrul Daea a tratat aceste negocieri, solicitările neargumentate și incapacitatea de a produce date care să faciliteze estimarea impactului real asupra agricultorilor români, faptul că România nu respectă regulamentul de raportare a stocurilor de cereale introdus de Comisia Europeană la începutul războiului din Ucraina au decredibilizat poziția de negociere a României și au dus la acest rezultat nedrept pentru producătorii de grâne români. În calitate de europarlamentar, fost comisar european și ministru al Agriculturii, îi voi cere comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Janusz Wojciechowski să reevalueze impactul crizei cerealelor asupra agricultorilor români”, transmite europarlamentarul Dacian Cioloș.
Și europarlamentarul Dan Motreanu și-a arătat dezamăgirea față de modul în care MADR a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina. „Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste despăgubiri acordate din rezerva de criză a Uniunii Europene se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele Agriculturii din cele trei țări, România, Polonia și Bulgaria, iar țara noastră este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin România a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina”, a precizat Dan Motreanu.
Potrivit calculelor organizațiilor profesionale, despăgubirile necesare producătorilor agricoli din România ating cifra de 200 milioane euro.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.
Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.
Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.
Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.
Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.
Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.
Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.
Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.
„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.
Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Una dintre lucrările de întreținere din cultura de porumb este combaterea buruienilor, porumbul fiind sensibil la îmburuienare, în special în primele faze de vegetație. În acțiunea de combatere, pe lângă metodele agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativă sau grapa cu colți, prașile mecanice și manuale), se utilizează metode chimice, prin aplicarea erbicidelor si, cel mai bine, aplicarea împreuna a celor două metode.
Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de producție. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat și tratamente în perioada de vegetație. Majoritatea erbicidelor aplicate în preemergență sunt erbicide peliculare, eficacitatea lor fiind influențată de umiditatea existentă în sol. În cazul primăverilor foarte secetoase și când nu se poate face irigarea, se renunță la aceste erbicide, urmând ca erbicidarea să se facă în postemergență.
În funcție de speciile de buruieni, erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:
1. Pentru buruieni monocotiledonate și unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare în preemergență:
TENDER: 1,0 - 1,5 l/ha;
SILBA: 4,0 – 5,0 l/ha;
TONALE: 1,7 – 2,0 l/ha;
STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha.

2. Pentru buruieni dicotiledonate anuale și perene și unele monocotiledonate, erbicide cu aplicare în postemergență:
FIGHTER: 2,0 l/ha, aplicare când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar temperatura aerului >15°C;
CEREDIN FORTE 464 SL: 1,0 l/ha, cu aplicare când porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt în faza de rozetă;
VECTOR: 0,4 – 0,6 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, cu aplicare până când porumbul este în faza de 4-6 frunze;
STARANE SUPER: 0,54 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, când porumbul este în faza de 2-6 frunze;
STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha, se aplică până în faza de cel mult 8 frunze ale porumbului;
TONALE: 1,5 – 2,0 l/ha, când plantele de porumb au 2-4 frunze;
RUMEZO 200 SE: 0,6 – 0,75 l/ha, în faza de 2-8 frunze ale porumbului.

3. Pentru buruieni monocotiledonate și în special Sorghum halepense din rizomi, erbicide cu aplicare în postemergență:

În timpul perioadei de vegetație (postemergență), porumbul suportă mai bine tratamentele în faza de 3-5 frunze, când se pot aplica erbicide atât pentru combaterea buruienilor cu frunza lată (dicotiledonate), cât și pentru buruienile graminee (monocotiledonate), erbicidele putându-se aplica fie separat pentru fiecare clasă de buruieni, fie împreună pentru combaterea tuturor buruienilor, inclusiv cele perene. Este indicată o alternanță a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb, pentru a evita apariția fenomenului de rezistență a buruienilor la erbicide.
De asemenea, pentru o bună eficacitate a erbicidelor, vă recomandăm ca acestea sa fie aplicate împreună cu un adjuvant, asa cum sunt HURRICANE, SILWET STAR sau VITAL 90. Adjuvanții asigură o dispersie mai fină, o aderență mai bună pe frunze și o reducere a scurgerilor, o capacitate mai mare de umectare și acoperire a frunzei, ceea ce duce la o creștere a absorbției erbicidului de către buruieni, având ca rezultat final o creștere a eficacității erbicidelor. Aceasta se justifică și mai mult în condiții de secetă sau în cazul buruienilor care au un foliaj mai greu umectabil.
Pentru productii ridicate, nu este suficient să cultivi hibrizi cu potențial genetic foarte bun, trebuie să asiguri și condiții optime pentru plantele de cultură. Buruienile, dacă nu sunt combătute, pot concura porumbul diminuând producțiile, mai ales acum când verile sunt din ce în ce mai secetoase, iar precipitațiile sunt mai puține sau sunt distribuite neuniform.
Articol furnizat de Alcedo
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
„Exportăm furaje concentrate în loc de unt și brânză”. Nu-i așa că sunteți tentați să credeți că este un titlu din presa zilelor noastre? Pentru că, nu-i așa, și azi, în 2023, România exportă materie primă și importă produse finite?
Ei bine, titlul este din Revista Laptelui, februarie 1939. Da, la peste 80 de ani distanță, în 2023 suntem exact la fel ca în 1939. „Creșterea vacilor constituie cel mai bun mijloc pentru a asigura rentabilitatea în agricultură. Popoarele cu o cultură mai înaintată au înțeles de mult că transformarea produselor solului în produse animale constituie un însemnat isvor de câștig (...) La noi în țară cultura nutrețurilor este foarte puțin răspândită, iar furajele concentrate de care dispunem, cum sunt rezidiile oleaginoase, tărâțele, borhoturile uscate, etc, care ar putea completa în mod mulțumitor rația de hrană a animalelor noastre, în special a vacilor de lapte care sunt hrănite numai cu furaje ce au o valoare nutritivă foarte redusă, cum sunt paele, pleava, cocenii și așa mai departe, se lasă să treacă peste graniță. Vitele noastre sunt insuficient alimentate, iar noi exportăm cantități importante de furaje concentrate care ar putea foarte bine să fie întrebuințate în hrana animalelor noastre. Să fie transformate în produse animale, care au o valoare comercială mai mare.”
Sper că nu vă imaginați că sectoarele celelalte ale agriculturii arată altfel decât în urmă cu o sută de ani. Azi, pământul nu se mai lucrează cu plugul tras de boi. Avem utilaje cu sute de cai-putere, vorbim de digitalizare, tratăm culturile cu drone. România importă aproape integral tehnica și tehnologia anului 2023. Mentalitatea noastră, probabil, e de vină. În jurul nostru lumea evoluează, noi stăm pe loc, prin anii `30 sau poate pe la 1800. „Luptele de partid la noi nu-s lupte de principii ci de persoane. Ataci din spirit de partid adversari pe care-ţi dai seama mai târziu că trebuiai să-i respecţi. Dacă profesezi vreo ideie, aceasta e imediat tălmăcită greşit de adversari care nu caută adevărul ci acreditarea unei opinii personale.” – scria Mihai Eminescu. Tot de la Eminescu: „Toţi se pun la lucru şi caută un remediu, şi se văd mulţime de legişti, trăiţi în codice şi în procedură, care n-au văzut niciodată un plug, nu ştiu să deosibească grâul de ovăz sau de porumb, fără nici o cunoştinţă de munca câmpului, nici de obiceiurile ţăranilor, nici de nevoiele şi dorinţele lor, ignorând chiar limba ţăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prăşilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici şi pricepuţi în materie, desperând d’ a înţelege aceste disertaţiuni, le spun în zadar că, înainte d’ a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului”.
Să mergem și la educație, iarăși cu un citat din poetul național al românilor: „Învăţătorii, care nici nu ştiu a scrie bine, dau în mâna copiilor cărţi pe care nici ei nu le înţeleg. Multe sunt plagiate neruşinate de pe cărţi străine, cu atât mai scandalos cu cât plagiatorii s-au dispensat până şi de cunoştinţa elementară a limbii române, dând textele într-o formă nemistuită şi necorectă, proprie a nimici simţul logic al şcolarilor. Aceştia, când au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cunoştiinţe al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi de care nu se pot folosi în niciun fel. Rămân, astfel. cu zilele încurcate, tăind câinilor frunză, până ce, prin intrigi şi umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generaţiei viitoare, sistemul de stricare a minţii şi a inimii.(…)”
Cred că de cel puțin 30 de ani avem la dispoziție o multitudine de pârghii pentru a evolua. Și, totuși... Să vedem opiniile cunoscutului filosof și psiholog Constantin Rădulescu Motru, care, în 1937, a publicat „Psihologia poporului român”. „Românului nu-i place tovărășia. El vrea să trăiască de capul lui.” Sau: „Românul este greu până se apucă de ceva, că de lăsat se lasă ușor.”
Ce ne lipsește nouă, românilor? Sufletul nou, zice Constantin Rădulescu Motru, care crede că am rămas înțepeniți în timp din cauza tuturor decepțiilor noastre. Noi nu dorim să ne unim bunurile așa cum fac „populațiile apusene”, dar dorim să învingem străinii în comerț și industrie, fiecare individual, vrând să avem o cultură a noastră originală.
Mai în zilele noastre, tânărul profesor de la Universitatea Babeș-Bolyai Daniel David, socotit unul dintre cei mai buni psihologi din România, a scris „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”, o altă carte pe care vă recomand să o citiți și din care vă citez un adevăr despre noi, românii: „Din păcate, avem tendința să vedem schimbarea și viitorul ca pe un pericol. Asta este o chestie extrem de periculoasă, deoarece nu stimulează schimbări de paradigmă, nu stimulează spiritul antreprenorial. Schimbarea este văzută ca un pericol”.
Concluziile, să le tragă fiecare dintre noi și să facem cumva să reconfigurăm traseul poporului român. Spre bine.
În încheiere vreau să-i mulțumesc jurnalistului Gabriel Gherghescu, pentru că de la el am publicația din anul 1939, Revista Laptelui, în format tipărit.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță lansarea, în premieră în România, a unui nou program de licență, cu predare în limba engleză – „Comportamentul Animalelor și Bunăstare”, în cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii (FZB), începând cu anul universitar 2023-2024.
Programul de licență „Comportamentul Animalelor şi Bunăstare” va avea o durată de patru ani, iar absolvenții vor deveni specialiști în comportamentul şi bunăstarea animalelor.
„Această calificare este una europeană, regăsindu-se în standardele ocupaționale europene (ESCO) ca specialist în comportamentul animalelor și fiind cerută de reprezentanți ai pieței muncii din România. Unicitatea acestui program de licență constă în abordarea multi și interdisciplinară de transmitere a cunoștințelor teoretice și practice din domenii ca: etologie, psihologie animală, genetică comportamentală, bunăstarea tuturor categoriilor de animale din perspectiva standardelor internaționale, emoții și cogniții la animale, intervenții asistate de animale și multe altele”, a declarat prof. dr. Daniel Dezmirean, decanul FZB.
Lansarea programului va avea loc în cadrul unui seminar internațional, organizat pe 15 martie, de la ora 11.30, în Amfiteatrul Roșu al Bibliotecii USAMV Cluj-Napoca.
Prima ediție a Seminarului „Career Paths in Animal Behavior, Welfare and Human-Animal Interactions” se va derula cu participare gratuită, fizică sau online (https://meet.google.com/ouj-yhyf-vqk), iar studenții vor asista la prelegeri ale unor experți recunoscuți la nivel mondial în comportamentul animalelor. Experții invitați sunt profesorul Dennis C. Turner, din Elveția, unul dintre liderii mondiali în studiul comportamentului felinelor și în cercetările din domeniul intervențiilor asistate de animale, precum și cercetătorul Marco Adda, din Elveția, specializat în studierea comportamentului câinilor liberi și în domeniul antrozoologie.
„Participanții vor avea ocazia să interacționeze cu specialiști recunoscuți în domeniile etologiei și antrozoologiei, colaboratori valoroși ai USAMV Cluj-Napoca în diferite proiecte de cercetare și organizarea de evenimente științifice. Aceștia vor oferi informații inedite bazate pe experiența lor profesională și de viață, ghidându-i pe viitorii și actualii noștri studenți și absolvenți în cariera lor viitoare, într-un domeniu atât de interesant ca și comportamentul animalelor”, a explicat prof. dr. Alina Rusu (FZB).
Din 2021, la aceeași facultate din cadrul USAMV Cluj-Napoca se derulează și Programul de masterat „Ethology & Human-Animal Interactions”, tot cu predare în limba engleză și care a reprezentat, de asemenea, o premieră națională la momentul lansării.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Este momentul ca fermierii să verifice culturile de grâu. Septoria tritici este un patogen periculos care poate produce pagube importante în producție.
Toamna blândă și ferestrele cu temperaturi mai ridicate din timpul iernii au susținut dezvoltarea patogenului. Pe lânga asta, primăvara 2023 a debutat cu multă umiditate în Banat, iar temperaturile sunt în creștere. La Lovrin au căzut în prima decadă a lunii martie 21,4 mm precipitații (media multianuală a lunii este de 32,3 mm în zona Lovrin). Factorii de risc în cazul septoriozei frunzelor sunt: soiurile sensibile, iernile blânde și umede, primăvara cu vânt și umiditate, vremea umedă întreținută de ploi continue, semănatul timpuriu. Iată că, suntem în această perioadă pe un fond climatic umed, propice dezvoltării fungului Septoria tritici, care este capabil să realizeze infecții într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 - 350C. Picnosporii din picnidii pot germina chiar și la pragul minim de 2 - 3 grade Celsius (așa se explică infecțiile din timpul iernii).
Stabilirea frecvenței plantelor atacate cu ajutorul ramei metrice de 0,5/0,5

În Banat, patogenul este prezent în toate culturile de grâu, cu frecvențe și intensități diferite de atac, funcție de rezistența soiului și tehnologia aplicată. La unele soiuri, frecvența plantelor cu simptome este de chiar 30%. Intensitatea de atac nu a trecut de 20% (deocamdată). În general, cele mai afectate de patogen la această dată sunt frunzele bazale ale plantelor.
Picnidii negre de Septoria tritici pe frunză de grâu

Când trebuie efectuate tratamentele?
Combaterea patogenului se realizează în perioada de vegetație, atunci când PED (pragul economic de dăunare) este atins și depășit, adică >10% intensitate de atac.
Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3), acest tratament asigurând control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.
Frunze bazale colapsate din cauza atacului produs de Septoria tritici. Se observă că la suprafața petelor s-au format picnidiile

Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39, fiind foarte important și asigurând control maxim pentru frunza steag și oprind infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.
În general, primul tratament pentru combaterea septoriozei ar trebui efectuat în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39.
Momentul optim îl pot alege fermierii în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor. Decizia le aparține producătorilor agricoli.
Cu ce putem combate patogenul?
Atunci când patogenul s-a instalat este bine să alegeți cu atenție fungicidul. O combinație de mai multe substanțe active vă poate proteja o perioadă mai lungă de timp (de contact și sistemice).
Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni. La cereale, după cum știți, discutăm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii și boli ale spicului.
Simptom produs de fungul Septoria tritici. La suprafața petei necrozate se observă fructificațiile fungului dispuse în șiruri paralele

Fungicidele recomandate, omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu, dar și pentru alți patogeni ai cerealelor sunt: azoxistrobin, difenoconazol, piraclostrobin, fluxapyroxad, fluxapiroxad + piraclostrobin, fluxapyroxad + metconazol, fluxapyroxad + mefentrifluconazol, mefentrifluconazol + piraclostrobin, mefentrifluconazol, metconazol, protioconazol, protioconazol + spiroxamină, protioconazol + trifloxistrobin, tebuconazol, bixafen + protioconazol, bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin, boscalid + kresoxim metil, difenoconazol + tebuconazol, difenoconazol + fluxapiroxad, tebuconazol + protioconazol, bixafen + tebuconazol, bromuconazol + tebuconazol, Proquinazid + protioconazol, folpet [după aplicația PESTICIDE 2.23.1.2., 2023].
Respectați dozele recomandate de producători, alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență, efectuați tratamentele fitosanitare în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 50C, utilizați echipamente de protecție etc.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Programul de pregătire profesională TalentA 2023, organizat de Corteva Agriscience pentru femeile din mediul rural, a fost lansat vineri, 10 martie, în cadrul unui eveniment Media Club online.
Pentru a celebra Luna Istoriei Femeilor, Corteva Agriscience a anunțat, pe 10 martie, lansarea oficială a programului TalentA 2023. Aflat la a patra ediție în România, TalentA este un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.
Odată cu începerea oficială a înscrierilor, se pot alătura programului doamnele și domnișarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri specifice domeniului de agribusiness. La finalul programului, vor fi alese cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în mediul rural, acestea fiind premiate. Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience România este de 15.000 USD.
TalentA 2023 se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data 21 mai și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv.
Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, concurentele trebuie să dezvolte proiecte noi și să fie hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.
Femeile din mediul rural interesate de TalentA trebuie să se înscrie în program pe website-ul companiei Corteva până la data de 10 mai 2023.
Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience la finalul instruirii în anul 2023 este de 15 000 USD (calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR valabil în ziua transferului de fonduri) și va distribuită astfel: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.
Ceremonia de Premiere va avea loc pe 13 octombrie 2023.
„Unul dintre obiectivele principale de sustenabilitate ale companiei promite să implice și să dea o voce femeilor care activează în agricultură, iar din acest motiv s-a lansat programul TalentA. Acesta oferă, an de an, oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din Europa. În România, cele trei ediții de până acum s-au dovedit un real succes, atât pentru Corteva, cât și pentru antreprenoriatul agricol din țară. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele, de aceea, în acest an vom invita să se înscrie și femeile din România, dar și din Republica Moldova. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).
Pe 9 martie 2023 a avut loc prima etapă din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare din regiunea Moldova sunt:
Vinuri albe
Muscat Ottonel, dulce, 2021 - SC Vinuri Pancene SRL (Moșia Domnească)
Sauvignon Blanc, sec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)
Chardonnay, sec, 2022 - SC Apcovin Imp-Exp SRL (Crama Tata și Fiul)
Vinuri roze
Băbească Neagră, sec, 2021 - Crama Valente
Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - SC Vitisim Cotești SRL (Domeniul Vitisim)
Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon, demisec, 2022 - Olteanu G. Marian PFA (Crama Gramma)
Vinuri roșii
Fetească Neagră barique, sec, 2020 - Stegariu F. Florin PFA (Crama Strunga)
Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2019 - SC Vitisim Cotești ((Domeniul Vitisim)
Fetească Neagră, sec, 2020 - SC European Project Sud-Est SRL (Crama Unu)
Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Moldova a fost votată „Apus de soare”, Panciu, Moșia Domnească, roze 2021, un vin produs de SC Vinuri Pancene SRL.
În etapa I Moldova, prima a concursului „Povești cu vinuri românești” din 2023, au fost peste o sută de probe înscrise.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.
Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.
Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.
Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pe 8 martie 2023, chiar de Ziua Internațională a Femeii, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale” din cadrul COPA-COGECA.
„Cristina a câștigat detașat, cu un număr de 79 de voturi, o urmare firească a recunoașterii activității foarte bune depuse în cadrul celei mai mari organizații a fermierilor europeni”, transmite Forumul APPR.
Pe locul al doilea, cu 60 de voturi a fost ales Guido Sedler (Germania), care va ocupa cel de-al doilea fotoliu de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale”.
„În fața sectorului de cultură mare stau din ce în ce mai multe provocări. Doar implicarea și colaborarea cu ceilalți actori de pe filiera agroalimentară, dialogul continuu cu autoritățile europene și cu reprezentanții societății civile pot menține fermierii europeni pe harta producției de hrană. Este crucial să fim acolo unde se decide soarta agriculturii!”, a declarat Cristina Cionga.
Noua funcție va aduce o serie de noi activități pentru directorul adjunct al Forumului APPR, care este însă foarte pregătită să preia portofoliul, alături de colegul german.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
În agricultură, niciun an nu seamănă cu celălalt. Fiecare an agricol vine cu noi provocări. Despre acestea am vorbit cu președintele companiei Alcedo, Gabriela Rizescu, care ne-a dat și câteva detalii despre noul program „MY ALCEDO CARBON”.
„Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.”
Reporter: Care sunt provocările anului 2023?
Gabriela Rizescu: Provocările sunt multe şi le vedem, ştim despre ele. O să încep cu cele legislative, pentru că sunt discuţii cum să se poată obţine aceşti bani, 56 de euro pe hectar subvenţia pentru îmbunătăţirea practicilor de mediu, deci o noutate şi o provocare în acelaşi timp. Ce pot să spun este că avem fermieri în portofoliu care foarte uşor pot să acceseze aceşti bani, pentru că deja practică o agricultură conservativă de câţiva ani. Îi îndemn pe toţi cei care n-au trecut şi n-au făcut pasul în această direcţie să-l facă, spre agricultura conservativă. Trebuie făcuţi paşi mici. Dacă-i întrebaţi pe cei care deja sunt acolo, n-au început ieri, ei au început acum cinci ani, acum șapte ani, acum trei ani, dar, făcând paşi mici în fiecare an, au reuşit să fie astăzi în prima linie şi să se adapteze mult mai bine schimbărilor climatice.
O altă provocare, pe care o simțim de ceva ani, este legată de schimbările climatice pe care le trăim pe propria piele, în propria fermă. Meteorologii spun că iarna începe la 1 decembrie, de fapt iarna începe spre finalul lunii ianuarie, dacă mai începe. Deci, provocările climatice vin şi ele, şi vin în fiecare an şi o să le avem, şi vreau să spun că de 27 de ani de când sunt în agricultură, un an nu se compară cu celălalt. Dacă nu ne adaptăm e clar că pierdem.
Provocări avem multe. Mă întorc la cele legislative, apropo de derogări, apropo de decizia Curţii Europene de Justiţie, să ştiţi că acolo trebuie făcut ceva din punct de vedere juridic pentru a nu se ajunge în astfel de situaţii. Când în ultimii ani de când aceste produse pentru care se dau derogări au fost interzise, să ştiţi că s-au dat peste 260 de derogări în toată Europa, nu neapărat în România. România chiar nu conduce…
Reporter: Cred că în urmă cu vreo zece ani, dacă nu mă înşel, au început discuţiile legate de utilizarea neonicotinoidelor...
Gabriela Rizescu: Să ştiţi că fără a avea uneltele potrivite atunci când este nevoie, nu o să fim competitivi. Fermierul român este comparat pe piaţa mondială, din punctul de vedere al preţului, cu fermierul din America de Sud sau America de Nord, acolo unde agricultorii au la îndemână substanţe care, spre exemplu, în Europa au fost interzise de zece, cinci, șapte ani şi aşa mai departe. Așadar, trebuie să avem uneltele. Dacă nu le avem e foarte dificil să găseşti soluţii. Nu poţi să vii atât de repede cu soluţiile care sunt necesare din punctul de vedere al intervenţiei în câmp. Este destul de complicat să te adaptezi. Vreau să dau exemplu cultura de cereale păioase, care n-a mai avut tratament insecticid cu neonicotinoide şi pentru care vedem din ce în ce mai mult atac al muştei cerealelor. În primăvară am văzut iarăşi, pentru că nu mai sunt foarte multe variante pentru tratamentul în vegetaţie, am văzut foarte multe afide. Mai ţineţi minte invazia de buburuze pe care am avut-o? Natura ne arată că se pot produce şi astfel de dezechilibre, deci este nevoie de uneltele necesare pentru a putea interveni acolo unde este nevoie. Încă o dată, derogările se dau şi cei care primesc derogări trebuie să respecte anumite condiţii, dar ele trebuie să existe. Derogările în sine trebuie să existe, şi aici trebuie să se intervină juridic.
„Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor.”
Reporter: Din păcate, fermierul european nu se află pe acelaşi loc cu fermierul din afara UE, în condiţiile în care cel din afara comunității europene are la îndemână mult mai multe produse cu care să combată, cu care să păstreze sănătatea culturilor agricole.
Gabriela Rizescu: Este o competiţie inegală. Şi aici trebuie să se mobilizeze fermierii, pentru că fără o mobilizare generală e greu de influenţat o astfel de decizie şi e greu de adus din punct de vedere juridic lucrurile pe făgaşul normal.
Perioada următoare este clar o perioadă plină de provocări, dar fermierii trebuie să știe că suntem pregătiţi să facem faţă acestor provocări cu produse adaptate. Şi aici vorbesc de produsele de protecţie a plantelor, şi aici avem noutăţi, avem anul acesta un nou erbicid pentru porumb cu trei substanţe active, o formulă unică, se numeşte Tonale. De asemenea, avem în portofoliul Alcedo un nou fungicid ready-mix, cu efect stay green destul de lung, se numeşte Salvator Max. Anul acesta, nou în portofoliul de produse exclusive este fungicidul Verben de la Corteva Agriscience, pe care-l ştim foarte bine. Pe partea de insecticide avem un insecticid fertilizant care este foarte potrivit pe partea de programe de carbon. De ce spun asta? Pentru că printr-o singură trecere, cu un singur consum de energie, putem să acoperim atât problema de fertilizare microgranulată starter, cât şi partea de insecticid la tratament la sol.
Reporter: Schimbările climatice au dus şi la schimbarea datei de însămânţare, dar şi a momentului aplicării tratamentelor...
Gabriela Rizescu: În cei 27 de ani pe care-i am în agricultură în România, am constatat că niciun an nu seamănă cu celălalt. Provocările sunt din ce în ce mai intense, mai ales provocările climatice. Aici trebuie să ne adaptăm, dar în acelaşi timp trebuie să avem la îndemână şi uneltele de care avem nevoie, şi de asta e nevoie de derogări pe produsele neonicotinoide. Noi în ofertă avem şi anul acesta produsul Nuprid 600, produs formulat în România la Alchimex, suntem pregătiţi, urmează să iasă de pe porţile fabricii în curând.
Dacă noi avem din ce în ce mai puţine substanţe active, care poate mai mult sau mai puţin fac acelaşi lucru, e clar că vom ajunge să avem şi rezistenţă. Deci de asta ne trebuie alternative, de asta trebuie să rotim substanţele, produsele de protecţie a plantelor. A nu avea aceste produse la îndemână este ca şi cum te duci la luptă fără arme. E nevoie de ele. Ce nu ştie publicul larg este că fermierul astăzi trebuie să respecte o mulţime de reguli, sunt norme de mediu, e tehnologie de cultură, sunt produse certificate, produse omologate şi aşa mai departe. Deci producem hrană poate mai sigur ca niciodată. Dar, din păcate, facem faţă unor provocări: cu mai puţine unelte trebuie să producem mai mult, şi atunci trebuie să fim cât mai adaptaţi şi să cunoaştem foarte bine ceea ce facem.
„Din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.”
Reporter: La final, spuneți-ne câteva lucruri despre programul început anul trecut ca pilot, „MY ALCEDO CARBON”. Ce va fi cu el în 2023?
Gabriela Rizescu: „MY ALCEDO CARBON” este un program care a început anul trecut într-o formă pilot, anul acesta putem să mergem cu el către un public mai larg. Se adresează tuturor fermierilor care vor să ştie care le este amprenta de carbon. De ce? În următorii ani, probabil nu foarte departe, 2027, hai să zicem 2028, vedem cât de bine se mişcă Comunitatea Europeană, vom avea o piaţă standard sau o piaţă reglementată de carbon. Astăzi este o piaţă voluntară. Ce înseamnă pentru fermieri? Înseamnă o oportunitate de a şti exact cum stau şi cum sunt poziţionaţi în momentul în care vor să vândă certificatele de carbon. Vreau să vă spun că din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon.
Programul în sine are partea de cunoaştere a fermei, partea de realizare de audit, dar pentru cei care doresc să opteze pentru varianta premium vine şi cu sfaturi, cum poţi să începi să faci tranziţia către o agricultură care să-ţi aducă captare de carbon, o agricultură carbon negativă sau o agricultură conservativă. Să ştiţi că noile provocări, apropo de Politica Agricolă Comună şi de ce bani vor fi alocaţi pe politica agricolă, vin să susţină o astfel de agricultură. O agricultură care e mai orientată spre conservarea solului şi îmbunătăţirea structurii lui, spre biodiversitate, şi aici iarăşi nu vreau să dau foarte multe detalii, pentru că lumea le cunoaşte, dar este o agricultură care în anii ăştia secetoşi, şi avem fermieri care au fost parte din acest program şi care practică agricultură conservativă de ceva vreme, în anii grei din punct de vedere climatic ei au avut rezultate nu că mai bune, de la să-ţi acoperi cheltuielile şi până la chiar să faci profit, în condiţiile în care cei din jurul tău n-au putut să facă acest lucru. Tranziţia către un astfel de program nu se face peste noapte. E important să începi cu paşi mărunţi. Să începi, să înveţi – pentru că nu te învaţă nimeni, apropo de unde putem să învăţăm poveştile astea – să-ţi adaptezi tehnologia la nivel de fermă şi există agricultori care sunt în tranziţie de 10, 7, 5 ani. Ei sunt încă în tranziţie. Cum v-am zis, sunt în agricultură de 27 de ani, nu ne plictisim niciodată şi niciun an nu seamănă cu celălalt.
Interviu realizat de: ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlCorteva Agriscience anunță că a încheiat achizițiile Symborg, expert în tehnologii microbiologice cu sediul în Murcia (Spania) și Stoller, una dintre cele mai mari companii independente din industria produselor biologice, cu sediul în Houston, Texas (SUA). Astfel, Corteva Inc. (NYSE: CTVA) își consolidează poziția de lider global pe piața de produse biologice aflată în expansiune rapidă.
Achizițiile Symborg și Stoller, anunțate în a doua jumătate a anului 2022, vor majora indicele EBITDA în 2023 și consolidează angajamentul Corteva de a oferi fermierilor instrumente prietenoase cu mediul și durabile.
Este de așteptat ca piața produselor biologice să fie segmentul de protecție a culturilor cu cea mai rapidă creștere din industrie, reprezentând 25% din piața totală până în 2035.
„Aceste achiziții ilustrează angajamentul Corteva de a oferi fermierilor soluții durabile care aduc valoare și productivitate fermei. Suntem încântați să îi primim oficial în echipa Corteva pe angajații Symborg și Stoller. Credem că expertiza și cunoștințele lor, combinate cu capacitățile de inovare ale Corteva, vor reuși să dezvolte un lider în Afacerea de Produse Biologice, gata să accelereze și să crească odată cu expansiunea rapidă a pieței de produse biologice”, a declarat Chuck Magro, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience.
Corteva a colaborat mai întâi cu Symborg pentru a extinde și pentru a aduce fermierilor optimizatorii de eficiență a nutrienților Utrisha™ N și BlueN™, în cadrul unui acord de distribuție între cele două companii. Symborg deține un portofoliu diversificat, o linie de produse biologice în curs de dezvoltare și angajați calificați, ce dețin cunoștințe tehnice solide și expertiză în generarea cererii. Cu filiale în Brazilia, Chile, China, Franța, Mexic, Peru, Spania, Turcia și Statele Unite, Symborg ajunge în peste 50 de țări cu soluțiile sale biologice inovatoare.
Stoller are un istoric de succes cu peste 50 de ani de experiență în peste 60 de țări. Expertiza tehnică puternică a companiei și modelul comercial excepțional i-au câștigat o reputație de încredere în întreaga industrie a produselor biologice.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html