Decepțiile și mentalitățile ne țin în loc - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 13 Martie 2023 17:45

Decepțiile și mentalitățile ne țin în loc Recomandat

Scris de

„Exportăm furaje concentrate în loc de unt și brânză”. Nu-i așa că sunteți tentați să credeți că este un titlu din presa zilelor noastre? Pentru că, nu-i așa, și azi, în 2023, România exportă materie primă și importă produse finite?

Ei bine, titlul este din Revista Laptelui, februarie 1939. Da, la peste 80 de ani distanță, în 2023 suntem exact la fel ca în 1939. „Creșterea vacilor constituie cel mai bun mijloc pentru a asigura rentabilitatea în agricultură. Popoarele cu o cultură mai înaintată au înțeles de mult că transformarea produselor solului în produse animale constituie un însemnat isvor de câștig (...) La noi în țară cultura nutrețurilor este foarte puțin răspândită, iar furajele concentrate de care dispunem, cum sunt rezidiile oleaginoase, tărâțele, borhoturile uscate, etc, care ar putea completa în mod mulțumitor rația de hrană a animalelor noastre, în special a vacilor de lapte care sunt hrănite numai cu furaje ce au o valoare nutritivă foarte redusă, cum sunt paele, pleava, cocenii și așa mai departe, se lasă să treacă peste graniță. Vitele noastre sunt insuficient alimentate, iar noi exportăm cantități importante de furaje concentrate care ar putea foarte bine să fie întrebuințate în hrana animalelor noastre. Să fie transformate în produse animale, care au o valoare comercială mai mare.”

Sper că nu vă imaginați că sectoarele celelalte ale agriculturii arată altfel decât în urmă cu o sută de ani. Azi, pământul nu se mai lucrează cu plugul tras de boi. Avem utilaje cu sute de cai-putere, vorbim de digitalizare, tratăm culturile cu drone. România importă aproape integral tehnica și tehnologia anului 2023. Mentalitatea noastră, probabil, e de vină. În jurul nostru lumea evoluează, noi stăm pe loc, prin anii `30 sau poate pe la 1800. „Luptele de partid la noi nu-s lupte de principii ci de persoane. Ataci din spirit de partid adversari pe care-ţi dai seama mai târziu că trebuiai să-i respecţi. Dacă profesezi vreo ideie, aceasta e imediat tălmăcită greşit de adversari care nu caută adevărul ci acreditarea unei opinii personale.” – scria Mihai Eminescu. Tot de la Eminescu: „Toţi se pun la lucru şi caută un remediu, şi se văd mulţime de legişti, trăiţi în codice şi în procedură, care n-au văzut niciodată un plug, nu ştiu să deosibească grâul de ovăz sau de porumb, fără nici o cunoştinţă de munca câmpului, nici de obiceiurile ţăranilor, nici de nevoiele şi dorinţele lor, ignorând chiar limba ţăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prăşilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici şi pricepuţi în materie, desperând d’ a înţelege aceste disertaţiuni, le spun în zadar că, înainte d’ a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului”.

Să mergem și la educație, iarăși cu un citat din poetul național al românilor: „Învăţătorii, care nici nu ştiu a scrie bine, dau în mâna copiilor cărţi pe care nici ei nu le înţeleg. Multe sunt plagiate neruşinate de pe cărţi străine, cu atât mai scandalos cu cât plagiatorii s-au dispensat până şi de cunoştinţa elementară a limbii române, dând textele într-o formă nemistuită şi necorectă, proprie a nimici simţul logic al şcolarilor. Aceştia, când au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cunoştiinţe al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi de care nu se pot folosi în niciun fel. Rămân, astfel. cu zilele încurcate, tăind câinilor frunză, până ce, prin intrigi şi umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generaţiei viitoare, sistemul de stricare a minţii şi a inimii.(…)”

Cred că de cel puțin 30 de ani avem la dispoziție o multitudine de pârghii pentru a evolua. Și, totuși... Să vedem opiniile cunoscutului filosof și psiholog Constantin Rădulescu Motru, care, în 1937, a publicat „Psihologia poporului român”. „Românului nu-i place tovărășia. El vrea să trăiască de capul lui.” Sau: „Românul este greu până se apucă de ceva, că de lăsat se lasă ușor.”

Ce ne lipsește nouă, românilor? Sufletul nou, zice Constantin Rădulescu Motru, care crede că am rămas înțepeniți în timp din cauza tuturor decepțiilor noastre. Noi nu dorim să ne unim bunurile așa cum fac „populațiile apusene”, dar dorim să învingem străinii în comerț și industrie, fiecare individual, vrând să avem o cultură a noastră originală.

Mai în zilele noastre, tânărul profesor de la Universitatea Babeș-Bolyai Daniel David, socotit unul dintre cei mai buni psihologi din România, a scris „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”, o altă carte pe care vă recomand să o citiți și din care vă citez un adevăr despre noi, românii: „Din păcate, avem tendința să vedem schimbarea și viitorul ca pe un pericol. Asta este o chestie extrem de periculoasă, deoarece nu stimulează schimbări de paradigmă, nu stimulează spiritul antreprenorial. Schimbarea este văzută ca un pericol”.

Concluziile, să le tragă fiecare dintre noi și să facem cumva să reconfigurăm traseul poporului român. Spre bine.

În încheiere vreau să-i mulțumesc jurnalistului Gabriel Gherghescu, pentru că de la el am publicația din anul 1939, Revista Laptelui, în format tipărit.

editorial 236 1

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Citit 887 ori

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista