Avem cu aproape 69.000 de bovine în minus și cu peste 33.000 mai puține capete efectiv-matcă
Șeptelul bovin a scăzut cu 3,3% per total şi cu 2,5% la efectivul matcă la 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis redacției vineri, 22 septembrie 2017.
Practic, efectivele de bovine însumau peste 2,01 milioane, fiind în scădere cu 68.949, iar efectivul matcă era de 1,28 milioane, în diminuare cu 33.267.
„Analizând distribuţia efectivelor de bovine la 1 iunie 2017 pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu 1 iunie 2016, se constată că ponderea acestora s-a menţinut aproximativ constantă, cu uşoare creşteri în regiunile Nord-Vest (+0,4 puncte procentuale), Vest (+0,4 pp) şi Centru (+0,1 pp) şi uşoare scăderi în regiunile Nord-Est (-0,3 pp), Sud-Est (-0,2 pp), Sud-Muntenia (-0,2 pp) şi Sud-Vest Oltenia (-0,2 pp)”, anunță INS.
Bovinele reprezintă totalitatea animalelor din speciile Bos taurus şi Bubalus bubalis, precum şi hibrizi ca Beefalo, de reproducţie, de muncă şi din îngrăşătorii, indiferent de sex, vârstă şi destinaţia economică, iar efectivul matcă - totalitatea femelelor pentru reproducţie (vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie).
IPSO Agricultură a deschis sediul cu numărul 18, la Vaslui
Compania IPSO Agricultură continuă procesul de dezvoltare și de consolidare a poziției în teritoriu, prin deschiderea, în această toamnă, a unui nou sediu, la Vaslui. „Această nouă locație oferă suportul necesar fermierilor care își desfășoară activitatea în județul Vaslui, pentru aprovizionare cu piese de schimb în perioada campaniei de recoltat, dar și în extrasezon, pentru a limita la minimum timpul în care utilajul staționează din cauza problemelor tehnice”, a declarat directorul general IPSO Agricultură – Arnaud Van Strien.
La început de toamnă, la Vaslui, alături de fermieri, specialiștii IPSO Agricultură au sărbătorit deschiderea punctului de lucru cu numărul 18, „o cifră care arată angajamentul pe termen lung asumat de către companie, acela de a furniza utilaje de cea mai bună calitate și servicii post-vânzare la cele mai înalte standarde”, a punctat directorul general Arnaud Van Strien.
Cel mai nou sediu IPSO Agricultură deservește toți fermierii din județul Vaslui și din împrejurimi. „Această locație asigură, în principal, necesarul de piese de schimb, practic, un serviciu post-vânzare pentru clienții noștri din zonă. Necesitatea deschiderii punctului de lucru de la Vaslui a apărut în mod firesc, tocmai pentru că această zonă a Moldovei nu era suficient de bine acoperită de către IPSO Agricultură. Având în vedere dificultățile pe care le înregistram la soluționarea problemelor fermierilor, în special din cauza timpului pe care îl pierdeam pe drum, era nevoie să venim noi mai aproape de clienții noștri. Am luat decizia să deschidem acest sediu chiar în Vaslui pentru a putea acoperi cât mai bine zona. Suntem mai aproape de fermieri în ceea ce privește distribuirea pieselor de schimb, mai ales pe perioada campaniei când timpul de intervenție asupra utilajului este unul foarte scurt, atunci, în mod evident piesele de schimb trebuie să fie aproape de ei. Pentru piesele de schimb, fermierii fie vin personal la sediu, fie fac o comandă telefonică și ulterior vin și ridică piesele. Am deschis locația cu numărul 18 tocmai ca urmare a solicitărilor venite din teren și a fost și o promisiune făcută față de clienții din această zonă”, a declarat Vasile Nica, manager regional IPSO Agricultură - Roman.
Inaugurarea sediului de la Vaslui a avut loc într-o atmosferă relaxată, alături de partenerii IPSO Agricultură care au dat curs invitației pentru a fi alături de specialiștii companiei într-un moment de sărbătoare. Primul client care a trecut pragul sediului cu numărul 18 al IPSO Agricultură a fost premiat cu o machetă a unui tractor John Deere.
Sediul de la Vaslui, aflat pe strada Ștefan cel Mare nr.16 A și inaugurat în data de 14 septembrie 2017, include un showroom, birouri comerciale, o magazie de piese de schimb, o magazie de piese mari și uleiuri, un oficiu și o curte exterioară cu parcare și loc pentru depozitarea utilajelor mici și medii, cu o suprafață de 80 de metri pătrați. „Producătorii agricoli au la dispoziție numere de telefon atât pentru partea de piese de schimb, cât și pentru service, astfel încât angajații IPSO să răspundă într-un timp cât mai scurt solicitărilor acestora”, a specificat Vasile Nica.
Contacte sediu IPSO Agricultură Vaslui: 0374 826 074/075; 0741 296 108 (service); 0753 045 567 (piese); 0374 826 076.
Sitaru - Pachetul 7 (terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu), o măsură „tembelă”. În replică, Daea spune că există și condiții care contravin interesului legitim al fermierului
Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.
În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.
Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.
„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.
Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.
Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.
Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.
„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.
Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.
„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.
Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR
Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.
„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.
El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.
Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020
Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.
„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.
Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.
Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).
Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.
Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.
Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.
Anunț de interes public: Cod galben de inundații în 12 județe ale țării!!! Valabilitatea codului galben: 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00. Arafat se teme de inundațiile rapide
Potrivit INHGA, dată fiind situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:
COD GALBEN
În intervalul 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Lӑpuş (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare - bazin superior şi afluenţi (judeţul Bistriţa Năsăud), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţele Sӑlaj, Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţul Bihor), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu, (judeţele Dâmboviţa şi Prahova), Prahova – bazin superior şi afluenţi (judeţul Prahova), Buzău – afluenţi bazin mijlociu (judeţele Buzӑu și Prahova).
Fenomenele se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Dâmboviţa, Prahova şi Maramureş.
Harta cu codurile și semnificația acestora se anexează.
Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.
În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.
Într-o intervenție televizată, Raed Arafat a menționat că, în prezent, el se teme de așa numitele-flash floods. O inundație rapidă este o inundare rapidă a zonelor geomorfice de joasă înălțime: râuri, lacuri uscate și bazine. Ea poate fi provocată de ploi abundente asociate cu o furtună puternică, uragan, furtună tropicală sau apă topită din gheață sau zăpadă care curge peste foi de gheață sau zăpadă.
AFIR a lansat în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere finanțate prin PNDR 2020
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge vreio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte-tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).
Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR, și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.
Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.
Din acest an, 10 la sută din producția de miere românească, în valoare de circa 17 milioane de lei, va fi direcționată către școli. Lunar, elevii vor primi un borcan de 350 de grame cu miere
Proiectul de modificare a Legii 509/2007 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevi a fost introdus în Parlamentul României, astfel încât aceștia să primească, lunar, un borcan de 350 de grame cu miere polifloră de producție autohtonă, a anunțat secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, vineri, 15 septembrie 2017, în deschiderea Târgului Național al Mierii din București.
Circa 1,5 milioane de copii ar urma să primească o cantitate de 250 de mililitri de miere (cam 10 la sută din producția totată a României), ambalată într-un borcan din sticlă incoloră, cu un capac roșu, în așa fel încât să se facă o diferență față de produsul din comerț. Botănoiu a mărturisit că borcanul va putea fi luat acasă de către fiecare copil, astfel încât să fie evitate situații de genul risipei, generate de ambalajele tip căpăcele, familia beneficiarilor putând avea acces și ea la conținutul acelui recipient.
„Referitor la programele pe care vrem să le implementăm, unul dintre ele este legat de programul în școli, diferit față de ceea ce știți până acum. Am avut o lege care nu a funcționat de foarte mult timp. Anul acesta, o punem în aplicare și se referă la alocarea copiilor preșcolari, școlari, grădinițe, circa 1,5 milioane de copii care vor beneficia de un borcan cu miere polifloră de 350 de grame, din producție românească, începând cu acest an. Am alocat resursele financiare – este vorba de 16,8 milioane de lei, buget estimat, astfel încât să putem obișnui copiii cu produse sănătoase”, a afirmat oficialul ministerului Agriculturii. „Programul cu mierea este lege – 509/2007 – care nu a funcționat în trecut. La acea vreme, era vorba de alocări la consiliile județene. Noi am spus clar nu, facem acest program prin intermediul direcțiilor agricole. Proiectul de modificare a legii este introdus în Parlament. Sperăm că va trece rapid. (...) Programul spune așa: lunar, un borcan de 350 de grame (250 de mililitri) ajunge la copiii de peste șase ani, pentru că nu vrem să se întâmple vreun eveniment legat de alergii. Borcanul va fi incolor, cu un capac roșu, astfel încât să fie evidențiat față de ceea ce este în comerț la ora actuală. Se va preciza pe el că este sprijin din partea Guvernului României”.
Botănoiu a mai afirmat că, pe de-o parte, prin intermediul acestui nou act normativ, Executivul de la București țintește să stimuleze vânzările, pentru că sunt aproape 10 procente din producția națională de miere care se va duce către acest program, iar pe de altă parte, copiii din România să fie obișnuiți cu mierea polifloră, cu mierea de calitate din stupinele românești.
Mai departe, el a explicat și care este motivația care stă în spatele alegerii tipului de ambalaj din sticlă, menționând că suma de aproape 17 milioane de lei pentru acest an este prevăzută deja în bugetul MADR: „În momentul în care legea apare, apar normele. La norme invităm organizațiile profesionale, apicultorii, să fie alături de noi, plus ANSVSA. Astfel, ne asigurăm că nu aducem miere din alte locuri, ambalată nu știu cum, introdusă cine știe cum. Dacă am fi mers pe acel dozaj de 60 de grame zilnic, atunci se considera că dai numai unuia singur sau către două companii care pot face astfel de procesări. Am zis atunci că piața este deschisă, dar este pentru apicultorul român, pentru marfa de calitate din România, asta țintim noi”, a conchis el.
Potrivit afirmațiilor lui Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), în anii trecuți, intrau în România între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone.
„Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor”, preciza Fetea într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului la ediția de primăvară a Târgului Național al Mierii.
În conformitate cu proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018, preşcolarii şi elevii pot degusta o cantitate de 1-3 grame de miere pe kg/corp. Mierea nu trebuie să provină de la albine care au fost hrănite cu zahăr sau siropuri artificiale în perioada recoltării nectarului şi trebuie însoţită de certificate de calitate.
Comunicat - eforturile și contribuția fermierilor români pentru agricultura noastră vor fi recunoscute în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers în 28 septembrie 2017
PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 28 septembrie 2017, la București.
Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse financiare, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.
În cadrul acestei gale vor fi recunoscute eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.
Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vom vorbi despre anumite probleme cu care ne confruntăm, dar vom afla și soluțiile sau sugestiile pentru o creștere esențială a agriculturii în România.
„Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului”, declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers.
Lectori invitați sunt: Petre DAEA - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Grațiela GAVRILESCU - Ministrul Mediului; Elena Oana IACOB – Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice; Laurențiu BACIU – Președinte, Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Emil DUMITRU– Președinte, CN ProAgro; Daniel CONSTANTIN – Fost ministru al Agriculturii si al Mediului; Valeriu TABĂRĂ – Fost Ministru al Agriculturii; Adrian PINTEA - Director General, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA); Radu Codruț ȘTEFĂNESCU – Președinte Director General, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI); Tudorel ANDREI - Preşedinte, Institutul Național de Statistică, precum și un reprezentant din partea CEC BANK.
Printre temele abordate în cadrul conferinței se vor regăsi: prioritățile Guvernului în ceea ce privește agricultura României; aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; seceta și sistemul de irigații în România; cumpărarea și vânzarea terenurilor agricole, cadastrarea; contractele futures în agricultură; fonduri europene și simplificarea procedurilor, subvenții și situația plăților; crearea fondului mutual – de când ar putea intra în vigoare și ce riscuri va acoperi; camerele agricole – cum se pot organiza acestea; măsuri fiscale pentru agricultură – spre ex. compensarea datoriilor cu subvențiile, obligațiile privind TVA-ul; schema de minimis pentru energia necesară agricultorilor; legea51 și relația fermier – retailer; rolul Ministerului Mediului pentru agricultură; bilanțul anului 2017, precum și soluții pentru a avea un 2018 agricol mai bun.
Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.
PRIA Agriculture se va desfășura cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Franceză, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Olandeză, BEROBA, Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Britanică, Camerei de Comerț și Industrie a României, Camerei de Comerț și Industrie România-Elveția și a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.
Parteneri ai evenimentului sunt CEC Bank, New Holland, Agro Concept, LAPAR, AISR, Fresh din mere de Itești, Confederația Națională ProAgro, BRISE, APIMAR, Econet România, Trofee de cristal, IA Românească, Micri Gold, Sir Ludovic și NISSA.
Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe http://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2017/
Fermierii români care au fost premiați în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers 2016, au fost: Laurentiu BACIU, Presedinte LAPAR; Nicolae SITARU; Constantin BAZON; Gheorghe ALBU; Ilie POPESCU; ȘERBAN LUCIAN; Emil DUMITRU - Presedintele Federației Naționale PRO AGRO; Dimitrie MUSCĂ; Dr. Ing. Marian VERZEA, iar Casa de Avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații și CEC Bank au primit premii pentru preocuparea față de problemele agriculturii din țara noastră.
Mai multe detalii despre conferința PRIA Agriculture si Gala PRIA Romanian Farmers de anul trecut, precum și premiile acordate fermierilor români puteți gasi aici și aici.
PRIA Agriculture reunește peste 200 participanți – fermieri, reprezentanți ai autorităților, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.
Festivalul „Țurcana, regina munților” - ambiția personală a șefului Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia” - a luat o amploare națională. „Este sută la sută pentru crescători”, Andreșoi
Anul acesta, cea de-a XIII-a ediție a sărbătorii destinate crescătorilor de ovine „Țurcana – Regina Munților” (o ambiție personală a șefului Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi) va avea loc pe data de 24 septembrie, în județul Hunedoara, la Costești, comuna Orăștioara de Sus.
De 13 ani deja, Andreșoi finanțează întregul eveniment, cu scopul declarat de a promova rasa Țurcană.
„E festivalul pe care l-am început în urmă cu 13 ani, o ambiție personală, am vrut s-o fac pentru zonă, și mă bucur din suflet că s-a dezvoltat foarte mult și a luat o amploare națională, fiindcă fermieri din toată țara vin, schimbă păreri și discută cu crescătorii din județul Hunedoara. E un festival cu care noi, cei din județul Hunedoara, ne mândrim”, a afirmat liderul asociației „Dacia” într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului.
Evenimentul are loc, în mod constant, în ultima duminică din septembrie - chiar dacă, an de an, din punct de vedere calendaristic, ziua se schimbă – în 2017 este programat în data de 24 septembrie 2017, în condițiile în care crescătorii sunt ocupați, de obicei, în timpul săptămânii.
„Am avut «reclamații» de la fermieri că schimbăm data. Nu schimbăm data, e ultima duminică din septembrie. N-o putem face în cursul săptămânii, pentru că fermierii, după cum bine știți, nu pot să-și lase animalele în zilele lucrătoare. Noi nu avem 1 mai, nu avem 1 iunie, noi avem sărbătorile creștine și duminica, acestea sunt sărbătorile pe care le ținem cu sfințenie. Și atunci, ultima duminică din septembrie, în fiecare an, în județul Hunedoara, în localitatea Costești, comuna Orăștioara de Sus, marcăm sărbătoarea «Țurcana, regina munților»”, a mărturisit Andreșoi.
El a ținut să menționeze că acest eveniment este dedicat sută la sută crescătorilor de ovine și că se bucură de amploarea pe care a luat-o.
„Nu vaci, nu politic, nu nimic. E susținută de mine, personal, și, cum v-am spus, a fost o ambiție”, a adăugat crescătorul de animale.
Potrivit organizatorului, ca și în cazul ediției anterioare, și în 2017 vor fi pregătite 160-170 de boxe pentru animale, pentru că spațiul nu permite mai mult. Andreșoi este de părere că rolul cel mai important al evenimentului este acela că fermierii interacționează, schimbă păreri și fac tranzacții cu ovine.
„Distracția e pe locul doi. Mai clar, pentru asta am și creat-o. Am început cu 37 de boxe, pentru a arăta specificul zonei noastre. Am început cu Bucălaia de Luncani, care e chiar de acolo, din zonă. Pe urmă s-a extins, și acum avem toate eco-tipurile la noi, acolo, pentru că în județul Hunedoara sunt fermieri care provin din zona Sibiului, care au eco-tipul Bala, Oacheșa, sunt colegii din partea Hațegului, Petroșaniului, de unde se trage Breaza, deci avem toate eco-tipurile de Țurcană la noi, în expoziție. Nu am vrut, și nu vreau cât o să trăiesc, să fie alte rase, metise sau așa ceva. Nu, deci e făcută pentru rasa Țurcană”, a punctat în plus șeful Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi.
Nu în ultimul rând, crescătorul își dorește să-i invite la festival pe toți oierii din România care sunt interesați de rasa Țurcană, astfel încât aceștia să poată vedea munca pe care el și colegii lui au depus-o în cursul anilor pentru a ridica standardul rasei.
„Le promit că n-or să regrete ce o să vadă, și în standuri, și în afara standurilor, ca program artistic și ca produse tradiționale, pe care fermierii vin să și le vândă acolo”, a conchis Dumitru Andreșoi.
Asociația pe care Andreșoi o conduce efectuează control oficial al producțiilor din 2008, iar din 2015 deține și Cartea de Rasă (Registrul Genealogic), la Țurcană. Conform propriilor spuse, tot ceea ce și-au propus cei de la Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” în programul de ameliorare au și dus la îndeplinire, și chiar au depășit așteptările.
Concret, începând de anul acesta, cei din forma asociativă amintită anterior au la animale calculată valoarea de ameliorare, astfel că, din 2018, aceștia vor avea și loturi de testare a descendenților la berbeci.
Ion Roșu spune că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles. Cum rămâne însă cu schema desenată?
Oficial, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, este de părere că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles, însă off the record, informațiile pe care le-am obținut, schematic, ce-i drept, indică în mod clar cine stă în spatele recentului scandal mediatic creat și care sunt resorturile ascunse.
Scandalurile care gravitează în jurul subiectului Registrului Genealogic al rasei și al Controlului Oficial al Producției (COP) suscită interes încă de la decizia țării noastre de a investi în păstrarea cărților de rasă și în testările calitative ale materiilor prime. Subiectul acestui interviu nu a fost însă nici pe departe de a aduce lămuriri într-un scandal iscat de o parte a presei agricole. Că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”, noi nu ne putem pronunța, atâta vreme cât oficialitățile statului nu devoalează informațiile pe care le dețin; și le dețin!
De asemenea, că există interese din partea unor „crescători de animale”... fără animale, astfel încât să-și încaseze „și ei dreptul lor” sau din partea altora care vor mai mulți bani pentru că au abordat o anumită modalitate de analiză genomică specializată, despre asta... autoritățile vorbesc „off the record”, pe scheme hipersintetizate (o astfel de schemă se află și în posesia noastră).
Când am plănuit realizarea acestui interviu, ne gândeam că aceia care au prerogative în a prezenta publicului rezultatele preliminare sau finale ale supracontroalelor (constante) care vizează Registrele Genealogice ale raselor și Controlul Oficial al Producției (COP) vor devoala situația reală din acest domeniu de interes. Este bine-cunoscut faptul că se efectuează verificări asupra modului în care sunt ținute registrele genealogice și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Așa, și? Autoritățile tac în realitate și spun doar ce se vrea să se audă.
În cadrul interviului de față, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, afirmă că beneficiarul final al ajutorului financiar pentru ameliorarea animalelor este însuși fermierul și că ideea de „băieți deștepți ai cărților de rasă” (parafrazându-i pe colegii noștri de presă) nu este altceva decât „o polemică”, „un lucru greșit înțeles”.
Promitem că la următorul interviu insistăm să aflăm de la Ion Roșu detaliile schemei desenate, off the record, rămasă în posesia noastră, informații pe care noi le considerăm „incendiare” și care indică în mod clar cine stă în spatele scandalului mediatic creat și care sunt resorturile ascunse ale acestuia.
Mulțumim și de această dată Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com).
Revista Fermierului: Să explicăm mai clar cititorilor noștri ce înseamnă acest proces de „ținere” a unui Registru Genealogic de rasă.
Ion Roșu: Aș porni în primul rând de la ceea ce înseamnă Registrul Genealogic și de ce este bine ca acest registru să fie condus. În vederea ameliorării unei rase de animale, aceasta trebuie neapărat să fie izolată reproductiv, să i se cunoască performanțele, precum și ascendenții și descendenții. De asemenea, Registrul Genealogic al rasei este instrumentul de izolare reproductivă.
Pentru a conduce un Registru Genealogic, este neapărat nevoie să cunoaștem performanțele productive ale animalelor, iar acest lucru se face prin controlul acestora. Dacă discutăm de taurine, în momentul de față există mai multe asociații acreditate pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei. Sigur, aceste asociații au fost acreditate după o procedură specializată. Au depus un dosar de acreditare la Agenția Națională pentru Zootehnie, autoritatea competentă în domeniu. Dosarul acesta a fost evaluat și au primit acreditarea pentru conducerea Registrului Genealogic de diferite rase.
Din punctul meu de vedere, da, la acreditare, toate aceste asociații care astăzi sunt acreditate în vederea conducerii Registrului Genealogic al rasei au îndeplinit condițiile necesare în acest sens. Pentru fiecare rasă, sunt acreditate mai multe asociații. Într-un județ, pot fi acreditate chiar și două asociații pentru efectuarea controlului oficial al producției.
R.F.: Ce înseamnă efectuarea acestui control oficial al producției?
I.R.: Lună de lună, un controlor al unei asociații acreditate merge în ferme și prelevează probe de lapte după o anumită tehnică de la toate vacile care sunt în lactație în momentul acela. Ulterior, acele probe de lapte sunt trimise la un laborator, unde se realizează mai multe analize fizico-chimice. Cantitatea de lapte, împreună cu rezultatul analizelor de laborator, datele de producție, însămânțări, fătări și toate celelalte, intră într-o bază de date care se găsește și care este gestionată de către Registrul Genealogic al rasei.
R.F.: Să vorbim și de acest Control Oficial al Producției (COP). Care este rolul său, până la urmă?
I.R.: Rolul COP este acela de a cunoaște performanța exactă a fiecărui animal. Sigur, acest control de producție are și un rol în managementul fermei. Este bine ca toți crescătorii să cunoască animalele, performanța acestora și, de ce nu, dacă vorbim la vacă, de numărul de celule somatice, să cunoască și să poată acționa din timp și asupra stării de sănătate a animalului.
R.F.: Că România a decis să finanțeze Cartea de Rasă este bine-cunoscut acest fapt. Care sunt beneficiile pentru fermieri, până la urmă, ca urmare a existenței COP și a Registrului Genealogic? Ce câștigă crescătorul de animale de pe urma acestor acțiuni de verificare?
I.R.: Nu este adevărat că toți banii aceștia nu se dau pentru fermieri, că tot se vorbea de polemica „băieților deștepți ai cărților de rasă”. Beneficiarul final al acestui ajutor financiar pentru ameliorarea animalelor este fermierul. Chiar dacă, astăzi, acesta nu beneficiază de bani, el va avea parte în viitorul foarte apropiat de animale cu o productivitate mult mai mare, cu o calitate genetică evidentă. Astfel, de la o zi la alta, crescătorul va avea animale mult mai productive.
R.F.: Există sume care ajung direct la fermier pentru a-l sprijini sau asociațiile primesc acești bani în vederea derulării procedurilor menționate anterior?
I.R.: Așa cum actul normativ stipulează, beneficiarul final al acestui sprijin financiar este crescătorul de animale, dar banii aceștia nu ajung la crescătorul de animale. Sumele în cauză ajung la asociația care efectuează aceste servicii către crescător, indiferent că ele sunt serviciile de efectuare a COP sau servicii de menținere și de conducere a Registrului Genealogic.
R.F.: Care sunt cele mai performante asociații pe sectorul bovin? Întrebăm asta pentru că aici este interesul foarte mare. Presupunem că sunt anumite statistici efectuate cu privire la cheltuirea banului public.
I.R.: Nu putem discuta de asociații mai performante și de altele mai puțin. Pentru Bălțata Românească, astăzi, este acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei o singură entitate – Asociația Crescătorilor de Animale Bălțata Românească de tip Simmental de la Brașov. Eu vă pot spune că această asociație își desfășoară activitatea în condiții foarte bune, iar programul de ameliorare al acesteia este în desfășurare.
Pentru rasa Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein Friză sunt acreditate două asociații, și anume Asociația Holstein RO și Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România. Și trebuie explicat și contextul: datorită specificității exploatațiilor, a fost aleasă această cale a împărțirii direcțiilor. Mai exact, la asociația Ho-RO sunt afiliați fermierii foarte mari, fermierii cu animale de valoare genetică foarte bună. În schimb, AGCT, care are filiale în întreaga țară, reunește sub cupola sa și exploatațiile crescătorilor de taurine cu capacități mai mici. Și la una, și la cealaltă, programele de ameliorare sunt în derulare.
R.F.: Cota de lapte a dispărut de ceva vreme. Consumatorul final așteaptă în continuare calitate din partea producătorilor. De la introducerea COP, nivelul calității laptelui autohton a crescut sau a rămas la fel, față de anii anteriori?
I.R.: Cu siguranță, calitatea laptelui a crescut din momentul în care s-a introdus COP. Și nu numai calitatea. Și aici mă bazez pe două argumente: marea majoritate a crescătorilor cu mai puține capete, care până la începutul COP mulgeau manual, au fost obligați să-și achiziționeze aparate de muls. În plus, vorbeam mai devreme de efectuarea unor teste calitative cu privire la producția de lapte; se determină inclusiv celulele somatice. Sigur, fermierul, având aceste rezultate ale analizelor de laborator, poate acționa, mergând până la scoaterea din efectiv a animalelor cu număr de celule somatice foarte mare.
R.F.: Continuă discuția cu privire la valoarea genetică a bovinelor de lapte, precum și la numărul acestora, mult mai mic față de primul deceniu de după Revoluție. Pe partea aceasta de Registru Genealogic al rasei s-a îmbunătățit ceva? Avem o filiație mai bună? O calitate mai ridicată a materialului seminal utilizat? Banii aceștia pe care Guvernul îi dă asociațiilor se justifică?
I.R.: Cu siguranță, investiția se justifică. În ameliorare nu ne putem aștepta la rezultate spectaculoase de la un an la altul. Progresul genetic nu se observă an de an. Știința ameliorării ne spune că progresul genetic este în „dinți de fierăstrău”. Acesta este de foarte multe ori mascat de variațiile mediului general și de ale celui special. Cu siguranță însă, observăm că, urmare a implementării COP, de la un an la altul (uneori mai sunt și sincope), performanța medie a efectivului de animale aflate în controlul oficial se îmbunătățește.
Să nu mergem doar la această producție de lapte, ci să ne uităm și la animalele pe care le obținem. Dacă în multe din fermele mai ales din zona colinară și din fermele mici, până la intrarea în COP, se efectuau monte cu tauri neautorizați, acestea au trecut la însămânțarea artificială. Astfel, produșii pe care îi obțin, cu siguranță, vor fi net superiori generației actuale. Ne putem aștepta – și cu siguranță așa va fi – ca în generația următoare să avem animale mult mai valoroase și mult mai productive decât este generația parentală.
R.F.: Am înțeles că, în momentul de față, sunt verificări asupra modului în care sunt ținute aceste Registre Genealogice de rasă și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Ce a determinat statul să întreprindă aceste controale?
I.R.: Controalele acestea sunt efectuate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este normal ca aceste controale să se desfășoare din timp în timp.
R.F.: Și care ar fi timpul determinat pentru aceste controale? Dacă tot am intrat pe această zonă...
I.R.: ANZ efectuează inspecția modului în care se efectuează controlul oficial, într-un procent de 5-10 la sută din controalele efectuate conform legislației în vigoare. În momentul de față, MADR nu caută ceva anume, ci dorește să se asigure că se fac lucrările din punct de vedere tehnic, corect.
R.F.: Ce înseamnă corect? Procedural vorbind...
I.R.: Se efectuează controalele, sunt emise datele către Registrul Genealogic al rasei, iar la sfârșitul fiecărui an, RG realizează o ierarhizare a animalelor în funcție de valoarea de ameliorare a acestora.
R.F.: RG de cine este ținut în momentul de față?
I.R.: Registrul Genealogic al rasei este ținut de către asociațiile de crescători de animale și care sunt acreditate în vederea conducerii acestuia.
R.F.: În baza unor programe de calculator?
I.R.: În baza unei documentații de acreditare pe care au depus-o la autoritatea competentă și au fost acreditați. Sigur că una dintre condițiile de acreditare era și existența unui soft pentru acest lucru sau contractul cu cineva care deține un asemenea soft.
R.F.: Mai departe, aceste pachete de date unde ajung?
I.R.: Mai departe, aceste date vin către ANZ și către MADR sub forma unor buletine statistice în care, an de an, sunt trecute toate exploatațiile care sunt afiliate RG, cu vacile care au încheiat producția, cu producția acestora.
Din aceste grupe sunt alese cele mai bune exemplare bovine – așa-numitele vaci-mame de tauri – care, în urma împerecherilor nominalizate, vor da acei tăurași foarte buni din punct de vedere genetic, care sunt crescuți în România și care nu vor avea așa-numita criză de aclimatizare. Sunt unele exemplare de tauri de import care au această problemă. De foarte multe ori, chiar dacă, spre exemplu, aceștia se află în Germania pe locul I, acest lucru nu este valabil și la noi. Exemplarul în cauză, cât și urmașii săi nu vor ocupa același loc, tocmai ca urmare a condițiilor de mediu de diferite.
R.F.: Tineretul taurin este, mai nou, orientat către zona de lapte sau către cea de carne? Se tot discută susținerea ultimei direcții...
I.R.: În direcția dezvoltării creșterii taurinelor pentru producția de carne s-au întâmplat lucruri frumoase. Din datele pe care le deținem la ora actuală de la APIA, pe sprijinul voluntar cuplat, în sectorul taurinelor de carne sunt cereri depuse pentru un număr de aproximativ 20.000 de capete. Lucrul îmbucurător este că din acestea, mare parte sunt animale de reproducție de rasă pură și care aparțin raselor specializate (Aberdeen Angus, Limousine și Charolaise).
R.F.: Exportăm animale de carne? Animale vii?
I.R.: Se exportă animale vii din România, dar nu neapărat exemplare de rasă pură de carne, ci animale metise.
R.F.: În final, credeți că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”?
I.R.: În opinia mea, totul este o polemică și este un lucru greșit înțeles.
Ionuț Mișa a făcut anunțul: 1,8 miliarde de lei în plus pentru plata integrală în avans a subvenției și cofinanțarea proiectelor PNDR
Miercuri, 13 septembrie 2017, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a făcut anunțul care cu siguranță îi va bucura pe fermierii români: Ministerul Agriculturii va beneficia de un plus bugetar de 1,8 miliarde de lei pentru plata integrală în avans a schemelor de plăți, astfel încât înființarea culturilor să nu fie în pericol, precum și pentru cofinanțarea proiectelor PNDR 2020 cu sursă financiară europeană FEADR.
„La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR”, a afirmat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, în deschiderea ședinței de guvern.
Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde de lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde de lei la 837,1 miliarde de lei.
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane de lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash.
Toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de funcționare. De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation-România”, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.
Citeşte mai mult ...
Schimbarea de paradigmă continuă să fie o problemă pentru fermierii români: „Dacă nu ne ploua, nu știu ce realizam”. Irigații versus darul Divinității – precipitațiile căzute la timp
Irigațiile continuă să rămână și în septembrie 2017 un deziderat uneori dificil de atins pentru anumiți fermieri români (fără a discuta aici motivele impasului), chiar și în condițiile în care majoritatea profesioniștilor din sector este de acord că fără ele nu se poate face performanță.
În ciuda faptului că lucrurile au început să se miște și în acest sector al irigațiilor (ce-i drept, cu pași lenți), agricultorii speră în continuare ca natura și Divinitatea să le fie părtași și în următorul ciclu de producție și... sunt cu ochii pe cer.
Potrivit declarațiilor unei părți semnificative a gospodarilor din comunele călărășene (județ aflat printre fruntași în topul producțiilor), 2016-2017, per total, a fost un an bun pentru sectorul agricol. Însă, la anumite intervale de timp, un an bun aduce cu sine un sezon succesor cu probleme, unul care generează din start nevoia utilizării irigațiilor. Însă, așa cum ne-am învățat și ca urmare a „grelei moșteniri”, irigațiile rămân un deziderat greu de atins, ele nu pot ajuta la schimbarea definitivă de paradigmă, lăsând astfel, așa cum s-a mai spus, totul în... voia Domnului.
Că fără Divinitate, fără acea forță-motrice nevăzută, a cărei influență în viețile noastre este recunoscută sau nu în mod direct de majoritatea dintre noi, multe lucruri tind să se abată de la făgașul normal, este clar. Însă, noi, românii, mai avem și o altă vorbă: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”. Nu este cazul și atunci când vorbim de cei care trudesc din greu pământul patriei, acești oameni care ne pun pâinea pe masă zi de zi. Însă, an de an, din ce în ce mai mult, este nevoie de schimbarea de paradigmă despre care se tot vorbește și de conștientizarea faptului că Divinitatea ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi înșine.
„Noi am avut noroc cu Dumnezeu. Dacă nu ne ploua, nu știu ce făceam, nu știu ce realizam, nu știu ce producții făceam”, recunoștea într-o intervenție radiofonică Ion Mihuț (administratorul SC Mihuț SRL), locul III în topul membrilor Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Călărași, după SC ILYA SRL și SC ILDU SRL, cu ocazia Zilei Fermierului Călărășean și a Comunei Vâlcelele. „În medie, producțiile au fost bune. Urmează acum porumbul, la care estimăm o producție de 8-10 tone și poate dă Dumnezeu și o ploaie să iasă și rapița. (...) Să zicem că acest an agricol a fost bun. Ce urmează însă acum e mai greu. Am semănat rapița în praf. Așteptăm o milă de ploaie. Dacă aveam irigațiile, dădeam și noi o udare de aprovizionare, băgam 500-600 metri cubi de apă și răsărea rapița. Așa, stăm și ne uităm pe cer. Sistemul de irigații la noi în zonă a fost prin canale deschise. Era mai greu cu motopompe, dar era totuși bun și puteam face lucrări de irigat și la porumb, precum și udări de aprovizionare”.
Se simte oare nevoia, dar lipsește curajul? Sau nu există, pur și simplu, resurse de alocat pentru irigații?
Domnule ministru Petre Daea, iată că fermierii vor, dar nu au putere. Pe ei când veniți să-i vizitați? Și nu, nu au ciolanul în portbagaj...
Claudiu Iliuță: „Am irigat doar la cultura dublă”
Un exemplu de ambiție este Claudiu Iliuță (fiul celebrului deja șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță) cel mai tânăr fermier din consorțiu. El a conștientizat că îmbinarea tehnologiei de ultimă oră cu darul Divinității – ploaia – reprezintă succesul în afacerile românești din agricultură.
Așa după cum bine recunoaște chiar el, în 2017 nu a avut nevoie decât de „o apă” pentru a contabiliza un an foarte bun în ceea ce privește producția de cereale.
„Anul acesta nu a fost nevoie de irigat. A fost un an foarte bun. A plouat foarte mult; economie de bani. Am irigat doar la cultura dublă de floarea-soarelui. Am semănat floarea-soarelui după orz. Am irigat până săptămâna trecută și a fost nevoie decât de o apă”, a menționat tânărul Iliuță în preziua sărbătoririi Zilei comunei Vâlcelele. „Lucrez 4.500 ha cu 20 de mecanizatori; am în plus. Mai bine să am rezerve. Se poate lucra la 4.500 ha și cu 15 persoane”.
MADR vrea sisteme de irigații pe două milioane de hectare
Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are ca obiectiv realizarea unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare.
În opinia ministrului de resort, Petre Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”, a afirmat el în mai multe ocazii.
Pentru anul în curs, fondurile bugetate se cifrează la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.
Țara noastră prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în sud, în sud-est şi în est ale ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică, în pofida existenţei potenţialului din agricultură.
Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 - 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.
Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 de hectare.
Conform documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.
Libertatea din Consorțiul de Extensie și Dezvoltare Rurală Vâlcelele i-a permis lui Dumitru Ivan să vândă un grâu de calitate la 0,72 lei kilogramul
Prin intermediul Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Vâlcelele, Ivan Dumitru (PF Ivan Dumitru) a reușit să vândă grâul pentru panificație cu 0,72 lei kilogramul, prețul acesta fiind însă obținut pentru că nu a comercializat cantitatea de materie primă realizată imediat după recoltat, a mărturisit Ivan Dumitru în cadrul Zilei Fermierului Călărășean și a comunei Vâlcelele, care a avut loc sâmbătă, 10 septembrie 2017.
„Eu n-am putut să vând grâu la momentul recoltării, ci l-am comercializat abia zilele trecute. Am avut alte calități față de colegii mei din consorțiu (n.r. - un grad înalt de panificație), însă o cantitate mult mai mică. Chiar și așa, am obținut un preț mai bun decât ei. De la 0,63 – 0,65 lei kilogramul de grâu, eu am obținut 0,72 lei/kg. Este o diferență care, pentru mine, este semnificativă, chiar dacă producția a fost mai mică. (...) Și eu am vândut tot prin consorțiu, dar în alte condiții de preț și calitate.”.
El recunoaște că și dacă este membru în consorțiu, are o politică independentă în a-și crea profit după posibilități.
„Suntem membri în consorțiu, dar fiecare își urmărește propriile interese: participăm la licitațiile din consorțiu, atât pentru inputuri, cât și pentru desfacerea produselor și faptul că suntem cu toții împreună ne ajută foarte mult”, a precizat Ivan în cadrul unei emisiuni radiofonice LIVE, din Parcul Central al comunei Vâlcelele, județul Călărași. „De ce este specific acest consorțiu: el îți dă libertatea să și alegi, să și decizi pentru tine, în cadrul aceluiași grup. Nu te obligă nimeni să vinzi, nimeni să cumperi. Alegi ce produse vrei, când vrei să vinzi – astăzi, mâine, poimâine”.
Pe de altă parte, Ivan Dumitru a ținut să puncteze că respectul față de ceilalți membri contează cel mai mult.
„Ceea ce este la noi mai presus de orice este o înțelegere între gentlemeni. Puțini înțeleg lucrul acesta. Ai spus astăzi că vinzi 100 de tone? Mâine, dacă este prețul mai mic, vinzi o sută de tone. Obrazul și respectul față de ceilalți membri contează cel mai mult”, a conchis fermierul.
Parcul Central al comunei Vâlcelele a fost pentru a XI-a oară gazda Zilei Fermierului Călărășean. Primarul PSD-ist, Ionel Tatu, a recunoscut că alături de colaboratorii săi a pregătit timp de o săptămână acest eveniment.
El a mulțumit predecesorilor pentru inițiativă și unora dintre membrii Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Vâlcelele pentru susținerea financiară.
„Este a XI-a ediție, după ce am reușit și anul trecut s-o fac pe cea de-a zecea. Și trebuie să le mulțumim celor care au început prima ediție, și anume lui Iliuță Vasile și lui Gabi Oroianu (fostul primar), care au lansat ediția I. Eu am reușit să continui anul trecut. Sper să merg în continuare și anul viitor. Aceasta a fost ediția a XI-a. Aceste evenimente de amploare mare, care se află la noi, la Vâlcelele, și cu Ziua Fermierului Călărășean – Ziua Comunei –, fără sprijinul fermierilor din localitate și al Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Vâlcelele nu ar fi putut să aibă loc. Marea majoritate a sponsorizărilor a venit de la fermierii mei din localitate și de la partenerii din agricultură, firmele din agricultură. Cam 80 la sută din sponsorizările pentru acest eveniment sunt asigurate de fermierii din localitate, cărora țin să le mulțumesc”, a precizat edilul în alocuțiunea sa de deschidere.
Vom reveni cu mai multe informații despre eveniment în zilele următoare.
Lista cu insecticidele propuse de MADR pentru dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor în sezonul 2017-2018 și pentru menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale a grânelor
Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal în perioada de stocare este menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) printr-un comunicat de presă remis la redacție la începutul lunii septembrie a.c.
Pregătirea spaţiilor de depozitare presupune efectuarea curăţeniei, a dezinsecţiei şi a deratizarii acestora astfel că, spun specialiștii, pe lângă măturarea şi spălarea spaţiilor, o operaţiune foarte importantă este curăţarea crăpăturilor din pardoseală şi pereţi, „pentru că acestea sunt locuri de refugiu şi dezvoltare pentru numeroase insecte”. Și aici vorbim de dăunători de depozit cel mai frecvent întâlniți, cum sunt: gărgăriţa grâului (Sitophilus granarius), gărgăriţa orezului (Sitophilus oryzae), gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis), gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus), precum şi molia cerealelor (Sitrotoga cerealella), molia grâului (Nemapogon granellus) sau molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).
În vederea combaterii acestora, angajații Autorităţii Naţionale Fitosanitare recomandă dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor cu respectarea următoarelor etape: golirea spaţiilor, igienizarea şi văruirea acestora, precum și dezinsectia spaţiilor, după etanşeizarea lor prin stropire, folosind unul dintre următoarele insecticide cu acţiune îndelungată: Actellic 50 EC-1% (50 – 100 ml sol./mp); K’obiol 25 EC – 50 ml/ 5 l apa pentru 100 mp spatiu depozitare; K’obiol 25 EC –100ml/99 l apa pentru 100 t cereale, respectiv Reldan 22 EC – 22 ml/t ( în 0,75-1,5 l apa/t).
„Pentru suprafeţele netede din metal sau lemn se recomandă aplicarea a 50-100 ml soluţie preparată/mp., iar pentru suprafeţele poroase din beton sau zid văruit, precum şi pentru dezinsecţia podurilor şi a spaţiilor aflate în apropierea magaziilor, se va aplica 100-200 ml soluţie preparată/mp. După stropirea spaţiilor, acestea se închid ermetic timp de 3-4 zile, ulterior fiind deschise pentru aerisire. Pentru tratamente în spaţiile de depozitare se pot folosi şi alte produse de protecţia plantelor omologate”, menționează inspectorii în comunicatul de presă.
Combaterea rozătoarelor este și ea o măsură importantă deoarece, pe lângă pagubele cantitative, acestea sunt vectori pentru numeroşi dăunători de depozit. Deratizarea se poate face atât prin utilizarea de momeli şi capcane, cât şi prin folosirea aparatelor cu ultrasunete şi închiderea galeriilor.
„Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale apreciază că depozitarea corespunzătoare a produselor agricole este un factor deosebit de important pentru păstrarea calităţii şi cantităţii acestora pentru o perioadă îndelungată”, au conchis reprezentanții MADR.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează cu mare interes desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor din agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează acţiuni de informare pentru optimizarea păstrării recoltelor agricole în cele mai bune condiţii.
Primii speakeri la ArchiTECHture Conference&Expo 2017 - „De la orașele inteligente la geometria satului”
De la orașele inteligente la geometria satului este tematica abordată în luna noiembrie la Cluj-Napoca în cadrul evenimentului ArchiTECHture Conference&Expo, unde se întâlnesc peste 300 de arhitecți și specialiști din domeniile conexe, alături de speakeri precum Caroline Fernolend (Director Executiv, Fundația Mihai Eminescu), Dr. Conf. Univ. Șerban Țigănaș (Președinte Dico&Țigănaș), Daniel Popa (Country Manager, Reynaers) sau Gheorghe Damian (primar al comunei Ciugud).
De la sat la oraș și înapoi
În 17 noiembrie, la Centrul de Interes din Cluj-Napoca, evenimentul ArchiTECHture Conference&Expo aduce cei mai buni speakeri naționali și internaționali într-un format de eveniment diferit și adaptat tematicii și nevoii participaților, arhitecților, primarilor și specialiștilor din domeniu.
De la orașele inteligente la geometria satului aduce în prim plan paralela dintre arhitectura tradițională și cea modernă, iar tematica va fi dezbătută în 3 săli de conferință: Orașele inteligente, Geometria satului și Conversii/Restaurări.
Geometria satului și experții din domeniu
Caroline Fernolend este director executiv al Fundației Mihai Eminescu Trust. Aceasta a implementat peste 1200 de proiecte de revitalizare a patrimoniului cultural și dezvoltare comunitară în Transilvania și Maramureș, având, după 17 ani de activitate, o bogată experiență și înțelegere pentru valoarea arhitecturii și a peisajului cultural ca element de dezvoltare socio-economică a unei comunități.
În cadrul sălii Geometria satului, Caroline Fernolend va dezbate împreună cu Dorin Boilă, BIA și Gheorghe Damian, primar al comunei Ciugud, problemele pe care le au satele, ce înseamnă restaurarea corectă a caselor și cum pot aceștia, împreună, să colaboreze pentru buna conservare a clădirilor din patrimoniul cultural românesc.
Arhitectura modernă integrată
Dr. Conf. Univ. Serban Țigănas, arhitect, formator și activist pentru arhitectură este cunoscut în România prin proiectele biroului Dico și Țigănaș, echipă care se apropie de 20 de ani de activitate și care și-a consolidat portofoliul de lucrări realizate, publicate și premiate.
Șerban Țigănaș este fondator al firmei Planwerk, fiind prezent în ultimul deceniu în conducerea și orientarea organizațiilor profesionale ale arhitecților din România, Europa și din lume ca președinte al OAR – Ordinul Arhitecților din România și membru în consiliile de conducere ale ACE – Architects Council of Europe și UIA – Union Internationale des Architectes.
Împreună cu Daniel Popa, Country Manager Reynaers, vor dezbate în sala Orașele Inteligente, direcția spre care se construiește în prezent și integrarea arhitecturii moderne cu cea tradițională. Cu o experiență de peste 15 ani în business și vânzări, Daniel s-a dedicat în ultimii 10 ani în creșterea și dezvoltarea companiei Reynaers Aluminium în România prin antrenarea tuturor părților implicate în industria construcțiilor.
Laolaltă cu echipa sa, își propun să ducă Reynaers Aluminiun mai departe prin aliniera echipei la valorile companiei, cu mult entuziasm pentru un mediu mai bun.
Spațiul ideal pentru artiști și arhitecți
La fel ca în fiecare an, organizatorii Libero Events, pun accent pe inovație prin alegerea unui nou spațiu, Centrul de Interes din Cluj-Napoca, locul care îmbină utilitatea industrială cu spiritul artistic. Evenimentul ArchiTECHture Conference&Expo se află la cea de-a V-a ediție și contribuie alături de alte evenimente, an de an la educarea și dezvoltarea industriei de arhitectură din România. Evenimentul va avea loc la Cluj-Napoca în 17 noiembrie, iar înregistrările au loc pe site-ul oficial: www.architectureconf.ro
Companiile care au înțeles importanța arhitecturii pentru comunitatea lor și care susțin acest eveniment sunt: Partener Gold Orașele Inteligente: Alukonigstahl, Parteneri: Rigips Saint-Gobain, White Design, Kanuf Insulation, Desjoyaux Piscine, Reynaers, Antares, Euro GSM
Mașina Oficială: AutoWorld
----
Cristiana Techereș – Junior Project Manager Libero Events
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Tel.: 0773 392 394
Publicitate
Revista
