- Acuş, acuş vine primăvara Dle Dr. ing. Dimitrie Muscă şi încep activităţile în câmp.
- Nu de câmp îmi este mie teamă ci de faptul că mi s-au stricat o seamă de proiecte.
- Din ce ce cauză?
‘ Banii!...
- Să nu spuneţi că aţi cheltuit mai mult decât va ţine pungă!
- Nici vorbă. La mine totul se desfăşoară în baza unui program bine fundamentat şi stabilit cu mult timp înainte.
- Şi atunci...
- Să fiu mai concret: nu am primit banii pe suprafaţa de la APIA pentru pământul Combinatului Agroindustrial de Olari. S-a motivat că în blocul acela se reface harta digitală şi nimeni nu ia bani. Iar aplicăm pedepse colective că pe vremea cealaltă? Ce sunt vinovat eu pentru greşelile altora? Eu sunt un bun plătitor la stat. Niciodată nu am fost restant sau dator şi atunci pun întrebarea de ce atât de mare întârziere??? Aceşti bani eu îi folosesc la dezvoltarea capacităţilor de producţie să fac pământul mai roditor să sporesc avuţia combinatului şi în final să aduc venituri mai mari celor care au venit cu pământul în această formă asociativă. Ţara bogată cu ţărani săraci nu se poate. Mi-e teamă că nu APIA este de vină ci alţii mai mari decât ei care, ca de obicei, au cheltuit banii pentru agricultură.
- Aveţi răbdare că o să vii dea!
- Eu nu cer pomeni eu aştept nişte bani legali de care am nevoie acum. În această situaţie eu trebuie să mă împrumut la bancă, să plătesc dobânda iar când vor vei banii de la APIA îşi vor pierde valoarea.
- Zilele trecute eraţi din nou la Timişoara.
- Da. Continui să mă extind cu magazinele. Văd că vânzarea produselor de la Curtici merge destul de bine şi atunci nu este cazul să mă extind dacă am cumpărători.
- Dar totuşi nu vă este frică de concurenţă?
- De ce mi-ar fi frică?
- De preţurile practicate de ei.
- Eu vând sub ei şi mai am ceva ce nu au alţii, calitate. Vreau să dau romanilor produse făcute aici în ţara noastră să simtă gustul tradiţional românesc De multe ori mă întreb oare ce or băga în salam cei care îl produc peste hotarele României şi-l vând aici ca ceva de lux.
- Când veţi termina laboratorul vă veţi satisface curiozitatea.
- Nu este treaba mea să fac ordine acolo unde sunt reglementări legale. Avem organisme special constituite şi retribuite din banii contribuabililor – printre care mă aflu şi eu – ei trebuie să controleze şi să nu dea posibilitatea ca în ţara noastră să se vândă tot felul de otrăvuri sub formă de produse alimentare.
- Aş mai avea o întrebare, de ce nu folosiţi seminţe româneşti în sectorul legumicol?
- Pentru că nimeni nu mi-a oferit. Din toate ofertele, zic eu, am ales pe cea mai bună. Când cineva din cercetare mă va convinge atunci voi achiziţiona seminţe româneşti!
Sectorul zootehnic, aflat în suferinţă şi degringoladă de ceva vreme, poate să-şi revină rapid dacă se doreşte acest lucru atât de către autorităţi, cât şi din partea organizaţiilor profesionale. Legislaţia necesară desfăşurării activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor există, dar nu se aplică sau, mai bine-zis, nu o ia nimeni în serios.
„Pisica” se aruncă dintr-o grădină în alta fără a se conştientiza faptul că trebuie trecut repede peste orice orgolii pentru ca această activitate de bază din zootehnie să fie realizată. Din punct de vedere legislativ, OUG 23/2010 din 30 martie 2010, confirmă faptul că începând cu luna aprilie 2010, exploataţiile nonprofesionale de ovine şi caprine, iar cu 1 ianuarie 2011 şi exploataţiile non-profesionale de bovine pot să efectueze identificarea animalelor prin intermediul asociaţiilor înregistrate legal.
De asemenea, identificarea poate fi realizată şi de proprietarii de animale din exploataţiile comerciale de ovine şi caprine, precum şi din cele de bovine tot din aprilie 2010, respectiv ianuarie 2011. Ca atare, existând legislaţie, unde-i problema? Poate puţină organizare şi hotărâre în luarea deciziilor n-ar strica.
Cât priveşte achiziţia crotaliilor şi aceasta este posibilă fiind deja mai multe firme acreditate de ANSVSA pentru furnizarea lor. Şi, din nou întreb şi mă întreb: unde-i problema? Crescătorii de animale din fermele comerciale, organizaţiile profesionale (unele chiar au experienţă de anul trecut în acest proces) sau proprietarii exploataţiilor non-profesionale ar trebui să se înscrie la DSVSA- urile judeţene, conform reglementărilor în vigoare, ca utilizator SNIIA (Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor), în vederea înregistrării în Baza Naţională de Date a informaţiilor referitoare la animalele deţinute.
Spuneam că baza progresului genetic, a controlării eficiente şi nu haotice a ameliorării animalelor, porneşte de la identificarea acestora în baza unui program realizat pe specii şi rase de animale, program pe care să-l respecte toţi crescătorii. Dincolo de orice dorinţe sau interese, ascunse ori la vedere, ar trebui să stea datoria faţă de constituirea unui patrimoniu genetic incontestabil.
Sunt ferme în România care au şi la această dată animale de excepţie, cu producţii de nivel european şi mondial, toate obţinute după ani lungi de urmărire a performanţelor şi o selecţie riguroasă a exemplarelor valoroase. Exemplare valoroase, unele dintre ele aduse pe bani grei din alte state europene. Cine ar avea de câştigat din bătălia dintre organizaţii şi instituţiile statului, dintre instituţiile statului sau chiar dintre organizaţii? Cred că nimeni, şi, în orice caz, nu crescătorii de animale de orice specie şi orice rasă. O fi chiar aşa de greu să se ajungă la un numitor comun în interesul general?
Roman Ștefănescu
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a anunţat, luni, la Viena, că propunerile de reformă a Politicii Agricole Comune(PAC) vor fi prezentate de Comisia Europeană la jumătatea lunii iunie.
'Comisia va prezenta propunerile sale de reformă şi perspectivele financiare ale PAC, la jumătatea lunii iunie, iar în al doilea semestru al anului vor fi înaintate forului legislativ european pentru dezbateri şi o decizie pe această problemă', a spus Cioloş, cu ocazia participării la Conferinţa de iarnă 2011 a Forumului Ecosocial, de la Viena.
Pe 18 noiembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat comunicarea privind "Politica agricolă comună în perspectiva 2020 - cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii".
Aceasta prevede că scopul reformei este ca sectorul agricol european să devină mai dinamic, competitiv şi eficient în contribuţia sa la viziunea Strategiei Europa 2020 privind stimularea creşterii durabile, inteligente şi favorabile incluziunii.
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, arăta, la acea dată, că este important ca PAC să devină "mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă şi mai eficace".
În urma dezbaterii publice privind viitorul PAC s-au desprins 3 obiective principale pentru această politică: producţie alimentară fiabilă (asigurarea aprovizionării cu alimente sigure şi suficiente, în contextul creşterii continue a cererii la nivel mondial, al crizei economice şi al volatilităţii mult mai mari a pieţei); gestionarea durabilă a resurselor naturale şi politicile climatice (pentru că de multe ori, agricultorii trebuie să ţină seama mai mult de aspectele legate de mediu decât de cele economice, dar aceste costuri nu sunt compensate de piaţă); păstrarea echilibrului teritorial şi a diversităţii zonelor rurale (agricultura rămâne un motor economic şi social major în zonele rurale şi un element important pentru menţinerea unui spaţiu rural activ).
Ministrul austriac al agriculturii, care a participat la Forum, a profitat de prezenţa comisarului Dacian Cioloş la Viena şi i-a remis acestuia, în premieră, dosarul cu propunerile Austriei privind reforma PAC, precizând că acestea se referă, între altele, la evitatea paralelismelor în politica agricolă, uniformizarea dispoziţiilor, paşaportul pentru animale, plata potrivit potenţialului fermierilor.
Piaţa de terenuri a fost mult mai efervescentă în 2010 comparativ cu 2009, interesul cumpărătorilor fiind împărţit egal între Capitală şi celelalte oraşe, conform celui mai recent raport Colliers.
'Piaţa de terenuri va rămâne, în 2011, o piaţă a cumpărătorilor, în care tranzacţiile se vor încheia doar la preţuri competitive. Este important ca proprietarii să rămână flexibili, atât în materie de preţuri cât şi în diferitele structuri pe care le pot îmbrăca tranzacţiile. Nu estimăm scăderi mari de preţuri în viitor, ci doar ajustări minore ale preţurilor în limita marjelor negocierii, şi anume 15-20% din preţul cerut', afirmă Mihai Bogza, Associate Director al Colliers International.
În 2010, cererea a venit în mare parte dinspre utilizatorii finali, în timp ce achiziţiile speculative au fost destul de rare. Cei mai activi cumpărători au fost operatorii de retail de tip big box, care au vizat şi alte oraşe mari în afară de Bucureşti, în special cele cu peste 50.000 de locuitori. Cele mai multe tranzacţii în 2010 au fost încheiate de Cora, Kaufland, Lidl, Penny Market şi Dedeman.
Piaţa de terenuri a cunoscut o revigorare în 2010, iar tranzacţiile s-au înmulţit. Loturile de teren vândute în Bucureşti sunt predominant destinate dezvoltarilor de retail sau birouri şi secundar proiectelor rezidenţiale (vile individuale sau proiecte de apartamente de scară redusă) sau din sectorul medical.
În 2010, în Bucureşti, tranzacţiile s-au încheiat la preţuri cu 15-30% mai mici decât în 2009. Scăderea preţurilor a fost mai abruptă în oraşele de provincie, cu excepţia acelora în care există 2 - 3 proprietari dominanţi ce controlează mare parte din oferta de calitate şi nu sunt presaţi să vândă.
Cartofii, conservele de legume, fructele, cărţile, energia termică şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ianuarie comparativ cu sfârşitul anului trecut, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică /INS/.
Preţurile produselor alimentare au crescut în medie cu 1,14% faţă de decembrie 2010. Cartofii s-au scumpit cu 6,02%, conservele de legume - cu 6%, fructele proaspete - 2,22%, făina - 1,85%, citricele - 1,73%, mălaiul - 1,52%, uleiul - 1,45%.
Creşteri mai moderate au fost consemnate la băuturi alcoolice - 0,25%, carne - 0,14%, cafea - 0,63%, peşte - 0,6%, brânză - 0,76%, în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 1,25%.
Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 0,83%. Cel mai mult s-au scumpit cărţile, revistele şi ziarele - 4,84%, energia termică - 3,21% şi combustibilii - 2,18%, în timp ce autoturismele şi piesele de schimb s-au ieftinit cu 0,08%.
Tarifele serviciilor au avut o evoluţie mixtă. Transportul urban s-a scumpit cel mai mult - cu 1,06%, iar transportul aerian s-a ieftinit cu 0,71%.
Stocurile mondiale de porumb au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, potrivit estimărilor revizuite miercuri de Ministerul Agriculturii din SUA (USDA), prognoza fiind modificată în urmă secetei din America de Sud şi a inundaţiilor din Australia, relevă cea mai recentă analiză a casă de brokeraj X-Trade Brokers. În opinia USDA, şi recolta de porumb din SUA va fi mai redusă.
Analiza X-Trade Brokers relevă că rezervele americane de soia ar putea ajunge la final de august la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, iar seceta din provinciile chineze care contează în producţia de grâu în China accelerează nevoia ţării pentru importuri.
"Porumbul s-a apreciat cu peste 3,4%, atingând 7 dolari/buşel, nivel pe care l-am putut observă ultima oară în iulie 2008. Maximul atins de porumb în vârful bulei speculative din 2008 a fost de 7,78 dolari/buşel. Faţă de minimele atinse în iunie 2010, porumbul a crescut cu 94%. Grâul a reacţionat de asemenea pozitiv, fiind corelat cu dinamică preţului porumbului, ajungând la o creştere de 1,8% în şedinţa de miercuri", se menţionează în analiză.
Deşi preţurile sunt încă sub cele atinse în vară lui 2008, generând proteste masive în ţările sărace în acel an, nivelurile curente nu sunt deloc confortabile. Evenimentele din Tunisia şi Egipt au fost inflamate de scumpirea produselor alimentare de bază, iar panică a determinat guvernele din Maroc şi Algeria să comande cantităţi importante de grâne pentru a calmă tensiunile care se acumulează, periclitându-le poziţia. Fenomenul a determinat mărirea primei plătite pentru grâul tranzacţionat la Paris, livrabil într-o perioadă mai scurtă, faţă de preţul celui tranzacţionat în Chicago.
Potrivit X-Trade Brokers, perspectiva analizei tehnice indică trenduri solide încă în vigoare pentru grâu şi porumb. Preşedintele Fed s-a arătat încă îngrijorat de perspectivele pieţei muncii, sugerând că politică monetară ultra-relaxată va continua. Mărfurile rămân astfel susţinute pentru moment de apetitul investitorilor care doresc un refugiu în faţă temerilor inflaţioniste.
X- Trade Brokers DM SA, cea mai mare casă de brokeraj din Europa Centrală şi de Est, a fost înfiinţată în Polonia, în anul 2002. În prezent, compania are sucursale în 19 ţări din Europa, Asia şi America Centrală.
Federaţia AGROSTAR va sesiza Comisia Europeană cu privire la situaţia creată în cadrul Comisiei de Agricultura din Camera Deputaţilor, prin excluderea din rândul membrilor Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru înfiinţarea Camerelor Agricole a reprezentanţilor formelor asociative cu reprezentativitate recunoscută la nivel naţional, a declarat joi, Nicolae Ştefan, preşedinte al Federaţiei Agrostar, în cadrul unei conferinţe de presă.
Discuţiile pe Legea Camerelor Agricole au durat doi ani şi s-a ajuns la un acord între toate părţile implicate, însa Legea a fost aprobată şi promulgată într-o forma diferită de cea convenită cu partenerii sociali.
Scopul acestor modificări este acela de a controla politic aceste structuri, spune Nicolae Ştefan.
Legea a intra în vigoare în data de 7 ianuarie 2011, iar in termen de 10 zile de la promulgare ar fi trebuit înfiinţat Comitetul Naţional de Iniţiativă, membrii acestuia urmând să fie numiţi prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală din Camera Deputaţilor.
Din acest Comitet, potrivit art.6 din Legea nr.283/2010, fac parte ,,şapte reprezentanţi ai formelor asociative din agricultura, cu reprezentativitate la nivel naţional, patru reprezentanţi ai M.A.D.R, un reprezentant al MAI, un reprezentant al Ministerului Mediului şi Pădurilor, opt membri ai Parlamentului, din care cinci deputaţ|i şi trei senatori".
Atribuţiile acestui Comitet Naţional sunt de a emite hotărâri, de a constitui Comitetul Judeţean de Iniţiativă, de a valida alegerile, de a emite mandate şi a le transmite Comitetului Judeţean de Iniţiativă.
,,La desemnarea celor şapte reprezentanţi ai formelor asociative, membrii Comisiei de Agricultura din Camera Deputaţilor au exclus reprezentanţii Federaţiei Agrostar, cea mai mare organizaţie sindicală din domeniul agricol, fiind acceptate în schimb forme asociative fară reprezentativitate, dar care aparţin unor oameni politici', mai spune liderul sindical.
Sindicaliştii îşi vor exprima nemulţumirea prin acţiuni de protest ce se vor desfăşura în faţa Guvernului, Camerei Deputaţilor, MADR şi Bruxelles, prin care vor cere depolitizarea acestor structuri agricole.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a atras atenţia că România trebuie să îşi pregătească strategia de după anul 2015 când dispar cotele de lapte şi pentru momentul în care problema va fi legiferată în Parlamentul European (PE).
Valeriu Tabără a susţinut că prima constatare pe sectorul bovine a fost lipsa unor cifre exacte privind ceea ce există în România şi apoi diferenţele în statistici, care ajung şi la un minus de 200.000 de capete.
Ministrul le-a spus fermierilor că subvenţia de la 250 de euro pe cap de vacă nu se va reduce sub 120-130 de euro pe cap de vacă, dar că dacă România doreşte să fie în faţa unei decizii clare, trebuie să se pregătească. Acesta a atras atenţia că e o schimbare a politicii laptelui la nivel european şi fermierii români trebuie să ştie ce înseamnă acel 'contract unic'.
'Există un sistem de creştere a taurinelor în România şi un domeniu formidabil şi este la fel de important şi Holsteinul, şi Bălţata Românească şi Bruna, în aşa fel încât pe producţia de lapte să putem asigura necesarul din România, şi nu luptele pentru nu ştiu ce tip de interese mai mult sau mai puţin de grup, care ne-au dus la importul de produse lactate. Pentru că astea acolo duc', a subliniat ministrul Agriculturii.
Valeriu Tabără a punctat că, dincolo de apartenenţa politică, este nevoie de o structură funcţională, capabilă să facă faţă firmelor mari şi sistemului de comercializare.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a fost prezent sâmbătă la Adunarea Generală a Federaţiei Crescătorilor de Taurine din România, organizată la Sângeorgiu de Mureş.
România va fi prezentă cu 17 firme la cel mai mare târg de produse ecologice din lume - Biofach 2011, care se va desfăşura în Germania, la Nuremberg, în perioada 16-19 februarie 2011, evenimentul fiind susţinut de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - "Bio România", împreună cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Departamentul de Comerţ Exterior.
În cadrul pavilionului naţional al României vor fi expuse produse ecologice precum fructe de pădure, cereale ecologice, miere, faguri de miere, propolis, polen, ceară de albine, seminţe de floarea soarelui ecologice şi ulei ecologic, derivate ale acestora, mazăre ecologică, făina ecologică integrală, ulei de cânepă presat la rece, făina de cânepa, pâine şi produse de panificaţie ecologice, seminţe de plante aromatice şi mirodenii, nuci, ulei de nucă, furaje, brânză, ţuică, vinuri din struguri ecologici, precum şi în premieră absolută obiecte de artă şi artizanat tradiţionale româneşti certificate ecologic.
Asociaţia Bio - România va organiza în cadrul târgului un seminar de afaceri, care va avea loc în data de 17 februarie 2011, la standul României, la care vor participa Ulrich Maly, primar general al Nüremberg, Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, reprezentanţii asociaţiei de produse bio din Germania şi România dar şi cei ai firmelor din domeniu.
Potrivit Bio România, în ultimii 40 de ani şi mai ales în ultimii 20 de ani, pământul agricol din România a fost chimizat la niveluri foarte scăzute, iar în ultimii 10 ani, între unu şi trei milioane de hectare de teren arabil de cea mai bună calitate a rămas nelucrat, ceea ce face ca, în unele zone, perioada de conversie la agricultura ecologică să fie redusă la doar un an. La toate acestea se mai poate adăuga şi un preţ de transport pe Dunăre foarte competitiv, de exemplu la cereale acesta este de de 15 - 20 euro/MT.
Incepand cu data de 31 ianuarie 2011, CEC Bank a lansat Creditul APIA pentru finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii masurilor de dezvoltare rurala cuprinse in Axa II a Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 – Campania 2010.
In data de 21 ianuarie 2011, CEC Bank, Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura (APIA) si Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) au semnat Conventia privind finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii masurilor de dezvoltare rurala cuprinse in Axa a II-a a Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. De asemenea, CEC Bank si FGCR au incheiat o Conventie privind acordarea de garantii beneficiarilor acestor masuri.
Categoriile de clienti eligibili care pot accesa aceste credite sunt reprezentate de beneficiarii Masurilor 211 (sprijin pentru terenurile agricole situate in Zona Montana Defavorizata), 212 (sprijin pentru terenurile agricole situate in zone defavorizate, altele decat zona montana) si 214 (plati de agro-mediu), respectiv fermierii, persoane fizice sau juridice sau grupuri, care desfasoara activitati pe terenurile agricole din zonele vizate, indiferent de statutul juridic al terenului (proprietate/concesiune/arenda) si care respecta bunele conditii agricole si de mediu.
Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii sumelor cuvenite beneficiarilor masurilor precizate, dar nu mai tarziu de data stabilita in Conventia incheiata de banca cu APIA.
Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditului. Informatii suplimentare despre acest produs de creditare pot fi obtinute si pe site-ul de Internet al bancii, www.cec.ro, in cadrul sectiunii dedicate finantarilor din domeniul agriculturii: Creditul APIA – AXA II PNDR – Dezvoltare rurala.
Referindu-se la acest nou produs, Radu Gratian Ghetea, Presedintele CEC Bank, a mentionat: “Prin acordarea acestor finantari, CEC Bank confirma inca o data faptul ca este o banca flexibila, capabila sa-si ajusteze si sa-si adapteze constant produsele si serviciile in functie de evolutia pietei, reusind sa acorde sprijin fermierilor care solicita finantare pentru desfasurarea activitatiilor in domeniul agriculturii”.
Directia Marketing si Comunicare CEC Bank
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) lansează, marti, 1 februarie 2011, Campania “Lucrezi pământul, depui cererea de sprijin şi accesezi fonduri europene! APIA te aşteaptă !”, în cadrul căreia fermierii vor fi informaţi cu privire la fondurile destinate schemelor/măsurilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2011, precum şi la modalitatea de accesare a acestora.
„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va depune toate eforturile necesare pentru a aduce la cunoştinţa celor interesaţi modul în care Uniunea Europeană şi statul român sprijină fermierii, schemele de sprijn disponibile în acest an, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de plata pe suprafaţă. Nu în ultimul rând, ne dorim informarea eficientă a fermierilor cu privire la facilitatea de identificare online a parcelei agricole – IPA Online, prin care beneficiarii, prin conexiune la internet, pot să acceseze baza de date cu imagini a agenţiei (LPIS).
Buna informare a fermierilor reprezintă una din primele şi cele mai importante condiţii pentru derularea la timp şi corectă a întregului proces de absorbţie a fondurilor europene alocate pentru sectorul agricol din România”, a declarat Directorul General APIA, Florin Marius FAUR.
Pe durata Campaniei, centrele judeţene şi locale ale Agenţiei vor organiza sesiuni de informare cu fermierii, cu privire la termenele de depunere a cererilor de sprijn pentru Schema Unică de Plată pe Suprafaţă în anul 2011, la condiţiile de eligibilitate impuse de legislaţia europeană şi naţională, precum şi la pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă. Sesiunile de informare vor cuprinde şi o secţiune privitoare la identificarea online a parcelei agricole.
Informaţii suplimentare:
Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2011 se va derula în perioada
1 martie – 15 mai 2011.
Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt:
1. Schema de plată unică pe suprafaţă;
2. Plăţi naţionale directe complementare:
- PNDC 1 – culturi în teren arabil;
- PNDC 2 – in pentru fibră;
- PNDC 3 – cânepă pentru fibră;
- PNDC 4 – tutun;
- PNDC 5 – hamei;
- PNDC 6 – sfeclă de zahăr.
3. Schema separată pentru zahăr;
4. Plăţi tranzitorii pentru tomatele destinate procesării;
5. Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală:
- Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate;
- Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific si semnificativ defavorizate dinpunct de vedere natural;
- Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu (Pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală, Pachetul 2 - practici agricole tradiţionale, Pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări, Pachetul 4 - culturi verzi).
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) lansează începând cu data de 2 februarie 2011 campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) „Fonduri europene pentru mediul rural”.
Campania, care se va desfăşura pe parcursul a cinci luni, urmăreşte să constientizeze publicul interesat din mediul rural asupra oportunităţilor de finanţare oferite de PNDR. Abordarea acestei acţiuni naţionale va fi una diferită, fiind axată pe informarea potenţialilor beneficiari, mai ales pe informarea asupra aspectelor practice pentru întocmirea unor proiecte de succes.
Campania de informare este alcătuită din mai multe niveluri de interacţiune cu publicul. Astfel, un prim nivel îl constituie întâlnirile cu grupuri mici de locuitori ai satelor, abordare de tip kitchen table, prin care aceştia îşi vor prezenta ideile de proiecte şi vor primi îndrumare directă.
O altă componentă o reprezintă atelierele de lucru, care, sub forma unor caravane informative, va aduna mai mulţi locuitori ai satelor pentru informări detaliate şi practice asupra modalităţilor de obţinere a finanţărilor nerambursabile.
Începând din luna martie, prin această campanie de informare vor fi organizate conferinţe în fiecare judeţ. Aceste întânliri au în vedere reunirea mai multor instituţii cu care un beneficiarii fondurilor europene nerambursabile intră în legătură, dar şi clarificarea aspectelor ce ţin de finanţările oferite de către APDRP.
O componentă foarte importantă o reprezintă seminariile tematice. Aceste acţiuni se vor desfăşura la nivel judeţean şi vor cuprinde aspecte concrete de alcătuire şi derulare a proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR. În acest scop, din partea APDRP vor participa experţii evaluatori, cei ai achiziţii şi plăţi care vor explica concret cum pot fi evitate greşelile în accesarea fondurilor europene.
Cum orice teorie fără exemple nu este eficientă, campania de informare are şi o componentă de exemplificare cu proiecte de succes adresată în principal mass-media naţionale dar şi locale. Astfel, vor fi organizate vizite de documentare la diferite proiecte finanţate prin PNDR sau prin Programul SAPARD.
Nu în ultimul rând, un nivel original de abordare a informării va fi cel de organizare a unor evenimente publice de profil. Este vorba despre desfăşurarea unor târguri tematice (de exemplu: Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală) care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, împreună cu produsele obţinute de ei, instituţii implicate în derularea fondurilor europene nerambursabile dar şi bănci finanţatoare.
Activităţile de informare, implementate sub forma campaniei de informare denumită „Fonduri europene pentru mediul rural – 2011”, au în vedere asigurarea egalităţii de şanse în accesarea FEADR prin diseminarea informaţiilor către un număr reprezentativ (raportat la indicatorii de realizare din PNDR) de potenţiali beneficiari ai PNDR, indiferent de criterii etnice, sexuale, religioase, precum şi de dizabilităţi fizice, vârstă, statut social sau financiar.
Scopul proiectului este creşterea indicelui de accesare a fondurilor nerambursabile acordate prin FEADR pentru proiecte de investiţii şi asigurarea implementării transparente şi eficiente a FEADR.
Alături de personalul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, vor participa la diferite evenimente şi reprezentanţi ai instituţiilor partenere, spre exemplu: APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN S.A.), FNGCIMM (Fondul Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii), ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) prin DSVSA, instituţii bancare cu care MADR a încheiat protocoale de colaborare, instituţii publice partenere.
Acţiunile de informare vor fi aplicate de către Prestatorul (respectiv Asocierea dintre SC ARS Advertising SA - lider şi SC Tipografia Real SRL) desemnat în urma derulării prin SEAP a procedurii de licitaţie publică deschisă în data de 29.09.2009, cu numărul anunţului de participare 87470/29.09.2009.
Pe pagina de internet a Agenţiei, www.apdrp.ro, s-a creat o secţiune dedicată acestei campanii în care cei interesaţi pot consulta calendarul şi evenimentele aflate în desfăşurare.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Campania de informare „Fonduri europene pentru mediul rural” are următoarele componente:
1. Informarea directă tip kitchen-table, organizată astfel:
a. 250 de întâlniri la nivel naţional, aproximativ câte 6 acţiuni de informare în fiecare judeţ;
b. acţiunile se vor desfăşura cu grupuri foarte restrânse de aproximativ 7 persoane.
2. Informarea directă tip ateliere de lucru, organizată sub formă de caravană informaţională astfel:
a. 208 întâlniri la nivel naţional, aproximativ câte 4 acţiuni de informare în fiecare judeţ;
b. se vor desfăşura cu grupuri de aproximativ 20 de persoane.
3. Informarea directă tip conferinţe judeţene, organizate astfel:
a. 43 de întâlniri la nivel naţional, câte aproximativ 1 acţiune de informare în fiecare judeţ;
b. se vor desfăşura cu grupuri mari de aproximativ 150.
4. Informarea directă tip seminarii tematice, organizate astfel:
a. 64 de întâlniri la nivel naţional, câte aproximativ 8 acţiuni de informare în fiecare regiune;
b. se vor desfăşura cu grupuri de aproximativ 40 persoane.
5. Informarea directă prin exemplificare cu proiecte finanţate prin PNDR, organizate astfel:
a. 8 întâlniri la nivel naţional, câte 1 acţiune de informare în fiecare regiune;
b. se vor desfăşura cu grupuri de aproximativ 10 persoane.
6. Informarea directă prin participare la evenimente publice de profil, astfel:
a. 3 întâlniri la nivel naţional, târguri de profil la care Agenţia va participa.
7. Informarea directă prin organizarea de evenimente publice de profil, astfel:
a. 9 întâlniri la nivel naţional, câte aproximativ 1 eveniment în fiecare regiune (de exemplu: Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală; Târgul beneficiarilor fondurilor europene; Târgul produselor realizate prin programe europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală).
8. Informare prin Direct mailing către potenţialii beneficiari ai PNDR, astfel:
a. 2 acţiuni la nivel naţional;
Procesul de colectare din teren a datelor statistice la Recensământul General Agricol 2010 s-a finalizat în toate judeţele ţării, potrivit informaţiilor operative centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Recensământul General Agricol (RGA), primul desfăşurat în România după aderarea ţării la Uniunea Europeană, a început pe 2 decembrie, cu adunarea datelor din teren de către recenzori, pe baza declaraţiilor celor care desfăşoară activităţi agricole. Toate informaţiile obţinute în teren, în perioada 2 decembrie 2010- 31 ianuarie 2011, au caracter confidenţial şi vor fi folosite numai în scopuri statistice.
Datele au fost culese prin interviu faţă în faţă de către recenzori pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică, şi prin autoînregistrare, sub îndrumarea recenzorilor şefi/coordonatorilor, la unităţile cu personalitate juridică, în activitatea de recenzare fiind implicaţi un număr de 30.000 de recenzori, 5.000 recenzori şefi, 3.250 de coordonatori şi 140 recenzori pentru ancheta de control.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va prelua, de la 1 februarie, activitatea desfăşurată de birourile judeţene ale Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă (ONRVA), aceasta fiind în prezent în subordinea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).
"APIA va preluat activitatea ONRVA de la 1 februarie, fără angajaţii ADS care s-au ocupat de renta viageră, iar rentierii vor trebui să se prezinte de acum încolo doar la centrele locale ale APIA", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Barna Tanczos, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Acesta a precizat s-a lucrat încă de la începutul anului pentru predarea arhivei şi soft-ului ONRVA către APIA.
Potrivit secretarului de stat în MADR, ADS va disponibiliza începând cu 1 februarie 80 de persoane în perioada următoare, conform programului de reorganizare a instituţiilor publice, o parte dintre acestea fiind şi angajaţii care s-au ocupat de oficiu.
La ora actuală, ADS are 247 de angajaţi, din care vor pleca cei 80, odată cu trasferul activităţilor de rentă viageră către APIA. ADS mai are în administrare încă 300.000 ha de terenuri agricole, dar şi de urmărit contractele de concesionare şi valorificare a pachetelor minoritate de acţiuni deţinute de stat la companiile agricole.
Potrivit unui comunicat al APIA, odată cu preluarea activităţilor de rentă viageră, rentierii se pot prezenta la centrele judeţene ale APIA începând cu data de 1 martie 2011 pentru vizarea carnetelor de rentier agricol. Rentierii agricoli cu domiciliul în Bucureşti se pot prezenta atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti cât şi la Centrul judeţean APIA Ilfov.