Peste 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru finanţarea fermelor de subzistenţă
Un număr de 16.104 proiecte au fost declarate eligibile pentru finanţare din fonduri europene prin măsura 141 'Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), valoarea proiectelor selectate reprezentând peste 80% din alocarea financiară de 150 de milioane de euro pe sesiunea octombrie/noiembrie 2010, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Astfel, în sesiunea menţionată au fost depuse 16.403 proiecte, dar au rămas eligibile 16.104, în valoare totală de 120,78 de milioane de euro. De asemenea, au fost retrase de la finanţare 13 proiecte, în valoare de 97.500 euro, iar un număr de 299 de proiecte au fost respinse, valoarea acestora fiind de peste 2,242 milioane euro.
În acest an, măsura 141 va avea două sesiuni de depunere de proiecte, una fiind deja deschisă (1-30 iunie 2011), iar cea de-a doua în perioada 3-31 octombrie 2011, beneficiarii putând accesa circa 105 milioane euro pe sesiune.
Obiectivele specifice ale măsurii 141 vizează creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic, diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin măsura 141 sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neimpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economica cuprinsă între 2 şi 8 UDE, situată pe teritoriul ţării, înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol şi care comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.
Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), plăţile efectuate către beneficiarii fondurilor europene pentru dezvoltare rurală se ridică la 2,035 miliarde euro, până la finele lunii mai, aproape jumătate faţă de valoarea totală a cererilor selectate pentru finanţare. Până la finele lunii mai au fost selectate spre contractare, în vederea dezvoltării mediului rural, cereri de finanţare în valoare de 4,27 miliarde de euro.
De la demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în martie 2008, prin intermediul căruia se acordă fondurile europene nerambursabile pentru investiţii şi plăţi directe, au fost selectate pentru a fi contractate 31.414 cereri de finanţare, reprezentând o angajare de 60,9%. Dintre acestea, până în prezent, au fost contractate efectiv 29.311 proiecte, în valoare de 3,86 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o angajare de 55,14% a fondurilor totale alocate pentru măsurile de investiţii gestionate de către APDRP. De asemenea, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 2,035 miliarde de euro.
Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul
Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul, potrivit studiului 'Out of Home Consumption Habits', realizat în martie de Unilever Food Solutions, studiu ce conţine informaţii referitoare la profilul românilor care iau cel mai des masa în oraş, ce anume preferă să comande, cât plătesc de obicei pentru o masă şi care sunt orele la care preferă să mănânce.
Conform acestei cercetări, locuitorii din oraşele mari (cu peste 200.000 locuitori) cheltuiesc cel mai mult pentru o masă, respectiv 40 de lei, în timp ce cei din Bucureşti cheltuiesc 15-20 de lei, primii preferând restaurantele mixte, iar ceilalţi cantinele, fast-food-urile şi shaormeriile.
Trendurile la nivel naţional în materie de servire a mesei în oraş arată că 50% dintre românii care iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni preferă să mănânce în oraş seara, iar 40% au declarat că în ultimele trei ieşiri în oraş au luat masa în fast-food-uri şi pizzerii, unde au comandat preparate din carne (36% dintre ei), pizza (32%) şi ciorbe acre (13%).
Studiul Unilever arată că 28% dintre persoanele din mediul urban cu vârste între 18 şi 64 de ani iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni.
În ceea ce priveşte frecvenţa cu care românii mănâncă în oraş, 24% o fac de 2-3 ori/săptămână, 42% - o dată la 2-3 săptămâni şi 34% - cel mult o dată pe lună.
Bărbaţii din România ies mai des în oraş decât femeile (66% versus 34% din categoria 'heavy consumers', adică cei care iau masa în oraş de cel puţin 2-3 ori pe săptămână). Cel mai adesea ei mănâncă la shaormerii şi cantine şi preferă ciorbele acre şi carnea de porc, pe când femeile mănâncă în oraş mai degrabă salate şi deserturi (în special clătite) şi preferă pastele, salata bulgărească, brioşele, prăjiturile şi salata de fructe.
Mâncărurile preferate diferă în funcţie de regiunea ţării. Astfel, în sudul României, Muntenia, Banat şi Transilvania, mâncărurile preferate sunt pizza, fripturile, sandvişurile, shaorma. În Dobrogea este preferată mâncarea chinezească, în Moldova - ciorbele acre şi în Oltenia şi Maramureş - mâncărurile mixte.
Când mănâncă în oraş, românii comandă diferit, în funcţie de categoria de vârstă din care fac parte. Cei cu vârste între 18 şi 24 de ani aleg cel mai adesea mâncare fast-food (pizza, shaorma şi burgers), cei cu vârste între 25 şi 34 de ani preferă snacks-urile şi garniturile cu cartofi, iar românii peste 35 de ani preferă mâncarea tradiţională: ciorbele acre, supele, felurile de mâncare cu carne (şniţel de pui sau aripioare de pui) şi deserturile.
Rezultatele studiului Out of Home Consumption Habits sunt susţinute de Raportul Global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră?', comunicat de Unilever Food Solutions în aprilie 2011. Conform acestuia, consumatorii din ţările Europei Centrale şi de Est sunt foarte interesaţi să afle ce conţine mâncarea pe care o comandă, atunci când mănâncă în oraş - 55% din respondenţii din Germania şi peste 90% dintre respondenţii din Rusia şi Turcia. Ei consideră că responsabili pentru informarea lor despre felurile pe care le comandă când mănâncă în oraş sunt restaurantele, cantinele şi furnizorii din sectorul gastronomic.
Raportul Global a fost realizat pe 3.500 de persoane care iau masa în oraş cel puţin o dată pe săptămână, 87% dintre ei declarând că ar alege preparate mai sănătoase atunci când mănâncă în oraş, dacă ar cunoaşte valorile nutriţionale ale acestora - 49% dintre germani, 72% dintre respondenţii ruşi, 77% dintre respondenţii turci.
Ţările incluse în Raportul global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră' din Europa Centrală şi de Est sunt Germania, Rusia şi Turcia.
Unilever Food Solutions este divizia specializată de soluţii gastronomice a companiei Unilever, prezentă în 74 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud.
Studiul Out of home consumption habits a fost realizat în martie 2011 de Synovate România pentru Unilever Food Solutions pe un eşantion reprezentativ la nivel urban pentru populaţia între 18 şi 64 de ani (891 persoane). Respondenţii care iau masa în oraş cu o frecvenţă de cel puţin o dată la 2-3 luni se caracterizează prin venituri preponderent de peste 1200 lei/lună, angajaţi full-time, absolvenţi de liceu şi facultate.
Cererile pentru CNDP-ul pe 2011 la bovine pot fi depuse de la 1 iulie
Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine( FCBR), Mircea Ciurea, ne-a informat că, în urma întâlnirii de luni, 06.06.2011, cu reprezentanţii MADR, s-au stabilit următoarele:
- Între 1 iulie – 15 august, toţi crescătorii de bovine pot depune cereri la sediile APIA judeţene pentru CNDP-ul pe anul 2011( Plăţile Naţionale Complementare Directe);
- Cererile pentru plata CNDP-ului la bovine vor purta ştampila asociaţiei judeţene pentru ca să nu mai existe suspiciuni de fraudă în privinţa numărului de animale declarat şi cel faptic
- A fost scoasă obligativitatea declaraţiei pe propria răspundere privind datoriile la zi către bugetul de stat;
- Crescătorii care au achiziţionat până acum animale de rasă au posibilitatea ca, până la 30 iunie 2011, să-şi înscrie animalele în RN, după care să meargă la DSVSA – urile judeţene pentru a-şi lua un cod de exploataţie.
- Se speră ca pentru anul acesta suma alocată plăţilor pe cap de animal(CNDP) să fie cea negociată pentru 2011, adică în jur de 270 milioane euro.
România solicită despăgubirea tuturor producătorilor de castraveţi, CE vrea să dea bani doar pentru grupurile organizate
România va solicita Comisiei Europene despăgubirea tuturor producătorilor de castraveţi afectaţi de scăderea vânzărilor şi de blocarea exporturilor din cauza epidemiei produse de bacteria E.coli, deşi forul european intenţionează să ofere despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară.
'Am făcut toate demersurile către Bruxelles pentru despăgubirea tuturor producătorilor şi exportatorilor români de castraveţi afectaţi de epidemia produsă de bacteria E.coli şi recuperarea pierderilor. UE face discriminări dure deoarece vrea să acorde despăgubiri doar pentru grupurile organizate de producători care vând în pieţe, ori producătorii noştri nu prea sunt organizaţi', a spus Tabără.
Acesta a precizat ca la ora actuală Germania a descoperit infestarea cu această bacterie şi în cazul mugurilor de fasole Mungo, utilizată pentru salate.
'Legumele din România nu au niciun fel de probleme cu această bacterie, acestea fiind sigure din punct de vedere calitativ', a mai adăugat şeful MADR.
Ministerul Agriculturii a finalizat evaluarea pierderilor înregistrate de producătorii români, situaţia urmând să fie transmisă Comisiei Europene în cursul zilei de luni. Consiliul extraordinar al miniştrilor Agriculturii (din UE) urmează să decidă marţi compensaţiile financiare pentru ţările afectate de blocarea comerţului intracomunitar cu castraveţi din cauza bacteriei E.coli.
Din datele furnizate de reprezentanţii MADR, producătorii români pierd zilnic circa 100.000 de euro din cauza blocării schimburilor intracomunitare cu castraveţi, dar şi a scăderii vânzărilor pe piaţa internă cu 70%. Calculate la o perioadă de 60 de zile, pierderile ar putea ajunge la nouă milioane de euro.
România exportă la aceasta oră doar castraveţi cornişon, în jur de 400-500 tone pe zi, dar mai mult către ţările din est, cu precădere Polonia şi Moldova, castraveţii de seră, cei lunguieţi, fiind preferaţi în ţările occidentale. Suprafaţa ocupată cu sere în România se ridica la 600 de hectare, din care circa 60 de hectare sunt cultivate cu castraveţi.
Fermierii spanioli susţin că valul de panică creat de pe urma 'psihozei castravetelui' le aduce pagube de aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, iar germanii pierd circa patru milioane de euro pe zi. De asemenea, în Olanda pierderile sunt cifrate la cinci milioane de euro pe zi, iar valoarea exporturilor belgiene de legume către Rusia, ţară care a impus embargo asupra importurilor de legume proaspete dinspre UE, se ridică la 30 de milioane de euro anual.
Ultimele informaţii arată că seminţe germinate provenite din nordul Germaniei ar fi sursa răspândirii bacteriei E.coli, deşi Germania a anunţat săptămâna trecută că sursa contaminării ar fi castraveţii bio din Spania. Testele au contrazis însă aceste acuzaţii.
Autorităţile landului Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au admis duminică seara că infecţia intestinală cu bacteria E.coli, din cauza căreia au murit deja 22 de oameni, ar putea avea la origine germeni de fasole, linte, mazăre şi soia, cultivate la ferme din regiunea respectivă.
'Nu există o certitudine deplină că aceste plante sunt responsabile de epidemia de diaree hemoragică, însă rezultatele finale de laborator sunt aşteptate pe parcursul zilei de luni', precizează Deutsche Welle.
Autorităţile din Saxonia Inferioară nu exclud posibilitatea ca bacteria E. coli să fie detectată şi la alte ferme germane. Ferma unde a fost descoperită presupusa sursă a epidemiei este acum închisă.
Până în acest moment, 22 de persoane au decedat în urma infecţiei, 21 de persoane au murit în Germania şi una în Suedia, alte 2.100 de persoane din 12 ţări fiind afectate de acestă boală. Toţi cei infectaţi locuiesc în Germania sau au călătorit în această ţară.
Bacteria E.coli, care se găseşte de obicei în aparatul digestiv al animalelor şi oamenilor, nu este periculoasă în cele mai multe cazuri. În unele cazuri însă infecţia intestinală poate provoca sindrom hemolitic uremic (Eceh), care afectează rinichii şi sistemul nervos.
Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a anunţat că tulpina bacteriei E.coli aflată la originea epidemiei din Europa este nouă. Testele genetice preliminare arată că tulpina reprezintă o mutaţie provenind din doua tipuri diferite de bacterii E.coli şi conţine gene letale ce ar putea explica de ce epidemia din Europa are o asemenea amploare şi pare atât de periculoasă.
Sursa contaminărilor cu bacteria e-coli rămâne încă necunoscută
Prezent la reuniunea miniştrilor europeni ai agriculturii de la Debrecen, în Ungaria, comisarul european în domeniu, Dacian Cioloş, a anunţat că în următoarele zile Comisia va da publicităţii rezultatele analizelor făcute în scopul identificării sursei acestei infecţii.
Autorităţile germane nu au putut confirma că la baza intoxicaţiilor s-ar afla castraveţi proveniţi din Spania. Primele teste de laborator au dovedit că unele dintre aceste legume erau într-adevăr contaminate cu o tulpină a bacteriei e-coli, dar alta decât cea care a provocat îmbolnăvirile şi decesele. Astfel că sursa contaminărilor cu bacteria e-coli care a ucis 16 persoane în Germania rămâne deocamdată necunoscută.
TVA-ul se va încasa la sfârşitul ciclului comercial
Încasarea TVA la tranzacţiile de cereale şi alte mărfuri agricole se va face la sfârşitul ciclului comercial şi nu pe tot parcursul acestuia, a decis guvernul printr-o ordonanţă de urgenţă. Măsura va fi aplicată începând de astăzi, pentru o perioadă de doi ani.
Premierul Emil Boc a precizat că această metodă este una dintre cele mai eficiente în combaterea evaziunii fiscale în domeniu.
Potrivit redactorului nostru, şi ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, s-a pronunţat în favoarea adoptării taxei inverse şi a susţinut că astfel ar ajunge mai mulţi bani la bugetul de stat
Urmează taxarea inversă în sectorul de legume şi fructe, după aprobarea măsurii pentru cereale
Taxarea inversă în sectorul de legume şi fructe este următorul pas care ar putea fi făcut împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Valeriu Tabară.
'Azi vom discuta în Guvern aprobarea proiectului de act normativ privind taxarea inversă la cereale, care va rezolva o parte din problemele legate de evaziunea fiscală înregistrată la marginea solei, în momentul recoltării, unde nu se plăteşte TVA. Următorul pas se referă la aplicarea unei astfel de măsuri şi în sectorul de legume şi fructe şi vom discuta acest lucru cu Ministerul de Finanţe', a precizat Tabără.
Potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 571/2003, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va fi aplicată începând cu data de 1 iunie 2011, până pe 31 mai 2013. Aprobarea acestui proiect de act normativ ar putea avea loc marţi, în condiţiile în care Executivul s-a reunit în şedinţă, la ora 17.00.
În proiectul MFP se menţionează că modificările au fost luate având în vedere necesitatea combaterii, în regim de maximă urgenţă, a fraudei fiscale în domeniul TVA pentru livrările de cereale şi plante tehnice, ţinând cont de recomandările Comisiei Europene privind restrângerea sferei categoriilor de bunuri pentru care România a solicitat autorizarea pentru aplicarea unei măsuri speciale de derogare de la directiva privind sistemul comun al TVA.
De asemenea, MFP invocă necesitatea implementării taxării inverse înainte de începutul perioadei de recoltare a acestora, în care se manifestă cu preponderenţă fenomene evazioniste, precum şi situaţia proprietăţilor agricole din România.
Plantele care vor intra sub incidenţa acestei modificări sunt grâul dur, alacul destinat însămânţării, grâul comun destinat însămânţării, alt alac şi grâu comun, nedestinate însămânţării, secara, orzul, porumbul,boabe de soia, seminţele de rapiţă sau rapiţa sălbatică, seminţele de floarea soarelui şi sfecla de zahăr.
APIA poate face plăţile direct către prestatori în proiectele de reconversie vinicolă
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a răspuns pozitiv cererii Patronatului Naţional al Viei şi Vinului pentru ca plăţile reprezentând sprijin financiar pentru măsura de restructurare/reconversie în domeniul vitivinicol să fie făcute direct în contul prestatorului de servicii cu care beneficiarul are încheiat un contract.
Potrivit PNVV, încă din anul 2009, Patronatul a facut demersuri pe lânga Ministerul Agriculturii pentru facilitarea absorbţiei fondurilor europene ridicând problema lipsei infuziei financiare din sistemul bancar. Una dintre măsurile propuse a fost aceea de cesionare a creanţei de către beneficar către furnizorul de bunuri şi servicii, iar APIA a răspuns pozitiv în data de 23 mai, astfel încât plăţile reprezentând sprijin financiar pentru măsura de restructurare/reconversie să fie făcute direct în contul prestatorului de servicii cu care beneficiarul are încheiat un contract.
Reprezentanţii PNVV apreciază că în acest mod se vor simplifica foarte mult relaţiile între APIA, beneficiarul fondurilor europene şi furnizorul de bunuri şi servicii, nu doar în ceea ce priveşte măsura de reconversie/restructurare, cât şi pentru celelalte măsuri din cadrul Programului Suport şi anume utilizarea de must concentrat, promovarea pe pietele ţărilor terţe şi asigurarea recoltei.
Practic, cu ajutorul cesiunii de creanţă, beneficiarul scapă de grija cofinanţării, iar prestatorul de bunuri şi servicii are certitudinea încasării creanţei.
APIA face precizarea că plata sumelor exigibile va fi redirecţionată de către APIA către furnizori doar după ce beneficiarii fac dovada unui contract de cesiune valabil încheiat şi opozabil Agenţiei prin notificare şi acceptare conform dispoziţiilor legale.
Pentru restructurare/reconversie în 2007 au fost absorbite fonduri europene în valoare de 6,98 milioane euro, 35,05 milioane euro în 2008, 41,69 milioane de euro în 2009 şi 41,54 milioane de euro în 2010.
PNVV consideră că măsura se poate aplica pentru orice achiziţie de bunuri şi servicii cu fonduri europene prin APIA, urmând ca Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) să dea un răspuns în acest sens.
Evaziunea fiscală înregistrată pe întreg lanţul de morărit şi panificaţie ar putea să scadă cu un miliard de euro
Evaziunea fiscală înregistrată pe întreg lanţul de morărit şi panificaţie ar putea să scadă cu un miliard de euro după intrarea în vigoare a ordonanţei privind taxarea inversă la cereale şi plante tehnice (surse).
'În condiţiile în care evaziunea fiscală este estimată la circa trei miliarde de euro din furtul de TVA pe întreg lanţul de morărit şi panificaţie, de la cereale până la pîine, intrarea în vigoare a actului normativ privind taxarea inversă la cereale ar putea reduce evaziunea cu circa un miliard de euro', a precizat sursa citată.
Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 571/2003, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va fi aplicată începând cu data de 1 iunie 2011, până pe 31 mai 2013. Aprobarea acestui proiect de act normativ ar putea avea loc marţi, în condiţiile în care Executivul se va reuni în şedinţă, la ora 17.00.
În proiectul MFP se menţionează că modificările au fost luate având în vedere necesitatea combaterii, în regim de maximă urgenţă, a fraudei fiscale în domeniul TVA pentru livrările de cereale şi plante tehnice, ţinând cont de recomandările Comisiei Europene privind restrângerea sferei categoriilor de bunuri pentru care România a solicitat autorizarea pentru aplicarea unei măsuri speciale de derogare de la directiva privind sistemul comun al TVA.
De asemenea, MFP invocă necesitatea implementării taxării inverse înainte de începutul perioadei de recoltare a acestora, în care se manifestă cu preponderenţă fenomene evazioniste, precum şi situaţia proprietăţilor agricole din România.
Plantele care vor intra sub incidenţa acestei modificări sunt grâul dur, alacul destinat însămânţării, grâul comun destinat însămânţării, alt alac şi grâu comun, nedestinate însămânţării, secara, orzul, porumbul,boabe de soia, seminţele de rapiţă sau rapiţa sălbatică, semninţele de floarea soarelui şi sfecla de zahăr.
Taxarea inversă ar permite încasarea TVA la sfârşitul ciclului comercial şi nu pe tot parcursul acestuia, putând duce la eliminarea pieţei negre. Metoda aplicată în prezent, respectiv încasarea TVA în fiecare etapă a ciclului comercial, conduce la majorarea preţurilor la alimente.
Potrivit estimărilor făcute de patronatele din industria de morărit şi panificaţie, cantitatea de pâine neînregistrată anual se ridică la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din producţia totală de pâine, cifrată la 2,16 milioane de tone. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată un consum lunar de pâine de numai 45.000 - 50.000 tone faţă de 180.000 tone cât sunt estimările patronatelor din domeniu, conform producţiei.
Conform calculelor patronatului Rompan, la un preţ mediu de 2.400 de lei pe tona de pâine reiese că peste 709 milioane de lei nu sunt încasate la bugetul de stat din TVA, dintr-un total de aproape 985 milioane de lei TVA, conform producţiei.
La aceste date se mai adaugă şi celelalte segmente din domeniul de morărit şi panificaţie, respectiv grâu, tărâţe şi făină, ceea ce ridică suma neîncasată la buget din TVA la 1,09 miliarde de lei pe întreg lanţul, dintr-un total de 1,406 miliarde de lei, conform producţiei.
Reducerea evaziunii fiscale se referă la taxarea inversă pe întreaga filieră a cerealelor - făină, pâine - încasarea TVA realizându-se la final.
'În acest caz, producătorul agricol vinde cerealele fără TVA către comerciant, mai departe pe lanţ, comerciantul de cereale către moară, aceasta către brutărie şi, ulterior, către magazin. Practic, toţi vând produsele fără TVA, taxa pe valoarea adăugată încasându-se doar în final la vânzarea pâinii şi produselor de panificaţie către populaţie. În acest caz, se reduce evaziunea la comerţul cu cereale şi făină, determinând şi reducerea evaziunii la pâine şi produse de panificaţie', potrivit patronatelor din domeniu.
Rompan estima anul trecut că evaziunea fiscală numai din sectorul de morărit şi panificaţie, fără cereale, a crescut cu 15 procente după majorarea taxei pe valoare adăugată la 24%, depăşind un miliard de euro.
Potrivit estimărilor din piaţa, aproximativ 70% din sectorul agroalimentar din România este nefiscalizat.
Certificarea culturilor semincere de cereale păioase
Sămânţa reprezintă o verigă importantă pentru producţia agricolă viitoare. Obţinerea unor seminţe pure din punct de vedere calitativ, dar şi cantitativ reprezintă prioritatea numărul unu în cadrul Inspectoratelor pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor. Alături de producătorii agricoli de seminţe, ITCSMS-urile au sarcina de a asigura pătrunderea pe piaţă numai a seminţelor corespunzătoare, seminţe certificate atât în operaţiunile din teren (verificarea culturilor în câmp), dar şi în operaţiunile de laborator (puritate, germinaţie etc). În final, atât noi, inspectoratele, cât şi producătorii de sămânţă avem un singur scop, respectiv producerea de sămânţă superioară din punct de vedere calitativ. Atunci când avem rezultate bune vedem răsplata eforturilor noastre comune.
Din punct de vedere practic activitatea de control desfăşurată de ITCSMS se împarte în două etape distincte: Verificarea documentaţiei şi Organizarea şi efectuarea controlului în câmp.
Verificarea în laborator
Verificarea documentaţiei care însoţeşte “Declaraţia de multiplicare”, conform Ord. 149/2010 şi Ord. 59/2011, se face în laborator. Se identifică soiul sau hibridul care este supus procesului de producere de sămânţă şi se verifică documentele aferente acestuia: Declaraţia de multiplicare trebuie să fie corect completată; Documentele depuse trebuie să fie corespunzătoare verigii respective de producere de sămânţă; Prezentarea etichetelor oficiale de provenienţă din care se reţine una; Dacă soiul sau hibridul este înscris în Catalogul oficial sau în cataloagele CE sau cataloagele ţărilor membre. În cazul în care a fost înaintată o cerere de înregistrare în catalogul naţional, inspectorul oficial verifică existenţa autorizaţiei acordate de LCCSMS sau ITCSMS în acest scop şi descrierea soiului respectiv, aşa cum este furnizată de solicitant.
Control în câmp
Cea mai importantă etapă din cadrul producerii de sămânţă o reprezintă organizarea şi efectuarea controlului în câmp.
Pentru cereale păioase se efectuează două controale în câmp: în perioada de vegetaţie şi la maturitate.
La înspicare (înflorire până la schimbarea culorii spre coacere) se verifică: - suprafaţa, varietatea, numerele de lot, parcelele semănate şi suprafaţa lor, premergătoare, date tehnologice; - distanţele de izolare, iar în cadrul acestora absenţa plantelor care pot fi contaminatoare cu polen, pentru varietăţi alogame (pentru Secale cereale altele decât hibrizii: producerea de sămânţa Bază 300 m, iar Certificată 250 m; pentru Triticosecale varietăţi autogame: producerea de sămânţa Bază 50 m, iar Certificată 20 m; pentru celelalte specii suficient cât să poată fi evitată impurificarea mecanică); - se face identificarea soiului pe baza descrierii oficiale, iar în cazul hibrizilor se identifică genitorii după caracteristicile morfologice folosind, de asemenea, descrierea oficială; - se determină densitatea lanului; - se face determinarea purităţii varietale şi dacă este cazul se aduce la cunoştinţă multiplicatorului necesitatea efectuării unor lucrări de remediere a acesteia.
La maturitate se verifică: - efectuarea lucrărilor solicitate la primul control (dacă este cazul); - estimarea producţiei.
Evaluarea purităţii varietale
În perioada de la înflorit şi până la schimbarea culorii spre coacere foarte importantă este lucrarea de purificare varietală. Aceasta constă în identificarea şi eliminarea din lotul de sămânţă a plantelor considerate netipice. Sunt considerate plante netipice: plantele care aparţin altor varietăţi (de exemplu Dropia în cultura de Alex); hibrizii naturali (plante provenite din fecundarea florilor cu polen de la altă varietate); plantele mutante care reprezintă caractere apărute în urma modificării structurii de cromozomi; plantele ale căror caractere se manifestă diferit faţă de caracterele iniţiale datorate genelor (de exemplu plante cu spice laxe, plante cu ariste mult mai mari, etc).
În funcţie de specia multiplicată, evaluarea purităţii varietale la cereale păioase se face în două moduri: - procentual pentru culturile de: Triticum aestivum, Triticum durum, Triticum spelta, Hordeum vulgare, Avena sativa, Triticale autogame; - în număr de impurităţi maximal pe unitatea de suprafaţă pentru: Secale cereale şi Oriza sativa.
Evaluarea purităţii varietale constă în numărarea tuturor plantelor care reprezintă caractere diferite faţă de cele ale varietăţii multiplicate, într-un anumit număr de puncte, stabilite de către inspector în funcţie de suprafaţa inspectată.
Pentru determinarea purităţii varietale la speciile la care aceasta se determină în procente se procedează la deplasarea în parcelă după una din metodele X, V, W, punctul de pornire fiind cel unde s-a început semănatul. Numărul de puncte în care se fac determinări se stabileşte astfel: - pentru suprafeţe până la 10 ha, inclusiv: 5 staţii în care se examinează minimum 2000 de spice; - pentru suprafeţe ce depăşesc 10 ha, la fiecare 10 ha se mai adaugă o staţie.
Puritatea varietală a parcelei se va calcula prin însumarea plantelor netipice identificate şi raportarea acestora la numărul total de plante examinate. Practic, pentru determinarea purităţii varietale în fiecare staţie de control se va proceda astfel: - se numără spicele pe 1 m liniar; - numărul de spice/m liniar se înmulţeşte cu numărul de rănduri pe care dorim să facem determinările (4-5 rânduri pentru a se observa mai uşor); - se măsoară atâţia metri cât sunt necesari pentru a avea cel puţin 2000 plante pentru observaţie; - se determină numărul de plante netipice existente pe suprafaţa delimitată şi tipul acestora.
Spre exemplu: Avem de inspectat o parcelă de grâu, categoria Bază în suprafaţă de 8 ha. Numărul de staţii de control este 5; numărul de spice/1 m liniar = 70 spice; 70 spice/1 m liniar x 5 rânduri = 350 spice; pentru a avea minimum 2000 spice în staţia respectivă vom măsura 6 ml: 350 x 6 = 2100 spice; apoi vom proceda la identificarea plantelor netipice şi se notează numărul şi tipul lor, pentru fiecare staţie în parte (în cazul nostru 5); după efectuarea determinărilor se vor însuma numărul de plante examinate în fiecare staţie, numărul de impurităţi identificate şi prin regula de trei simple se va afla procentul purităţii varietale.
Puritatea varietală pentru sămânţa de grâu conform Ord. 149/2010, în funcţie de categoria biologică este: Bază - 99,9%; Certificată (C1) – 99,7%; Certificată (C2) – 99,0%.
Documentul de certificare, necesar pentru circulaţia seminţelor
Fiecare inspector oficial, după stabilirea programului de multiplicare, trebuie să-şi organizeze efectuarea controalelor astfel încât în perioada de la înflorit şi până la schimbarea culorii spre coacere să verifice întreaga suprafaţă cu loturi semincere care i-a fost repartizată. În urma determinărilor efectuate, în cazul în care puritatea varietală nu se încadrează ca şi valoare la categoria inspectată, inspectorul întocmeşte un raport în care sunt notate tipul de impurităţi identificate, numărul acestora şi măsurile care trebuie întreprinse de către multiplicator până la următorul control. Termenul se va stabili de comun acord cu multiplicatorul, însă numai până la schimbarea culorii spre coacere a culturii inspectate.
În urma efectuării controalelor, în funcţie de rezultatele obţinute pentru fiecare parcelă inspectată, se va elibera un “Document de inspecţie în câmp“. Documentul poate avea una din deciziile: - “Admis”, în cazul în care cultura îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţia în vigoare; -“Admis sub rezervă”, în cazul în care cultura nu îndeplineşte condiţiile de aprobare în câmp, datorită unor cauze care pot fi remediate până la certificarea finală sau dacă inspectorul consideră că sămânţa poate avea vicii ascunse; -“Admis cu declasare”, în cazul în care cultura seminceră nu îndeplineşte condiţiile impuse de lege pentru categoria respectivă, însă îndeplineşte condiţiile pentru o categorie inferioară, dar numai la cererea multiplicatorului; -“ Respins”, în cazul în care cultura seminceră nu îndeplineşte condiţiile de aprobare în câmp.
Se pot depune cereri în vederea certificării finale doar pentru loturile de sămânţă pentru care s-a eliberat un “Document de inspectie în câmp” cu decizia ”Admis”.
În urma efectuării analizelor de laborator (puritate, germinaţie, umididate, etc), dacă sămânţa îndeplineşte condiţiile impuse de Ord.149/2010, se eliberează “Documentul oficial de certificare” şi etichetele oficiale, documente necesare pentru circulaţia seminţelor atât la nivel naţional, cât şi în UE.
Activitatea inspectorilor ITCSMS nu se limitează doar la control, ci înseamnă şi supraveghere, monitorizare, dar şi colaborare în ce priveşte producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor.
De obicei, în urma controalelor efectuate în câmp pentru determinarea purităţii varietale, acolo unde este cazul, inspectorii fac constatări şi recomandă lucrări specifice, în special de purificare biologică, dar şi de eliminare a plantelor ce produc seminţe greu separabile în masa de sămânţă (de exemplu, Avena spp. specie greu separabilă în masa de sămânţă, dar care nu este limitată în câmp). În acest caz este recomandat şi mai puţin costisitor pentru producătorii de seminţe să fie eliminate plantele de Avena spp. în câmp, deoarece la prelucrare acest lucru este imposibil.
Controalele în câmp sunt planificate de către inspectorii oficiali, dar se realizează întotdeauna în prezenţa producătorilor de seminţe, iar deciziile sunt luate la încheierea controlului.
CARMEN SAVA, INSPECTOR OFICIAL ITCSMS VASLUI
Citeşte mai mult ...
CNP estimează scăderea deficitului comercial la 9,4 miliarde euro, în 2011
Deficitul comercial FOB-CIF se va situa la valoarea de 9,4 miliarde euro în anul 2011, în scădere cu 1,1% comparativ cu cel înregistrat în anul 2010, potrivit variantei de primăvară a prognozei pe termen mediu publicată vineri de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
Exporturile FOB vor însuma 42,9 miliarde euro, în 2011, mai mari cu 15,1% faţă de cele din 2010, iar importurile CIF se vor ridica la 52,3 miliarde euro, în creştere cu 11,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Deficitul comercial FOB-CIF cu ţările din Uniunea Europeană va scădea cu 2,1% în 2011 faţă de cel din 2010 şi se va situa la 6,8 miliarde euro, iar deficitul comercial extra UE va creşte cu 1,5% comparativ cu cel din 2010, însumând 2,5 miliarde euro.
Conform CNP, deficitul comercial pentru anul 2012 se va situa la aceeaşi valoare cu cel din 2011, iar cel pentru anul 2013 este estimat să crească la 9,45 miliarde euro, cu 0,6% mai mare faţă de cel înregistrat în 2012. În anul 2014, deficiul comercial FOB/CIF este prognozat la 9,84 miliarde euro, în creştere cu 4,1% comparativ cu anul anterior.
Deficitul comercial FOB-CIF în primul trimestru al acestui an a fost de peste 5,959 miliarde lei (circa 1,411 miliarde euro), mai mic cu 2,5 milioane lei (642,2 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada similară din 2010, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
Exporturile FOB realizate în primele trei luni din au fost de 46,649 miliarde lei (11,016 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de peste 52,608 miliarde lei (12,427 miliarde euro). Comparativ cu trimestrul I 2010, exporturile au crescut cu 43,2% la valori exprimate în lei (39,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 28,2% la valori exprimate în lei (24,8% la valori exprimate în euro).
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri perioada ianuarie-martie 2011 a fost de 33,611 miliarde lei (7,962 miliarde euro) la expedieri şi de 37,256 miliarde lei (8,828 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 72,1% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.
Bucureştenii sunt aşteptaţi la o nouă ediţie a Târgului de produse tradiţionale, la ASAS
Bucureştenii sunt aşteptaţi, sâmbătă şi duminică, în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu preparate tradiţionale pregătite de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea.
'Pentru bucuria copiilor organizăm, sâmbătă şi duminică, cu prilejul Zilei Copilului, o miniexpoziţie cu câteva exemplare ale membrilor Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din Bucureşti şi judeţul Ilfov - Pajura. O să puteţi vedea câteva găini din diferite rase - uşoare, mixte, grele şi pitice. O să încercăm să fie cât mai variate pentru ca toţi copiii să vadă păsările pe viu, nu doar în cărţile de colorat. O să aducem şi bibilici, curci, porumbei şi iepuraşi', a spus Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.
Din comuna Şimleul Silvaniei, producătorii de la Siciliana vin cu o gamă diversificată de mezeluri tradiţionale, iar maramureşenii de la 'Toto', vor oferi cârnaţi de casă, jambon afumat, coaste afumate, pate de casă, pâine de casă, pâine de mălai şi pogăcele cu jumări.
Producătorii gălăţeni de la SC Dru Agro SRL aduc cârnaţi ciobăneşti şi vânătoreşti afumaţi, costiţă şi slăninuţă ţărănească afumată tradiţional, pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie, cotlet haiducesc, tobă de casă.
Familia Oancea, din Tălmaciu, Sibiu, au pregătit cârnaţi de porc cu busuioc, de oaie, pecie de porc, piept de porc afumat, costiţă afumată, pastramă de vită afumată, muschiuleţi de porc,oaie şi vită afumaţi, vrăbioară de vită afumată, slănină afumată, cotlet de porc copt, cârnaţi Sibiu, cârnaţi de vită cu oaie picanţi, ruladă din piept de porc, pastramă de pui, ceafă hituită, bacon.
Producătorii din judeţul Olt aduc plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de mure, afine, miere de mană, rapiţă şi zmeură, precum şi cu bragă.
Din judeţul Hunedoara, producătorii revin cu sucul de măr cu pulpă, despre care spun că este de patru ori mai sănătos comparativ cu cel limpede.
Pentru cei care ţin tradiţiile sărbătorilor bisericeşti, gospodinele din Moldova primesc comenzi pentru coliva de împărţi de ,,Moşii de Vară'.
Pentru desert, bucureştenii mai pot cumpăra prăjituri şi dulceţuri de la gospodinele din Maramureş, precum şi cozonacul ,,Domnesc'.
De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu amenajat unde copiii sunt invitaţi să deseneze 'cum văd ei târgul', iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, pomicultură, creşterea animalelor.
Copiii pot participa sâmbătă şi la concursul 'Fii cercetaş al zonelor de unde vin produsele tradiţionale'. Vor fi alese cinci zone de unde vin produsele. Cu ajutorul 'cercetaşilor' înscrişi în concurs în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în cinci paşi poţi afla ceva despre ,,Traseul brânzii de burduf', 'Traseul mierii de albine', 'Traseul cârnatului din porc de Mangaliţa', 'Traseul sucului de mere', 'Traseul păstrăvului'.
Ministrul Agriculturii, prezent la Forumul Agricol Transfrontalier România - Republica Moldova
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, participă vineri, la Cahul, la Forumul Agricol Transfrontalier România - Republica Moldova, unde va prezenta strategiile României în domeniul agricol, informează un comunicat al MADR.
Prin intermediul acestui forum se doreşte promovarea cooperării bilaterale România - Republica Moldova, prin creşterea încrederii între producători/fermieri şi prelucrători, la nivel bilateral, ameliorarea climatului de afaceri, precum şi stimularea schimbului de experienţă şi bune practici.
De asemenea, evenimentul îşi propune să prezinte producătorilor şi IMM-urilor din industria agro-alimentară informaţia din legislaţie, reglementările fitosanitare, standarde de calitate, condiţii de import-export, reglementări vamale, puncte de informare, instrumente şi mecanisme de finanţare-creditare.
Ministrul Tabără se va întâlni cu omologul moldovean, Vasile Bumacov, pentru prezentarea strategiilor celor două ţări în domeniul agricol.
Totodată, în cadrul sesiunii plenare a acestui forum, vor fi prezentate scheme de finanţare şi ajutoare de stat pentru producătorii agricoli, precum şi importanţa managementului modern în agricultură şi exemplificarea unor cazuri de succes în asocierea producătorilor şi aplicarea managementului modern în agricultură. În partea a doua a zilei, lucrările forumului vor fi structurate pe ateliere de lucru care vor fi co-moderate de câte un specialist din România şi Republica Moldova, pe viticultură-vinificaţie, legumicultură, pomicultură, zootehnie, apicultură, cereale şi plante tehnice.
Potrivit MADR, în cadrul Forumului va avea loc o expoziţie agricolă unde participanţii vor avea posibilitatea să expună produse apicole, seminţe, produse agroalimentare, produse animaliere şi vegetale, produse fitosanitare, îngrăşăminte, instalaţii de răcire etc.
Evoluţia ajutorului direct în sectorul bovin la nivel european
Cu o producţie în scădere în ultimii 20 de ani, şeptelul bovin european reprezintă 7% din şeptelul mondial. După anul 2000, şeptelul vacilor de lapte s-a diminuat, ajungând la 24,1 milioane de animale în anul 2007. Piaţa a rămas în mare parte naţională, iar după integrarea noilor state membre a fost favorizat schimbul intracomunitar.
Importul de carne din statele terţe UE provine din ţările membre MERCOSUR, el fiind în creştere în perioada 2002-2005, în uşoara scădere între 2006 şi 2008, iar exporturile UE sunt în scădere puternică în ultimii 10 ani.
Preţul cărnii de vită şi-a revenit după criza produsă de encefalopatia spongiformă în 2001, crescând până în anul 2008, excepţie făcând anul 2007. Preţul cărnii este tradiţional ridicat în Franţa şi Italia, scăzut în Spania şi în Marea Britanie. Preţul cărnii din Germania a fost în uşoară creştere, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul celei din România.
Consumul mediu pe locuitor în UE 27 este mai puţin de 17 kg în 2008, cantitate mai mică cu 4% faţă de consumul din 2007. Consumul de carne de vită este mai dezvoltat în statele membre UE 15.
În alte 19 state europene, şeptelul de vaci pentru lapte este majoritar în cea mai mare parte a cazurilor.
După anul 1977, ajutoarele directe şi măsurile de piaţă au coabitat. Principalele instrumente ale sistemului cuplat de ajutor au fost: un ajutor pentru fătare, un ajutor pentru îngrăşare şi un ajutor general. Aceste ajutoare au funcţionat până în anul 2003. Măsurile de piaţă sunt în principal constituite din drepturi vamale care au ca scop limitarea volumului importurilor pe piaţa europeană şi menţinerea preţului la un nivel mai ridicat faţă de celelalte pieţe mondiale. Pe parcursul timpului, Germania, Italia, Irlanda, Marea Britanie şi Polonia au decis să decupleze acest tip de ajutoare faţă de producţie, în timp ce Spania, Franţa şi Finlanda au adoptat un decuplaj parţial.
Sectorul european este tributar mai multor factori:
- Evoluţiilor sectorului lactatelor;
- Piaţa cerealelor şi furajelor de materii prime;
- Consumul de carne care pe termen lung este favorabil cărnurilor albe;
- Susţinerea măsurilor de dezvoltare rurală.
Punerea în practică a reformei din 2005/06 a dus la o diminuare a producţiei, în special o abandonare sau o reducere a activităţilor în exploataţii, în particular a celor mici, celor mai puţin specializate, reducerea activităţii venind pe fondul creşterii preţului furajelor.
Acest lucru a dus la menţinerea preţului cărnii la un nivel ridicat şi pe fondul unei conjuncturi mondiale bune, dar acest lucru nu a condus la ameliorarea rentabilităţii tuturor exploataţiilor pe fondul unor preţuri ale furajelor totuşi destul de mari.
În plan secundar reforma a produs efecte parţiale:
Sistemele de producţie au căpătat tendinţa de specializare şi de concentrare;
Intrarea Poloniei în jocul pieţei comunitare a dus la dezvoltarea şeptelului sau la cea a producţiei, la creşterea cantităţilor abatorizate şi la creşterea vânzărilor de carne.
Singurele state din UE 15 care au menţinut şeptelul au fost Franţa şi Finlanda;
Adaptările calitative precedente au dus la mişcări importante pe termen lung. Anumite evoluţii sunt facilitate de reformă (greutatea viţeilor, declinul numărului de boi). Prin urmare, creşterea greutăţii carcasei nu corespunde întotdeauna cu cererea faţă de calitate a industriei.
Reforma a dus la o mai bună adaptare a producătorilor la cerinţele pieţei, fără să se constate o influenţă vizibilă asupra competitivităţii. Reforma a avut un efect marginal asupra mărimii exploataţiilor. În general, decuplarea ajutoarelor nu a influenţat productivitatea aparentă, evoluţiiile sunt similare atât în statele membre care au optat pentru decuplarea totală, cât şi în cazul celor care au optat pentru decuplarea parţială a ajutoarelor. În anumite cazuri productivitatea a scăzut ca urmare a diminuării şeptelului şi implicit a producţiei (raportul dintre ajutoarele acordate la fătare cu cele pentru îngrăşare în Italia). Reforma nu a avut un efect vizibil asupra evoluţiei costului de producţie, acesta variind în funcţie de tipul exploataţiei şi mai puţin de punerea în practică a reformei. Preţul furajelor a fost determinant în acest caz.
Punerea în practică a măsurilor de condiţionalitate a influenţat costul de producţie, dar de o manieră dificil de cuantificat. Costul direct imputabil reformei din 2005 se limitează în principal la costurile generale care au constat în punerea în aplicare a măsurilor de bună practică agricolă şi la costurile administrative legate de condiţionalitate.
În Germania, Irlanda şi Marea Britanie amploarea ajutoarelor decuplate a fost mai mare şi decât nivelul venitului exploataţiilor familiale, ceea ce a scos în evidenţă faptul că după aplicarea reformei veniturile şi activităţile economice ale exploataţiilor din aceste state au fost negative. În Italia, unde preţul de vânzare este ridicat, influenţa ajutorului decuplat pe venit exploataţie familială nu a depăşit niciodată 50%. Astfel, activităţile economice din aceste exploataţii duc la conservarea venitului.
Punerea în practică a reformei a produs efecte limitate asupra creşterii intensive şi tradiţionale. Numeroase exploataţii de bovine se menţin în regiunile extensive defavorizate, punerea în practică a art. 69 nu a produs efecte asupra menţinerii creşterii intensive sau tradiţionale de bovine.
Recomandările pentru perioada următoare sunt legate de:
Decuplarea ajutoarelor, care trebuie prelungită şi consolidată. Decuplarea permite o mai mare supleţe în ceea ce priveşte adaptarea;
Înlocuirea primei pentru vacile alăptante cu o primă pentru menţinerea activităţilor de creşterea animalelor în special în zonele sensibile.
Aceste propuneri au în vedere adaptarea activităţii productive pentru a răspunde provocărilor factorilor externi, cum sunt: evoluţia schimbărilor climatice, preţul cerealelor, cererea faţă de carnea slabă, cererea de carne etc.
Publicitate
Revista
