Despre boutique winery
Crama boutique e un concept simpatizat, aplaudat, invidat, comentat, dezaprobat, suspectat, urmat, accesat, calculat, evaluat, memorat... Niciodată ignorat. Interesant,nu?!
În ziua de astăzi, când toţi specialiştii în economie dar şi în agricultură îţi pun verdictul clar pentru orice mică întreprindere "faliment", pare aproape de neconceput să mai gândeşti, să mai finanţezi (şi prin asta înţeleg mai mult decât bani), o fermă mică, o plantaţie mică, o cramă mică.
Succesul marilor corporaţii pare să fie "destinul implacabil" al economiei globale în aşa măsură încât, te poţi gândi dacă şi firmele mai mărişoare româneşti n-ar trebui să li se închine fără condiţii, să predea cheile şi, eventual, să îşi ceară scuze că au încercat să stăpânească o bucată din piaţa propriei ţări. Cât despre afaceri mici, controlabile inclusiv la nivel pur uman, ce să mai vorbim... să nu uităm şocul recent şi efectele pe care le-a generat criza mondială, în mijlocul căreia încă ne aflăm. Fără a opune ca soluţie economică micile afaceri, nu pot trece cu vederea că acest seism nu a fost oficial anticipat, cu toţi doctorii în business şi că, pentru moment, soluţiile vehiculate nu par să ne îndepărteze de epicentrul activ-nociv al acestuia.
Rolul meu se limitează în a arăta că există idealişti, optimişti, oameni cu dragoste de pământ care nu stau cu mâinile în sân pentru a aştepta eventuala milă a corporaţiilor multinaţionale. Un pământ pe care-l poţi cuprinde cu vederea, cred că este în cea mai bună definiţie, "al tău". Plantele pe care le poţi cunoaşte, te vor cunoaşte şi ele. Este un fel de alegere care nu numai că nu ar trebui să supere pe nimeni ci, chiar ar trebui încurajat.
În ultima vreme, găsesc cu mare bucurie, producători de roşii româneşti care se străduiesc să nu le trateze chimic, să nu le îngraşe artificial, să revină, mai pe scurt, la matca noastră tradiţională.
Comentariile din rândul potenţialilor consumatori sunt, de multe ori nedrepte, şablonarde, în necunoștință de cauză, mustind de suspiciuni de genul: "e o chestie de marketing" sau "dom'le, da' ce preţuri au", etc.
Personal, privind la genul acesta de critici, în timp ce îi văd achiziţionând mulţumiţi pachetelele de chimicale cu formă de tomate (şi zic formă pentru că de gust nici nu poate fi vorba) mă gândesc dacă nu cumva sindromul pactizării cu călăul, este un fenomen larg, care se aplică şi la consumatorii români.
Aţi văzut vreodată cum arată „plantaţiile" de roşii din ţările care ni le trimit la preţuri atât de bune?!
Trecând de această „interpretare" a momentului în care ne aflăm, anticipez că, încetul cu încetul, oamenii înţelepţi vor căuta nu doar cantitatea, vor ocoli otrava şi vor alege calitatea. Partea negativă a lucrurilor este că, pe de o parte, producătorii buni vor fi puţini (pentru că nu au avut piaţă pe care să se bazeze) şi preţurile vor rămâne relativ mari şi, pe de altă, că tiparul de consum va trebui adaptat la... normal. Cantităţile nu vor fi nelimitate, nu vom găsi roşii în orice perioadă a anului, s.a.m.d.
Scrisoarea lu’ Gheorghe (august 2013)
Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare
Hai să trăiești șefu'! Io'te că ne'a ajuns vara și dete vipia piste noi, ca'cum dete gripa piste orătănii și nu mai apuci sara pe uliță, dacă nu te hidratezi, zice doctorii! Și io mă hidratez, mai ales că cu grăbeala căldurilor se învârtoșară gorgoazele și se precociză netimbrata ca'cu o lună! Ţ'am scris de un oarece enteres de'l am cu modificarea lu' constituția. Noi, talpa, cum ar veni, de ce să nu ne vârâm în trebile ţării, ca scofu'n dovlete? Puserăm de un brainstormig (stoarcere de creeri!) dupe cum îmi zise mie unul, cadru didactic scăpat în pensie, plin de parchinsoane și alțhaimăruri ca mâţa de purici și capra de râie. Varsă paharu' şi uită unde-i sticla, săracu'! La penzia de-o are, de un' să-și ia pastile de memorie. Îl mai supțiu cu câte netimbrată, de unde am băgat de seamă că mediţinala de gorgoaze e a mai prima, că pe parte de tremurici, lucră'n ceas şi pe parte de memorie şi-aduce aminte de revoluţionarele de la Apaca, ălea de pe vremea sovromurilor, nu ălea carele nu voiau valută. E drept că cam costă, că-i vine dupe a treia litră! Zic să bagi de un proect pă dezvoltare rurală ori pe tradiţionaliste cu iefect medicinal. Îţi dau ideea moca, nu vreau decât un zece procenturi din venituri, pintru cnăuhău. Restu', Matale și mogulu' lu' Matale, că am auzit că-i cam strâmtorat! Să revenim! Deci, că cum am auzit la tevereuri că preșu' de senat, vrea o consultare populară pintru constetuție, că' cum am băgat mâna la poznar, vorba vine, că am băgat-o la țuțuroiu' de netimbrată și am croșetat, din cheagul meu, cu persoanele publice de la noi din supturbană un forsait tim (ştiu ce-i aia, tot băbăciunea!) pintru o singură și unică problemă, carele ne munci pă toți, cum munceşte drumu' lung, cânele. Stema bre! Stema di pe steag, ce nu înţelegi? Dacă tot tre' o stemă, de ce să n-o propunem noi, ăştia carele ne lovim cu ea mai mult decât alții, la o rișcă, de'un parexamplu'. Am pus în discuție o acţie centrată pă obiectiv, anumea, ca'cum să arate stema pintru steag. Io'ți transmit punctili de vedere a lu' grupu' de lucru, cum ne spuse hodorogu' ca expert asociat, ce se află, că l-am asociat. Deci, dupe cum urmează.
Hodorogu' (decan de vârstă, prof de istoria patriei noastre, penzionar'): stema regală fără de coroană, că suntem, orișicât republică; fi-i-ar rânza a dracu' de bețivan și fi'mi'ar netimbrata de belea, că-i puse la loc creerii capului, de unde ierea ei duși.
Rechinu' (ăl mai prima branconier den partea asta de Europă): Lăsăm pe scutu' orătaniei doar delfinii, pe care-i înlocuim cu doi baboi, carele e orișicât mai aproape de obiectivu' imediat al românului; başca că, el, Rechinu' adică, nu ştie dacă delfinu' se apretează la borş, saramură şi plachie ca baboiu'! Şi dacă nici Rechinu' nu ştie, atunci cine? La vultur' să-i punem un vintir în cioc, un halău într-o gheară şi un târboc în haialantă. Să nu se uite de mămăligă!
Aspersor (om de afaceri, procurator de metale neferoase recuperabile): Lasăm păsăroiu', cu un aspersor în cioc; pe scut să râmâie partea cu podu' de piatră, că doar pe ăştea nu le sperie nimeni. Să rămâie şi bou', că ai lui e moldoveni, da' fără lună și stele, că te dovedește potera când recuperezi ceva, de pe undeva, din cuprinsu' patriei. În ghiare să ţie barosu' şi flacăra de autogenă cu care dovedirăm toată ruina de fiare a lu' Puşcatu'.
Loden (crâşmar şi patronu' lu' Loden Blitz): Rămâne păsărica, pe roz ori roşu, nu pi galbin ca acum, cu un țoi pintru tărie și o sticlă de bere în gheare; să rămâie apa pentru botezare iar în plisc să ție o vadră, să vază străinii că suntem măsurați la beutură; o burtă pintru ciorba de dres şi o căpiţă de mici.
Exdeputatu' lu a'Mică: zice să punem un orb, cu ochelari din ăia negrii și cu un baston alb, că dacă tot votarăm ca orbeții încă din Duminica orbului, măcar să avem în ce ne ține când dăm în gropi.
Io (mă știi): rămâne hultanu', cu valiza lu' nea Jiji'n plisc și mai schimbăm scutu' pe ici, pe' colo‚ cât să se pupe cu realitatea zilnică şi cotedeană. Să nu uit, punem și o traista'n băț. Fără busolă, că oricum ne'om duce unde'om vedea cu ochii!
Gheorghe
Cronica unui prost cu studii superioare (august 2013)
Nu am crezut şi nu voi crede că este luat în seamă un prost şi mai cu seamă unul cu studii superioare şi atunci voi apela la înţelepţii de altădată. Primul la care voi apela a rămas în istoria anecdoticii prin răspunsul dat atunci când a fost criticat că a lipsit de la şedinţa de partid: "Aveţi nevoie de curul meu sau de capul meu?" Acesta a fost marele matematician român Grigore C.Moisil. Acelaşi mare om de spirit ne-a lăsat un adevăr pentru zilele noastre, citiţi şi... "Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil". Dacă tot vorbim despre legi, încă un citat: "Bandit: om de afaceri sincer" şi îi aparţine umoristului şi jurnalistului american Ambrose Gwinnett Bierce, cunoscut, mai ales, ca autor al "Dicţionarului diavolului". Dar pe asta aţi ştiut-o? "Într-o ţară fără stăpân până nici hoţii nu sunt în siguranţă; pentru că doi iau prada de la unul şi mulţi de la doi". Citatul este de mare, mare actualitate, numai că... vine din trecutul foarte îndepărtat şi aparţine epopeei hinduse "Ramayana". Mai zice şi înţelepciunea populară că "Pentru un dram de minte nu-ţi trebuie un cap cât o baniţă". Aceasta o putem numi cronica despre actualitate. Ce ne rezervă viitorul în agricultură? Vom fi bogaţi, vom avea la picioare popoare, că vom avea la discreţie gaze de şist. Ce vom mânca? Asta este o altă întrebare cu un răspuns pe şest, aşa cum s-a încheiat şi contractul pentru exploatare.
Dar să revenim la problemele zilei. Una dintre acestea are în vedere recolta prea bogată de grâu. Preiau şi eu un titlu care, din păcate reprezintă realitatea cerută; "Săraca țară bogată! Deşi agricultorii scot producţii record de cereale, nu-şi acoperă investiţiile iniţiale, din cauza preţurilor prea mici" Ministerul de specialitate spune că nu se amestecă, piaţa hotărăşte. Răspunsul este demn pentru un capitalism sălbatic sau cum zic alţii capitalism de cazinou. Realitatea este alta şi o demonstrează statele "civilizate", unde se reglementează pieţele prin anumite reguli statuate de legi organice. Pe de altă parte, vinovaţi sunt şi înşişi producătorii agricoli care aşteaptă minuni cu ochii în soare. Aşa au orbit şi refuză să vadă realitatea că sunt dezbinaţi şi uşor de manevrat. Rămâne valabil un adevăr, că doar doi fac unirea, unde sunt trei sunt prea mulţi. Domnilor producători agricoli, nu vreţi să vă uniţi, atunci nu vă mai văitaţi ca babele pe şanţ. Se dovedeşte încă o dată că nu ştim şi mă refer la Parlament şi la Guvern să gestionăm bogăţia. Cine a spus asta?... (Şi a spus degeaba...) Cel care are curaj să şi semneze!!!
Un prost cu studii superioare
L.S. Indescifrabil!!!
Citatul ediţiei (august 2013)
Mmihail eminescu
În Senatul Romei putem urmări modul în care se creau legile romane. Străbunul propunea reforma, bunul o susţinea în acelaşi Senat, tatăl întrunea deja o mare minoritate, abia fiul o vedea realizată. Trei generaţii treceau până să se voteze o reformă, care apoi intra în adevăr in succum et sanguinem.
La noi, lucrurile se traduc din franţuzeşte într-o noapte şi sunt votate a doua zi cu drumul de fier. De aceea tâmpirea cu care ele se votează, de aceea lipsa de încredere în eficacitatea lor, de aceea multe legi sunt născute moarte. Despre o viaţă şi o evoluţiune proprie a ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici vorbă.
(Articol apărut fără titlu în TIMPUL, pe 8 mai 1881)
În vârful peniţei (august 2013)
Dacă fapta s-ar fi petrecut în ziua de 1 aprilie, aceasta ar fi putut lesne trece pe listă şi în rândul păcălelilor. E drept, una nu prea reuşită. Dar în definitiv şi la urma urmei există una lume - şi nu chiar atât de puţină cum s-ar crede - care nu prea are umor. Iar dacă posedă o cantitate infirmă, calitatea acestuia este de-a dreptul îndoielnică. Vezi emisiunile de divertisment de la TV. Din păcate, însă, în cele ce urmează nu e vorba de vreo farsă, ci de o tentativă, clară ca lumina zilei, de tâlhărie. Deşi s-a petrecut în miez de noapte. Locul desfăşurării acţiunii: o farmacie veterinară. Loc unde, dacă am fi ştiut cum or să meargă lucrurile, cel pus pe rele n-ar fi intrat în ruptul capului. Numai că individul a crezut că altul mai deştept ca dânsul nu-i pe tot mapamondul. Aşa încât, vârându-şi o mână adânc în buzunarul parpalacului, avea şi gluga, ca în filme şi zicând că are acolo un pistol, o bazuca ori o rachetă intercontinentală, nu mai reţin exact, a ameninţat-o pe tânără ce vindea medicamente că o împuşcă drept între ochii ei albaştri cu lentile de contact, că aşa-i la modă, dacă nu-i dă toţi banii din casa de marcat. Se ştie însă că, din totdeauna, orice naş îşi are naşul şi-şi şifonează panaşul. Pentru că, de astă dată, domnişoara farmacistă - şi cât de delicată şi neajutorată părea - nu s-a pierdut deloc cu firea şi în vreme ce-l asigura pe hoţ că, bineînţeles, îi va da toate încasările, başca o partidă de amor ( nu fi măgar!) a apăsat pe un anume buton. Bănuiţi care: cel care declanşează alarmă la băieţii cu puşcoace. Până să vină aceştia - există totuşi un Dumnezeu al borfaşilor - tâlharul, nemulţumit de lipsa de grabă a fetişcanei în a goli casa de marcat s-a enervat la culme, a început să vocifereze şi să dea isteric din mâini. Da, aţi citit bine: să dea din mâini. Din ambele. Adică şi din cea pe care o ţinuse în buzunar şi în care ameninţase că are un pistol. (Bazuca şi racheta intercontinentală sunt, după cum v-aţi dat seama, invenţiile subsemnatului).
Văzând că individul nu e înarmat, juna care nici până atunci nu se prea lăsase intimidată de borfaş a prins şi mai mult curaj şi a început să facă vocalize mai ceva ca Cezar Oatu şi Angela Gheorghiu în duet. Robert Turcescu nu era pe acolo să-l pupe pe buza de sus şi să intervină justiţiar cum îi e felul şi să-l pună la punct. Cum, necum, este că de frica fătucii - să trăieşti, Cristoiule - din subita inspiraţie, păcăliciul s-a lăsat păgubaş şi a şters-o englezeşte, lăsând cu buza umflată vajnicii zdrahoni chemaţi să vină în ajutor, dar sosiţi cu oarece întârziere. Ca de obicei, de altfel. Morala: vechiul proverb românesc: buturuga mică răstoarnă carul mare sau nu vă luați după aparenţe. În orice reprezentantă a sexului frumos, zis - de ce oare? - şi slab se ascunde o bărbată. Aferim, coane Iancule!
Pâinea noastră cea de toate zilele...
... și pentru bogat și pentru sărac. Aplicarea unui TVA de 9% la pâine și produse de panificație reprezintă un prim proiect realizat, o dorință împlinită. De mai bine de 7 ani, organizațiile profesionale atrag atenția asupra evaziunii fiscale din domeniul cerealelor, al industriei de profil. Prin insistența, în mod deosebit, a Patronatului din Industria de morărit și panificație ROMPAN și deschiderea conducerii MADR, de la 1 septembrie 2013, vom mânca pâine mai ieftină, cu 15%, cel puțin așa ar rezulta dintr-un calcul simplu.
Dacă vom regăsi la raft această diferență înseamnă că economia intră în normalitate. Conform protocoalelor încheiate între Guvern, Rompan și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România acest lucru ar fi realizabil, pâine mai ieftină la raft. Totul depinde de seriozitatea cu care obligațiile asumate de fiecare parte vor fi respectate.
Efectele, pe lângă cel al ieftinirii produselor de panificație, ar trebui să se vadă în cel mult 6 luni de la aplicarea actului normativ și anume: creșterea numărului de firme care să platească acest TVA, a numărului angajaților din sector și a încasărilor la buget.
Piața neagră din sector, estimată la 1,5 miliarde de euro, se va diminua simțitor, având în vedere și rezultatul aplicării taxării inverse, a fost de altfel și argumentul susținerii proiectului în fața oficialilor FMI.
Deși românul este considerat mare consumator de pâine, statistica ultimilor ani arată că în ultima perioadă există un trend descendent, ajungând în 2012 la 97 de kg. Diferența pînă la 120-130 kg/român, spun cei din panificație, este acoperită de consumul de pe piața neagră.
Oricum, pasul a fost făcut, așteptăm efectele și... urmarea, reducerea TVA la toate produsele agroalimentare, carne, lapte, legume-fructe, o piață neagră care înghite miliarde de euro. Scoaterea la suprafață a tranzacțiilor mai mici sau mai mari din agricultură se poate face mai repede prin introducerea carnetelor de comercializare și a cardului de acces. Cele două proiecte sunt definitivate de MADR încă de anul trecut, dar nu au fost puse în practică. Resursele financiare necesare implementării sunt încă în așteptare sau fondurile respective au fost redirecționate către reducerea TVA -ului la 9% pentru pâine. Am putea spune că e bine și doar atât.
Ministerul de Finanțe anunță că va reveni la TVA-ul de 19%, de la 1 ianuarie 2014. Este posibil sau nu. Nimic nu conferă certitudine atunci când trebuie să ceri voie, pentru aproape orice modificare în legislație, fie la Uniunea Europeană, fie la Banca Mondială sau la FMI.
Fără a bate prea tare la ochii celor cu "controlul" la bunul mers al economiei, etapele de relaxare pentru mediul economic fragil care activează în agricultură trebuie arse treptat.
Că ar fi trebuit ca reducerea TVA-ului să fie până la 5% sau, din contră, ar fi trebuit procedat invers și acordate bonuri valorice nu reprezintă decât o confirmare a unei vorbe din popor: „După război, mulți viteji se-arată!".
AVERTIZARE FITOSANITARĂ
Temperaturile foarte ridicate din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea omidei păroase a dudului, generaţia a II-a.
Această insectă are o foame exagerată şi consumă o hrană variată, înscriindu-se printre principalii dăunători ai speciilor pomicole dar şi a celor forestiere, producând pagube prin defolieri totale sau parţiale. Dăunătorul dezvoltă două generaţii pe an, dar în unii ani datorită condiţiilor climatice, poate să apară şi a treia generaţie parţială. La invazii puternice şi atacuri repetate, are loc debilitarea şi uscarea pomilor şi arbuştilor fructiferi, a arborilor şi arbuştilor ornamentali, mai ales a celor din aliniamente, din parcuri, de pe liziere şi arboretele rărite. Atacul cel mai păgubitor, din această perioadă, este produs de cea de a doua generaţie.
Pentru limitarea atacului sunt necesare două tratamente fitosanitare în parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale, precum şi în livezile pomicole sau grădini, folosind unul din următoarele produse:
1. PYRINEX QUICK 1,5 l/ha sau AVAUNT 150 SC 0,03% sau KARATE ZEON 0,015% sau KAISO SORBIE 5 EC 0,015% sau DIMILIN 48 SC 0,02% sau NOVADIM PROGRESS 0,1% sau CALYPSO 480 SC 0,02% + Aracet o, 2 %.
Perioada optimă de tratament: 09- 19 august 2013 (la semnalarea primelor cuiburi);
- Tratamentul II se va repeta la 10 zile de la cel anterior.
MĂSURI SPECIALE:
Pentru reducerea rezervei biologice a dăunătorului un rol important îl au măsurile de igienă culturală. La pomii cu fructe coapte, dar şi din culturile slab infestate şi accesibile, se recomandă omizitul, operaţie care se efectuează imediat după apariţia cuiburilor de hrănire, prin care se detaşează cu foarfecă cuiburile de omizi şi se distrug apoi prin ardere, precum şi instalarea brâielor capcană pe tulpinile pomilor şi arborilor, pentru captarea omizilor din generaţia a doua care se retrag pentru hibernare, în vederea distrugerii acestora.
Deţinătorii de pomi şi arbuşti fructiferi cu atac al omizii păroase a dudului sau alte defoliatoare, vor lua măsuri de distrugere a omizii!
La efectuarea tratamentelor chimice în zonele urbane se vor lua următoarele măsuri:
- Se va evita parcarea şi staţionarea mijloacelor de transport pe părţile carosabile pentru a nu stânjeni desfăşurarea lucrărilor, dar şi pentru că substanţele pentru protecţia plantelor utilizate pentru combatere sunt corosive.
Alte recomandări: Se pot folosi şi alte produse recomandate în Codex pentru testele avertizate.
Dacă în perioada recomandată intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile în care nu s-a putut lucra.
Nu se va stropi la temperaturi de peste 20 0C!
Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător!
Comisia Europeana a lansat o consultare online cu privire la rolul agriculturii de familie
Comisia Europeană a lansat o consultare online cu privire la rolul agriculturii de familie ce are ca scop identificarea priorităților pentru viitor, scrie La France Agricole. De asemenea ONU va face anul 2014 Anul Internațional al agriculturii familiale. Sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) scopurile campaniei sunt atenuarea foametei și a sărăciei, îmbunătățirea securității alimentare și a mijloacelor de subzistență, de protecție a mediului și a biodiversității. Toți cetățenii Uniunii Europene ce sunt interesați de agricultura de familie pot contribui la această consultare online până la data de 11 octombrie 2013, fiind urmată de o conferință ce se va concentra pe rolul agriculturii de familie și principalele priorități pentru viitor, programată pe data de 29 noiembrie 2013.
Intesa Sanpaolo oferă fermierilor credite SAPS pe baza adeverinţelor emise de APIA
În baza convenţiei semnate recent cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura (APIA) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Intesa Sanpaolo Bank oferă în prezent clienţilor cu activitate în agricultură, atât persoane fizice, cât şi juridice, credite pentru finanţarea capitalului de lucru, în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS) – Campania 2013.
Aceste credite sunt în valoare de 90% din suma aferentă SAPS şi se rambursează în momentul încasării subvenţiilor în conturile fermierilor. Până la încasarea acestor sume, clientul nu trebuie să plătească nici rate de credit şi nici dobânzi. Structura de preţ constă în dobândă formată din indicele ROBOR 6 luni + 3,95% şi un comision de acordare de 1%, iar garanţia principală o constituie cesionarea sumelor de încasat de la APIA.
"În strategia noastra comercială agricultura are o pondere substanţială. Ne-am propus şi am reuşit ca şi în 2013 să fim printre primele bănci locale ce pun la dispoziţia fermierilor credite conform programului SAPS. Ştim că în agricultură este vital să ai banii exact atunci când ai nevoie de ei, de aceea venim în întâmpinarea partenerilor noştri care activează în acest sector prin oferirea în mod prompt a acestui tip de credit", declară Stefano Burani, Director General Adjunct (Chief Business Officer).
Pe lângă acest produs, Intesa Sanpaolo Bank are o ofertă completă de finanţare în acest domeniu, ce cuprinde credite pentru susţinerea activităţilor curente, finanţări pentru orice gen de investiţii specifice sectorului agricol sau co-finanţare a proiectelor derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Produsele sunt special concepute pentru a răspunde nevoilor identificate în rândul clienţilor şi beneficiază de condiţii de creditare avantajoase, perioadă de graţie extinsă sau grafice de rambursare flexibile ce ţin cont de sezonalitatea din agricultură.
Membrii LAPAR nemulțumiți de nivelul subvențiilor stabilite de MADR
Camerele Agricole, fondul mutual, şi nivelul subvenţiilor au fost temele principale de discuţie dintre membrii Consiliului Director Lărgit ai LAPAR. Aceştia au hotărât să nu participe la înfiinţarea Camerelor Agricole deoarece nu le reprezintă interesele, iar în ceea ce priveşte fondul mutual membrii LAPAR vor organiza o întâlnire cu ministrul agriculturii, Daniel Constntin pentru a stabili cum vor fi gestionaţi banii si care sunt criteriile ce stau la baza funcţionării lui. Totodată Liga Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România se arată indignată de nivelul subvenţiilor care este prea mic pentru a putea fi de ajutor pentru fermieri.
''S-a pus in discuție nivelul subvențiilor unde membrii LAPAR, au considerat că propunerea MADR este discriminatorie pentru fermieri având un caracter populist ce nu urmărește un interes real privind dezvoltarea sectorului agricol privat, cei mai afectați fiind micii producători, care cu ajutorul ce îl vor primi nu pot dezvolta performanța. Membrii LAPAR, sunt indignați de măsurile nefertile ale MADR și atrag atenția conducerii acestuia că s-a terminat de mult campania electorală și că prioritate are campania agricolă.'', se arată într-un comunicat remis pentru Revista Fermierului.
Citeşte mai mult ...
Daniel Constantin participă la Conferinţa Naţională a Morarilor şi Brutarilor
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va participa în data de 31 iulie 2013, ora 11.00 la lucrările Conferinţei Naţionale a Morarilor şi Brutarilor, organizată în vederea lansării programului de reducere a TVA pe lanţul grâu – făină – pâine la 9%. Evenimentul este organizat de ROMPAN şi se va desfăşura în Pavilionul C1 din cadrul complexului ROMEXPO.
Bolile frecvente ale bovinelor de carne
Receptivitatea raselor de bovine de carne faţă de agenţii care produc bolile specifice acestor animale este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică, datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber pe păşune şi producţiei mai mici de lapte.
Afecţiunile oftalmologice
La bovinele de carne sunt destul de frecvente problemele oftalmologice, în special la tineret, cu simptome de cheratită şi conjunctivită, în unele cazuri - prin afectarea văzului producând pagube mari, datorită sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infecto-contagioase şi parazitare, cele mai frecvente fiind cele bacteriene. Factorii favorizanţi sunt aerul din grajd plin de amoniac şi praf, condiţiile de igienă necorespunzătoare, respectiv insectele care transmit boala şi lipsa vitaminei A. Ca tratament se recurge la administrarea de unguent sau picaturi oftalmice – Unguent oftalmic, Oculoforte şi la dezinfecţia periodică a grajdului cu Catiorom sau Decontaminol. Ca măsură de prevenţie se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut timp de 5 – 7 zile.
Indigestia ruminală
Aceasta se produce cel mai frecvent prin schimbări bruşte de furaje, prin nutreţ cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Alcaloza ruminală
Ea este rezultatul greşelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de "obişnuire") de furaje bogate în proteine sau azot, şi respectiv, furaje sărace în glucide. Rezultatul este creşterea concentraţiei de amoniu în rumen, alcalinizarea conţinutului ruminal cu afectarea activităţii prestomacelor.
Indigestia ruminală putridă
Aceasta este consecinţa administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiţii improprii sau păşunat pe terenuri necorespunzătoare.
Acidoza ruminală
Ea este, de asemenea, consecinţa furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutreţuri bogate în glucide care fermentează uşor, instalându-se dismicrobismul ruminal şi formându-se în perioadă scurtă de timp cantităţi mari de acid lactic.
Meteorismul ruminal acut („balonare")
Aceasta este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentaţie în rumen şi reţea, conţinutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie - indigestie spumoasă, sau gaze fără spumozitate - indigestie gazoasă. Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgenţă. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutreţurilor verzi, fragede, umede şi reci, mai cu seamă, al leguminoaselor. În cazul apariţiei bolii la un animal pe păşune este obligatorie întreruperea păşunatului şi scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje şi limitarea numărului de animale afectate.
Tratamentul
Acesta este în funcţie de tipul indigestiei şi urmăreşte corectarea raţiei alimentare, administrarea orală de ruminative ca Rumigen, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale, stimulând indirect rumegarea şi îmbunătăţind digestia; antibiotice: Oxitetraciclina, 1 - 3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină şi sulfat de magneziu.
Se foloseşte un tratament de susţinere cu: Hepatoprotect, Vitamina B1-B6, Perfuzol, Glucoză şi Multivitarom. În cazuri grave, se recurge la sondaj buco-esofagian sau ruminocenteză şi însămânţarea rumenului cu alt conţinut rumenal de la un animal sănătos.
Dr. Gabriela Lotrea, medic veterinar - S.C. Romvac Company S.A.
Ongloanele sănătoase dau lapte!
Ongloanele sănătoase câștigă, mai ales în fermele mari, din ce în ce mai mult teren și importanță. Nu este numai problema drumurilor mai lungi care trebuie parcurse în grajd, ci creșterea automatizării aduce cu sine necesitatea existenței unei cirezi omogene cu vaci a căror stare de sănătate este stabilă. Atunci când cazurile izolate de îmbolnăvire a unui animal se extind asupra întregului grup, apar pierderi economice mari. Depistarea precoce și o evaluare cât mai exactă a gravității situației existente joacă un rol important în afecțiunile podale ale vacilor. Numeroase ferme de vaci din întreaga lume și-au crescut eficiența utilizând saltelele de odihnă și covoarele pentru mișcare produse de compania germană Kraiburg.
Pierderi de mii de euro din cauza pododermatitelor
Studiile economice arată o enormă discrepanță în privința evaluării afecțiunilor podale, experții neutri estimând, de exemplu, procentul mediu de 22% vaci șchioape pe efectiv animale, în timp ce fermierii apreciază că doar 6% din vacile din grajdul propriu prezintă șchiopături. Piederile economice se văd direct în cheltuielile cu tratarea pododermatitelor mecano-infecțioase și indirect în pierderea de lapte, scurtarea timpului util de exploatare a animalului, creșterea intervalului dintre fătări ș.a.m.d. Numai din punct de vedere al producției de lapte se observă scăderi de la 17%, în cazul vacilor care prezintă șchiopături de gravitate medie și până la 36% la animalele cu șchiopături mai severe! Spre exemplu, la un efectiv de 120 vaci lapte, la un preț al laptelui de 0,30 euro, pierderile anuale sunt de peste 16.000 euro/an, dacă evaluarea mobilității medii se încadrează la nota de 1,7, pe când la o evaluare medie de nota 2,1 pierderea este deja de peste 19.000 euro/an (nota mobilitate: 1=vaca nu este șchioapă, 5=vaca șchiopătă foarte puternic). Rezultă faptul că este absolut rentabilă luarea de măsuri pentru prevenirea afecțiunilor podale, pardoseala din grajd fiind un factor de influență decisiv.
Eficiență crescută cu saltelele și covoarele Kraiburg
Vaca este în contact 24 de ore/zi cu pardoseala: aproape jumătate de zi se odihnește, circa 5-6 ore mănâncă, 2-3 ore durează mulsul, inclusiv deplasarea la sala de muls și timpul din sala de așteptare. În grajd (spre deosebire de pajiștile naturale în care vaca se deplasează mai mult pentru a se hrăni) rămân 4 ore pe zi, timp în care animalul staționează, cu condiția ca timpul de odihnă să fie la nivelul optim. Dacă vaca are confort scăzut la odihnă și în consecință va rămâne în decubit numai 8 ore față de 12 ore, va crește timpul de staționare al animalului la 8 ore/zi, ceea ce înseamnă pe an 60 de zile de staționare cu picioarele în dejecții! Dacă vom corela timpul de staționare cu incidența afecțiunilor podale vom observa clar importanța confortului la odihnă pentru sănătatea ongloanelor. Când animalul staționează, ongloanele acestuia sunt supuse unei solicitări mecanice într-un mediu umed și murdar (dejecții), iar fiecare minut de odihnă câștigat contează pentru sănătatea ongloanelor animalului, deoarece atunci când animalul este în poziția culcat, ongloanele se păstrează curate și uscate. De aceea, alături de suprafețele de mișcare moi și antiderapante în care ongloanele se afundă precum pe pajiștile naturale, suprafețele de odihnă din grajd trebuie văzute ca un factor cheie.
KRAIBURG oferă fermierilor moderni și eficienți o paletă de saltele și covoare din cauciuc pentru fiecare zonă tehnologică din grajd: cușete de odihnă, sala de muls și așteptare, alei de mișcare cu plug raclor, grătare de beton sau îndepărtarea mecanizată a dejecțiilor. Produsele au fost testate în laboratoarele proprii, numeroase ferme din Germania și întreaga lume, calitatea și durabilitatea lor fiind confirmată de Organismul german de control al calității DLG. Garanția producătorului pentru saltele, în condițiile montării corecte, este de 10 ani, iar pentru covoare de 5 ani, timpul efectiv de utilizare fiind mult mai lung. Numeroase ferme de vaci din întreaga lume și-au crescut eficiența utilizând saltelele de odihnă și covoarele pentru mișcare Kraiburg!
Mewi recomandă performanța
Prezența companiei Mewi la un târg de anvergura și structura celui desfășurat recent în apropiere de București, am numit AgriPlanta-RomAgroTec, nu putea să treacă neobservată. Utilaje și tractoarele aflate în portofoliul de vânzare al firmei timișene au impresionat de bună seamă asistența cu ocazia demonstrațiilor din câmpul special amenajat la Fundulea.
Rauch AGT 6036, un utilaj economic
O premieră în România, prezentată cu această ocazie, a fost un distribuitor de îngrășăminte de mare exactitate RAUCH. „Este o tehnică folosită în Europa de Vest de foarte puțini ani, ne spune Daniel Mayer, directorul tehnic al companiei Mewi, deci, nu este o tehnică foarte cunoscută, de aceea când vezi pentru prima oară utilajul, nici nu știi despre ce aparat de erbicidat este vorba, dar de fapt este un distribuitor de îngrășăminte solide, un RAUCH AGT 6036 cu un buncăr de 6000 de litri, adică aproximativ 4000 de kilograme de îngrășăminte pot fi alimentate în acest buncăr pe o lățime de distribuție a îngrășămintelor de 36 de metri."
Un lucru trebuie evidențiat, anume că este vorba de un distribuitor de îngrășăminte solide: „El distribuie exact la plantă, dacă ne uităm la lăncile care sunt pe utilaj, el va distribui pe rânduri direct la rădăcina plantei acolo unde avem nevoie de îngrășămintele respective." Avantajul pe care-l oferă folosirea unui astfel de utilaj este dat de faptul că economisește îngrășămintele față de distribuitoarele clasice pentru că cele cu disc au pierderi mai mari: „Distribuitoarele clasice de îngrăşăminte distribuie cu discuri care se rotesc, aruncă la distanţe de la 18 m până la 50 m lăţime de lucru cum este Rauch. Distribuţia prin aruncare practic are nişte palete montate pe discurile respective şi aruncă îngrăşământul ca şi cum ai semăna din mână, exact aşa se obţine şi acolo distribuţia uniformă a îngrăşământului pe sol, dar nu pe tot solul pe care distribuim avem rădăcini, acest distribuitor de îngrăşăminte ne oferă plasarea îngrăşământului exact pe rădăcină acolo unde planta are nevoie, exact pe rădăcină cu o distribuţie uniformă. Are posibilitatea de distribuţie cu viteze foarte mari de până la 30 km/h dacă solul ne permite, ajungând astfel la randamente de lucru ridicate. Vorbim de o economie de până la 50-80 de kilograme pe hectar, respectiv ne oferă posibilitatea să distribuim îngrășăminte de o calitate mai scăzută din punct de vedere al formei pe care o au boabele de îngrășăminte, adică putem să distribuim uree sub formă de praf, de pulbere direct la plantă, acolo unde avem nevoie de ea făcând o mare economie și la prețul îngrășămintelor, ceea ce fiecare agricultor își dorește." Dacă ar fi să vorbim procentual despre această economie, ea depinde de ce se distribuie, de ce cultură, ce vor ingnerii agronomi să obţină de cultura respectivă, dar „...vorbim de economii începând de la 15% până la 30 % din valoarea investită în îngrăşăminte, depinzând de tipul de îngrăşământ, cultură şi aşa mai departe.
Fendt 722, un tractor complet
Evident că un asemenea utilaj atât de mare are nevoie şi de o tracţiune puternică: „Vorbim de un necesar de putere de 250 cp, de aceea am plasat în faţa utilajului de care am vorbit anterior un tractor Fendt 722, lansat acum 2 ani, este unul dintre cele mai versatile tractoare produse de Fendt tot cu cutie Vario motor Deutz de 220 cp, fiind un tractor care se poate folosi de la fermele de animale cu încărcătoare frontale până la lucrări de prelucrare a solului, tractare şi aşa mai departe, de aceea el îl recomandă ca cel mai versatil tractor şi nu ar trebui să existe ferme care să nu îl aibă în dotare."
Util pentru o perioadă secetoasă
Un alt tractor pe care ni-l recomandă de astă dată Leontin Coca, director de vânzări în cadrul Mewi, este Fendt Vario 939 „...cel care dezvoltă 390 cp şi care se potriveşte excelent la o lucrare de dezmiriştire imediat după recoltat tocmai în ideea de prelucrare la timp şi superficială, aşa cum se pretează în condiţiile în general sau peste ani din perioada respectivă. Prelucrare minimală, pentru că asta este soluţia pentru verile secetoase, când trebuie păstrată apa în sol."
Și pentru că avea legat de el un utilaj, propunerea nu putea continua decât cu acesta - „Este vorba de un disc scurt, care, aşa cum spuneam, asta trebuie să facă, să dezmiriştească, să facă o prelucrare imediată şi minimală a solului după recoltat în vederea obţinerii unui pat germinativ în vederea semănatului. El oricum este de lăţime mare de lucru în cazul de față, avem un disc scurt Joker de la firma Hosch de 8 m lăţime de lucru, productivitate excelentă, prelucrare intensivă şi un amestec foarte bun al pământului cu resturi vegetale, lucru indicat în perioada de după recoltat până în semănat şi cu un tăvălug în cazul de faţă, potrivit pentru condiţiile noastre de sol mai greu şi mai bolovănos, un tăvălug greu în stil disc, care vine ataşat pentru nivelare şi uşoară compactare a solului în spate."
Și pentru că suntem la capitolul recomandări, am să închei cu una de altă natură decât cele tehnice: „Filozofia, nu ştiu dacă neapărat a mea, dar mă gândesc tot timpul la aceasta şi am impresia că eu am inventat-o şi consider că indiferent de ce grâu, rapiță, sau ce o mai fi se va aduna în hambare, cu atât mai mult trebuie să te gândeşti că în momente de criză se gândesc la a face investiţii în utilaje performanţe şi de mare randament pentru că de ele este nevoie tocmai în această perioadă, în această situaţie. Să aştepţi vremuri bune să faci investiţii, este adevărat că ai nevoie şi de bani, dar nu banul este singura problemă, până la urmă, pentru că posibilităţi sau soluţii se găsesc. Important este să stai de vorbă înainte şi să ştii ce vrei, de ce anume ai nevoie."
Publicitate
Revista
