Început în forţă pentru Maschio Gaspardo
Comenzile companiei au crescut cu 650% în România de la începutul anului până în luna martie 2011, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Andrea Gobbo, directorul comercial al Maschio Gaspardo România, a afirmat la întâlnirea cu dealerii din România, ce a avut loc în premieră în Italia, că deşi piaţa românească este una dintre cele mai dificile, anul a început promiţător. Au crescut comenzile, iar vânzările pentru semănători sunt de 4 ori mai mari.
„Performanţele se datorează în special dealerilor şi angajaţilor Maschio Gaspardo România”, a afirmat directorul comercial Maschio Gaspardo România la seminarul de la Vila Maschio ţinut cu ocazia întâlnirii dealerilor la începutul lunii martie.
„Această cifră reprezintă rezultatul acţiunii la nivel comercial, realizate în România şi trebuie să mulţumim area managerilor care au lucrat pe teren. Dar această cifră se datorează în primul rând directorului comercial Andrea Gobbo. Acesta a propus o acţiune puternică la nivelul semănătorilor de porumb pentru primăvara 2011, care ne-a permis să batem concurenta atât din punct de vedere al preţului, cât şi din punct de vedere al calităţii, recunoscută la nivel modial”, a spus şi Mirco Maschio, administratorul grupului.
Dealer meeting MG România, în premieră în Italia
Dacă până anul acesta, întâlnirea anuală cu dealerii din România avea loc la Arad, unde puteau vizita fabrica de la Chişineu Cris, anul acesta s-a decis întâlnirea la Padova, Campodarsego.
„Am organizat-o în Italia pentru că e bine să vadă cine suntem, de unde am pornit şi care e structura noastră. E o premieră pentru România. Scopul e să îmbunătăţim relaţia dintre client şi firmă – clientul nostru fiind dealerii, cei care ne prezintă agricultorilor – printr-o întâlnire ce ne permite să deschidem uşile casei noastre. Astfel, ei au posibilitatea să înţeleagă care sunt strategiile firmei, care sunt produsele nou introduse, să vadă utilajele şi, foarte important, să câştige încredere în produsul pe care-l propun spre vânzare, după ce văd calitatea din fabrică. Aproape tot procesul tehnologic este realizat cu ajutorul maşinilor – din fericire sau din păcate, deoarece maşina, spre deosebire de om, nu greşeşte şi garantează o calitate ce nu se poate compara cu cea obţinută lucrând cu operatori umani. Mulţi dintre clienţii ce au venit în Italia nu au văzut înainte fabricile şi doar azi au avut posibilitatea să înţeleagă ce reprezintă Maschio Gaspardo” a afirmat Mirco Maschio.
Schimbare de mentalitate
Prezentările în cadrul seminarului ţinut cu această ocazie au fost deschise de Andrea Gobbo care a vorbit despre realizările dar şi minusurile din 2010, şi despre planurile de viitor ale companiei, care are 37 de dealeri în România. „Marca e puternică şi 2010 a fost un an bun, dar nu excepţional. Mai sunt multe de făcut, dar ceea ce trebuie să realizăm împreună e un salt de mentalitate”, a afirmat directorul comercial România, care crede că deşi piaţa românească e una dintre cele mai dificile, obiectivele pot fi atinse dacă se încearcă anticiparea pieţei.
Piaţa, în general, are un nivel ridicat nu doar la noi, ci în întreaga Europă şi se prevede o creştere ulterioară, mai ales pentru 2012. Creşterea comenzilor de utilaje aduce cu sine însă şi un interval mai mare de livrare. „Din acest motiv e necesar să anticipăm comenzile. Trebuie să învăţăm să ne programăm”, a mai spus Andrea Gobbo.
Obiectiv: Piaţa românească, între primele trei ale Maschio Gaspardo
Mesajul care s-a dorit a fi transmis a fost că această companie, care oferă calitate, încredere şi rezistenţă, beneficiază şi de o tradiţie puternică şi investeşte şi în inovarea continuă.
Obiectivul companiei e dublarea vânzărilor pe segmentul semănătorilor pentru porumb şi poziţionarea filialei din România între primele pieţe ale lui Maschio Gaspardo. „Dar pentru asta nu trebuie să ne oprim şi să stăm, ci să fim dispuşi să ne schimbăm. Trebuie să avem o mentalitate deschisă şi trebuie să anticipăm piaţa. Astfel putem să ieşim învingători”, a mai spus directorul comercial pentru România. Şi pentru că oamenii pregătiţi sunt cheia succesului, se va acorda anul acesta o importanţă deosebită cursurilor şi trainig-urilor, în special pentru service şi piese de schimb, dar şi pentru vânzări. Totodată se vor organiza cu ajutorul dealerilor mai multe probe în câmp, care să dureze cel puţin o jumătate de zi, pentru ca potenţialii clienţi să vadă direct eficienţa utilajelor Maschio Gaspardo.
Optimist în 2011 este şi Mirco Maschio care prevede o creştere a vânzărilor. „Până acum, fermierii au profitat de finanţare prin proiecte ca să achiziţioneze maşinile mari. De acum în colo, se vor concentra pe maşinile mici – asta însemnând utilaje pentru lucrat solul şi pregătit patul germinativ, semănători, maşini produse de noi şi care au un preţ foarte accesibil. Dar aceste utilaje mici sunt cele care permit să se facă diferenţa la nivel de performanţă şi de rezultate în câmp. Dacă vrei un rezultat bun, nu tractorul face diferenţa ci semănătoarea şi utilajul pe care l-ai folosit”, ne-a declarat Mirco Maschio.
Comnezi non-stop online
Seminarul a continuat cu prezentarea gamei de produse pentru prelucrarea solului de către Davide Trivellin, director comercial Export, şi cea a lui Emmanuel Viel, responsabil de marketing, care a vorbit despre noutăţile pe segmentul semănătorilor de precizie în 2011. Noua gamă de pluguri Maschio Gaspardo, pe care grupul a lansat-o în acest an, a fost prezentată de către Sorin Bungescu, profesor de la USAMVB Timişoara.
Tot cu această ocazie, Andrea Paccagnella, directorul departamentului de piese de schimb pentru piaţa din Italia, a arătat şi noul sistem de comandă pe internet. Astfel, dealerii, furnizorii şi angajaţii companiei pot comanda online, 24 de ore din 24, maşini, piese de schimb şi chiar manualele de utilizare.
Patru fabrici în slujba clienţilor
Tot cu această ocazie a avut loc şi o vizită la patru fabrici ale grupului, aflate la distanţe relativ mici unele de altele. Primul popas a fost la fabrica Gaspardo, ce se întinde pe o suprafaţă totală de 124.000 mp, 23.000 mp fiind suprafaţa acoperită. De pe porţile acesteia ies semantori pneumatice de precizie, semănători pneumatice pentru cereale, semănători pneumatice pentru legume, semănători mecanice în linie, semănători mecanice şi pneumatice pentru însămânţare pe teren compact, cultivatoare şi utilaje pentru recoltat fânul. Printre vedetele de aici se afla semănătoarea de precizie MaxiMetro, care are nu mai puţin de 25 de metri lăţime, 36 de secţii de lucru şi care se montează într-o singură hală.
Al doilea popas a fost făcut la fabrica Terranova cu o suprafaţă totală de 35.000 mp şi 15.000 mp suprafaţa acoperită, unde omul a fost înlocuit aproape în totalitate de către maşini. Vizitatorii români au putut vedea şi fabrica Miniferro (cu o suprafaţă totală de 30.000 mp, 12.000 suprafaţa acoperită), cea mai nouă achiziţie a grupului, unde se produc subansamble atât pentru grup cât şi pentru producţia de automobile. Ultima pe listă a fost fabrica Maschio care este sediul central al grupului şi unde se produc utilaje pentru prelucrarea solului (freze de toate tipurile: de la 80 la 800 cm lăţime de lucru, pentru tractoarele de la 12 CP la 320 CP, grape rotative: de la 100 la 800 cm lăţime de lucru, rabatabile sau nerabatabile, pentru tractoare de la 30 CP la 350 CP), tocători pentru coceni, vlăstari, de crengi cu montaj posterior pentru întreţinerea drumurilor, maşini de tuns iarba pentru tractoare de la 14 CP la 240 CP. Mirco Maschio a fost cel care i-a îndrumat pe vizitatori prin această fabrică şi care a prezentat liniile de producţie de o eficienţă care cu greu mai poate fi vazută la noi. Impresionantă a fost vederea mării de utilaje roşii din depozitul exterior. Între acestea se remarcau utilajele de prelucrat solul, de culoare verde, Frontier, brand John Deere, dar care se produc aici.
Remarcabil în toate cele patru unităţi de producţie este profesionalismul – aproape totul e automatizat şi doar câţiva oameni supraveghează procesul de producţie. În plus, totul se face aici, de la cercetare şi proiectare la realizarea produsului finit.
Energie verde pentru fabrica Maschio
Spre sfârşitul zilei am putut vedea şi o parte a instalaţiei de producere a energiei verzi, prin sistem fotovoltaic, pusă în funcţiune cu doar două săptămâni înainte de vizita noastră şi care nu fusese inaugurata încă. Inaugurarea urma să aibă loc după finalizarea celei de-a doua faze a proiectului, care presupune acoperirea întregii hale. „Aceasta e o instalaţie de 1 MW pentru producerea energiei electrice prin sistem fotovoltaic. Într-o zi cu soare produce mai multă energie decât e necesar pentru fabrică. Sunt aproximativ 4.500 de panouri şi fiecare panou de 2 mp are 230 W. Pe viitor se doreşte ca pe fiecare fabrică să se implementeze acest sistem deoarece ţinta grupului este să devină independent din punct de vedere energetic”, a explicat Mirco Maschio.
În ziua vizitei noastre, destul de lipsită de soare, sistemul a produs 3000 KW/h, iar fabrica are nevoie în mod normal de 5.500 KW/h. În acea perioadă funcţiona la jumătate din capacitate, dar în perioadele însorite se va acoperi întregul necesar cu ajutorul acestui sistem.
„Un panou ar trebui să aibă o durată de viaţă de 25 de ani, dar se presupune că rezistă chiar mai mult. Am încercat ca toţi furnizorii să fie din zona Padova, panourile sunt produse de o societate italiană”, a spus Mirco Maschio.
Pentru sistemul de la fabrica Maschio, investiţia se ridică la 3 milioane de euro, iar amortizarea se va face în 7, 8 ani. Când planul va fi finalizat, investiţia va fi de 10.000.000 de euro.
Grupul consumă 10 milioane KW pe an şi costurile în ceea ce priveşte energia electrică sunt de 2 milioane de euro pe an. Astfel că o investie de acest tip e avantajoasă şi din punct de vedere economic. „O privim mai mult ca pe o opţiune politică a firmei şi de responsabilitate în ceea ce priveşte mediul”, a mai spus Mirco Maschio.
Ziua s-a încheiat cu o întâlnire cu preşedintele grupului italian, Egidio Maschio, un seminar şi o cină festivă la Vila Maschio din Villafranca Padovana. „Voi nu aveţi nevoie de mine, eu am nevoie de voi” a fost mesajul preşedintelui pentru dealerii români, cărora le-a mulţumit tot cu această ocazie pentru încrederea acordată.
Delia Ciohodaru
Amenzi de peste 1,7 milioane lei operatorilor economici din industria alimentară
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au aplicat 575 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1,727 milioane lei, unor operatori economici din industria alimentară, care nu respectau normele de comercializare, potrivit datelor ANPC.
Astfel, în perioada 11-19 martie 2011, au fost controlaţi 994 de operatori economici, constatându-se abateri la 783 dintre aceştia (79%). Au fost verificate circa 42 tone de carne şi produse din carne, 22 tone de ouă (440.000 bucăţi), două tone de vopsea de ouă, 9 tone de produse de patiserie, 37 tone de vin, 4 tone de ciocolată şi produse din cacao şi 5 tone de produse de post.
Potrivit ANPC, 20% din cantitatea controlată nu se încadra în prevederile legale privind protecţia consumatorilor, respectiv cinci tone carne şi produse din carne, trei tone de ouă (60.000 bucăţi) 1,5 tone de vopsea de ouă, trei tone de produse de patiserie, 8,5 tone de vin, 0,7 tone de ciocolată şi produse din cacao şi 2,3 tone de produse de post.
Comisarii ANPC au retras de la comercializare 500 kg de produse alimentare improprii consumului uman, alte 20 de tone de produse au fost oprite temporar de la comercializare, până la remedierea neconformitatilor, fiind aplicate 575 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 1.727.800 lei şi 272 de avertismente.
În perioada menţionată au fost verificate calitatea şi modul de comercializare a produselor specifice sărbătorilor pascale (carne preambalată - în special carne de miel, preparate din carne, ouă, vopsea de ouă, ciocolată, produse din cacao, tablete şi figurine pe baza de cacao şi grăsimi vegetale, cozonac, pască, chec, fursecuri, vin) şi a produselor de post (produse alimentare constituite din ingrediente de origine vegetală, texturat proteic de soia, făina de soia, mixuri pe baza de soia) şi produse de patiserie de post (cozonac, foietaje).
APIA a fost efectuată plata diferenţei de 8% pentru plăţi naţionale directe complementare, aferente anului 2010, în sectorul zootehnic
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 13.04.2011 a fost efectuată plata diferenţei de 8% pentru plăţi naţionale directe complementare, aferente anului 2010, în sectorul zootehnic. Tranşa totalizează suma de 62.438.527,01 lei, din care:
- Bovine: 40.291.244,07 lei pentru un număr de 208.998 fermieri;
- Ovine: 20.002.196,53 lei pentru un număr de 34.605 fermieri;
- Caprine: 2.145.086,41 lei pentru un număr de 9.650 fermieri.
Amintim faptul că în data de 25.01.2011 a fost efectuată prima plata către fermieri în valoare de 236.461.185,60 lei (reprezentând 30%), în data de 10.02.2011 a fost efectuată cea de-a doua plată în valoare de 431.788.358,87 lei (reprezentând 62%), iar în data de 14.02.2011 s-a plătit suma de 56.621.509,35 lei pentru fermierii care au accesat credite bancare pentru finanţarea capitalului de lucru.
Plăţile pentru anul 2010 efectuate în sectorul zootehnic au fost finalizate şi însumează 787.309.580,83 lei.
APIA eliberează adeverinţe pentru accesarea creditelor de la bănci
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor şi, respectiv, beneficiarii ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile comerciale care au încheiat convenţii cu Agenţia.
Aceste credite reprezintă un instrument creat pentru a ajuta financiar fermierii până la primirea, la termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, a ajutorului de stat care se acordă anual producătorilor agricoli beneficiari ai ajutoarelor de stat la care sunt îndreptăţiţi, pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor şi respectiv în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor.
Până la această dată, APIA a încheiat convenţii cu CEC Bank SA, cu Banca Comercială Română şi cu Banca Transilvania. Astfel, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care confirmă că beneficiarul a depus Cerere pentru solicitarea ajutorului de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor şi respectiv în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor şi, de asemenea, că au fost efectuate verificările administrative asupra Cererii pentru solicitarea ajutorului de stat, până la data emiterii Adeverinţei, conform reglementărilor în vigoare. De asemenea, în adeverinţă este menţionată suma calculată în baza Cererii pentru solicitarea ajutorului de stat.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA garantează 80% din valoarea creditelor acordate de Banca Creditoare în baza convenţiilor încheiate.
Menţionăm faptul că Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe / acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).
Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a beneficia de condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.
Opţiunea de a solicita creditul aparţine integral fermierului.
Informaţii suplimentare – Legislaţie:
× Hotărârea Guvernului nr.838/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, cu modificările şi completările ulterioare.
× Hotărârea Guvernului nr.839/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor cu modificările şi completările ulterioare.
× Hotărârea Guvernului nr.237/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 838/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 839/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor.
× OUG 25/2011 pentru modificarea unor acte normative privind reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli şi gestionarea fondurilor comunitare.
Informare privind determinările gradului de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajelor
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi laboratoarele din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor realizează, în cadrul Programului Strategic Naţional, aprobat prin Hotărâre a Guvernului, analize pentru determinarea gradului de contaminare radioactivă pentru diferite tipuri de produse; lapte, produse lactate, carne şi produse din carne, peşte şi produse din pescuit, miere, furaje pentru animale, fructe de pădure, ciuperci, apă utilizată în procesul tehnologic de fabricare a alimentelor, produse deshidratate.
Până la această dată, rezultatele analizelor de laborator realizate din produse alimentare sau din furaje recoltate de pe teritoriul României, sau importate din ţări terţe, pentru controlul oficial realizat de ANSVSA, nu au indicat contaminare radioactivă sau depăşiri ale limitelor normale ale radioactivităţii, prevăzute de legislaţia naţională sau comunitară în vigoare.
În consecinţă, determinările realizate de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi de reţeaua de laboratoare de la nivel naţional ale Autorităţii infirmă existenţa unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv sau cu depăşiri ale limitelor normale ale radioactivităţii.
Datele furnizate de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, Institut Naţional de Referinţă şi coordonator al activităţii laboratoarelor Autorităţii la nivel naţional sunt următoarele:
- în cursul anului 2010 s-au analizat din punct de vedere al gradului de contaminare radioactivă un număr de 4.407 de probe, reprezentând produse alimentare de origine animală, non-animală şi furaje.
- în cadrul Programului de supraveghere un număr 3.168
- probele analizate din import şi pentru export au fost în număr de 478 ,
- în cadrul acţiunilor de autocontrol, la solicitarea persoanelor juridice, s-au analizat 761 probe.
Situaţia probelor de alimente şi furaje analizate de către laboratoarele DSVSA judeţene în anul 2010 se prezintă astfel:
Alimente
Total probe analizate – 4069 din care:
- în cadrul Programului de supraveghere: 2893,
- în cadrul acţiunilor de autocontrol: 724,
- probele analizate din import şi pentru export: 452,
Furaje
Total probe analizate – 338, din care:
- în cadrul Programului de supraveghere: 275,
- în cadrul acţiunilor de autocontrol: 37, reprezentând 10,95 % din totalul probelor de alimente analizate;
- probele analizate din import şi pentru export: 26.
- de la începutul anului 2011 şi până în prezent, au fost analizate din punct de vedere al gradului de contaminare radioactivă un număr de 642 de probe, dintre care 7 din probe prelevate din lapte şi din produse lactate.
Toate valorile măsurate s-au situat sub limita nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a alimentelor şi furajelor după un accident nuclear sau altă situaţie de urgenţă radiologică, stabilite conform legislaţiei în vigoare (Ordinului comun al M.S.F., M.A.A.P. şi C.N.C.A.N. nr. 856/112/91 din 23 noiembrie 2001).
Ministrul Mediului şi Pădurilor semnează, la Vaslui, contractul de finanţare pentru groapa ecologică de la Roşieşti
Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, se va deplasa joi, 14 aprilie a.c., în judeţul Vaslui, pentru a semna contractul de finanţare a Proiectului Integrat de Management al Deşeurilor solide. Proiectul constă în construirea unui depozit conform şi a unei staţii de sortare la Roşieşti, precum şi a patru staţii de transfer la Bârlad, Huşi, Negreşti şi Vaslui. Valoarea totală a proiectului este de 32,18 milioane de euro (fară TVA).
Programul de vizită al ministrului László Borbély cuprinde:
- 10:00-11:30 Întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi ai instituţiilor subordonate MMP (prefectură – sala mare de şedinţe);
- 11:30-12:30 Semnare contract de finanţare pentru Proiect integrat de deşeuri (POS Mediu) şi conferinţă de presă (prefectură – sala mare de şedinţe);
- 12:30-14:00 Deplasare la pârâul Văsluieţ, vizită în comuna Vutcani şi plantare puieţi în comuna Banca;
- 14:30-15:00 Vizită la grădina zoologică din Bârlad.
Aprilie în cultura mare
Luna aprilie, "Prier" cum era numită în popor, reprezintă una din lunile importante în agricultură. Denumirea de "Prier" vine de la verbul “a prii” sau de la “timp prielnic” şi înseamnă perioada favorabilă pentru semănături şi pentru activităţile din gospodărie.
Cu toate acestea, în popor se spune că în aprilie timpul este înşelător, schimbător de la o zi la alta cu repercursiuni asupra plantelor şi a timpului de semănat.
Orice întârziere în pregătirea patului germinativ, în semănatul culturilor din epoca a doua, poate determina prelungirea perioadei de recoltare. De cele mai multe ori, culturile semănate în afara epocii optime sunt supuse stresului hidric şi temperaturilor înalte din perioada de înflorire cu efecte negative asupra producţiilor ce se vor obţine.
În materialul de faţă nu am atins toate activităţile care se vor desfăşura în luna aprilie la cultura mare, însă rândurile de mai jos reprezintă un punct de plecare în înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui şi porumb.
În materialul de faţă nu am atins toate activităţile care se vor desfăşura în luna aprilie la cultura mare, însă rândurile de mai jos reprezintă un punct de plecare în înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui şi porumb.
Pregătirea terenului pentru culturile din epoca a doua
În această perioadă se va trece la pregătirea terenului pentru însămânţarea principalelor culturi agricole din primăvară, floarea-soarelui şi porumb. Este cunoscut faptul că floarea-soarelui se seamănă anual pe aproximativ 600.000 - 800.000 ha, iar porumbul pe aproximativ 3.000.000 ha. Practic, aproximativ jumătate din suprafaţa arabilă a României se va semăna în luna aprilie.
Indiferent de cultura care se va semăna, în cadrul pregătirii terenului se vor efectua uramătoarele lucrări:
- Pregătirea terenului prin una sau două lucrări cu grapa cu discuri. După arătură, la pregătirea patului germinativ, atunci când timpul permite şi când dispunem de mijloacele tehnice necesare, trecem la efectuarea primului discuit, lucrare care se face perpendicular pe direcţia arăturii cu discul greu. În cazul utilajelor complexe care pregătesc terenul printr-o singură trecere, această lucrare se va face cât mai aproape de ziua semănatului.
- Aplicarea îngrăşămintelor complexe trebuie să ţină cont de planta ce urmează a fi semănată, de planta premergătoare, precum şi de fertilitatea terenului. În aplicarea îngrăşămintelor chimice se va ține cont că la pregătirea patului germinativ să se aplice toată cantitatea de îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi potasiu şi numai 30% până la 50% din doza de azot prognozată. Aplicarea în exces a azotului la pregătirea patului germinativ duce la pierderi de produs în profunzimea solului, pierderi care nu se vor mai regăsi în producţie. De obicei, atunci când se lucrează terenul cu utilajele clasice, imediat după primul discuit se efectuează această lucrare.
- În mod normal, după fertilizare se aplică al doilea discuit, dar de data aceasta se vor folosi discurile mai uşoare, în aşa fel încât să se poată încorpora foarte bine îngrăşămintele chimice, dar şi pentru a se pregăti terenul mai superficial decât lucrarea precedentă.
- După lucrarea cu discul, de obicei, se trece la efectuarea erbicidării culturii respective. Este vorba de erbicidarea aplicată la pregătirea patului germinativ. În general, după erbicidare se mai face o trecere cu discul uşor sau cu combinatorul.
De obicei, ultima lucrare se face în preziua semănatului cu combinatorul şi are rolul de a mărunţi şi a pregăti foarte bine stratul superficial al solului. În condiţiile în care dispunem de agregate complexe care la o singură trecere execută mai multe lucrări, precum mobilizarea solului, aplicarea îngrăşămintelor şi pregătirea patului germinativ sau chiar semănatul, este bine ca aceste lucrări să fie efectuate cât mai aproape de epoca optimă de semănat sau chiar în epoca optimă (atunci când se seamănă cultura). În cazul în care fermierii nu dispun de utilaje complexe terenul trebuie să se pregătească prin cât mai puţine treceri, aşa încât să se evite tasarea inutilă a terenului, să se mobilizeze terenul pe o adâncime cât mai mică şi să fie evitate pierderile de apă prin evaporaţie.
Un aspect important care trebuie avut în vedere la pregătirea patului germinativ este timpul de intrare pe teren. Intrarea cu utilajele agricole pe teren se face numai atunci când terenul este uscat la suprafaţă (zvântat), nu aderă pe organele active ale maşinilor (disc, tăvălug), nu se tasează puternic pe urmele roţilor de tractor şi nu rămâne în fâşii în urma lucrării cu utilajul respectiv (disc). Practic, prin asemenea măsuri conservăm solul, îi păstrăm structura şi textura nealterată.
Înfiinţarea culturilor de floarea-soarelui
Esenţial în reuşita culturii este respectarea rotaţiei şi amplasarea ei numai în teren arat din toamnă.
În rotaţie, cultura de floarea-soarelui poate reveni după ea numai la un interval de minimum patru ani. Orice revenire mai rapidă poate determina creşterea gradului de infecţie a culturii cu diferiţi agenţi patogeni, dar în special cu putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). De asemenea, trebuie menţionat că floarea-soarelui este contraindicat a se semăna după culturi care au boli comune, cum sunt soia, fasole, rapiţă, care de cele mai multe ori ocupă spaţii însemnate în arealul de cultură al acestei plante.
Din punct de vedere al lucrărilor care se aplică pentru pregătirea patului germinativ, pot fi luate ca repere recomandările de mai sus.
O importanţă deosebită trebuie acordată lucrării de fertilizare. Floarea-soarelui este o mare consumatoare de îngrăşăminte chimice, în special de îngrăşăminte pe bază de fosfor. Cantitatea de îngrăşământ recomandată la această cultură variază în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi: gradul de aprovizionare a solului în elemente nutritive (fertilitatea solului), gradul de fertilizare aplicat culturii premergătoare, cultura premergătoare. În general, raportul între azot şi fosfor ar trebui să fie de 1:1.
În ce priveşte dozele recomandate, acestea se situează între 60 - 100 kg s.a./ha N; între 60 - 100 kg s.a. P/ha şi aproximativ 50 - 60 kg/ha potasiu. Dozele mai mici se vor aplica pe terenurile fertile, cu un conţinut ridicat de elemente nutritive sau pe solurile care au fost fertilizate în doze echilibrate an de an. Nu se recomandă o fertilizare unilaterală numai cu azot sau numai cu fosfor pentru că în ambele cazuri plantele nu se dezvoltă uniform, producţia scade şi, totodată, scade conţinutul de ulei. Dacă ne referim strict la azot, acesta se poate aplica 30 - 40% la pregătirea patului germinativ şi diferenţa se poate da odată cu celelalte lucrări în vegetaţie. O metodă din ce în ce mai des folosită este de a se aplica îngrăşămintele cu azot fracţionat şi la semănat ca îngrăşământ starter. Situaţie în care odată cu sămânţa se introduce în sol, lateral de acesta la 3-4 cm de rând dar mai jos decât acesta, aproximativ 5 - 10 kg de îngrăşământ pe bază de azot. Fermierii trebuie să fie atenţi la folosirea îngrăşământului tip uree. Nerespectarea adâncimii şi a distanţei dintre rândul de sămânţă şi îngrăşământ poate determina în procesul de germinare a seminţelor unele efecte de fitotoxicitate.
În cazul aplicării erbicidelor la cultura de floarea-soarelui se pot utiliza o serie de substanţe atât la pregătirea patului germinativ, cât şi preemergent între semănat şi până la răsărirea plantelor din cultură. Pot fi utilizate erbicide pe bază de acetoclor, bifenox, diflufenican, dimetenamid, flumioxazin, flurocloridon, linuron, metolaclor, oxadiangil, oxifluorfen, pendimetalin, petoxamid, propisoclor etc. Pentru doze de utilizare şi pentru modul de aplicare este bine ca fiecare fermier să discute cu firma care îi furnizează produsul.
Semăntul culturii de floarea-soarelui începe atunci când în sol, pe adâncimea de semănat, se realizează pragul minim de temperatură de 70 C . Normal, această temperatură este atinsă la începutul lunii aprilie. În condiţiile unui an secetos se caută urgentarea lucrării de semănat pentru a utiliza la maximum umiditatea rămasă în sol. Semănatul prea devreme sau prea târziu determină o răsărire neuniformă a plantelor, o prelungire a perioadei de vegetaţie şi chiar reduceri de producţie.
Cantitatea de sămânţă recomandată pe hectar variază de la 2 la 5 kg şi depinde foarte mult de MMB-ul seminţei, de germinaţia acesteia, de puritate şi de densitatea pe care fermierul o utilizează. Normal, se caută asigurarea unei densităţi la recoltare de 45.000 – 50.000 plante/ha, iar în condiţii de irigare această densitate creşte cu aproximativ 5.000 de plante. Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat este cuprinsă între 4-5 cm pe solurile grele şi 5-6 cm pe solurile mai uşoare.
Înfiinţarea culturilor de porumb
Din punct de vedere al lucrărilor care se aplică pentru pregătirea patului germinativ pentru înfiinţarea culturii de porumb pot fi luate ca repere recomandările din prima parte a articolului de faţă. Ca şi la floarea-soarelui o importanţă deosebită trebuie acordată lucrării de fertilizare. Cantitatea de îngrăşământ recomandată la cultura de porumb variază în funcţie de mai mulţi factori: de gradul de aprovizioanare a solului în elemente nutritive (fertilitatea solului), de gradul de fertilizare aplicat culturii premergătoare, dar şi în funcţie de cultura premergătoare. Ca doze recomandate, acestea se situează între 80 - 120 kg s.a./ha N; între 60 - 80 kg s.a. P/ha şi aproximativ 40 - 80 kg/ha potasiu. Dozele mai mici se vor aplica pe terenurile fertile cu un conţinut ridicat de elemente nutritive sau pe solurile care au fost fertilizate în doze echilibrate an de an. Dacă ne referim numai la azot, el se poate aplica în doză de aproximativ 40 - 50 kg s.a. azot la pregătirea patului germinativ şi diferenţa se poate da odată cu celelalte lucrări în vegetaţie.
Înainte de semănat sau după efectuarea acestuia se pot aplica o serie de produse pentru combaterea buruienilor. O parte pot fi aplicate preemergent, iar o parte la pregătirea patului germinativ. Doza de aplicare, precum şi modul de utilizare este recomandat de fiecare furnizor de pesticide. În linii mari, se pot utiliza erbicide pe bază de: acetoclor, dimetenamid, flumioxazin, linuron, isoxaflutol, S-metolaclor, mesotrione, pendimetalin, propisoclor, terbutilazin etc.
Porumbul se seamănă atunci când temperatura solului pe adâncimea de semănat (la 10 cm), ajunge la valoarea de 7-8 grade C şi este în creştere. Calendaristic, cele mai bune rezultate de producţie s-au obţinut atunci când cultura a fost înfiinţată în perioada 1 - 20 aprilie pentru zonele din sudul şi estul ţării (zonele de câmpie) şi în perioada 15 - 30 aprilie pentru celelalte zone de cultură. Semănatul întârziat, în afara epocii optime, prelungeşte perioada de vegetaţie, iar plantele ajung la înflorire şi fecundare vara, atunci când temperatura aerului este foarte ridicată, iar umiditatea relativă foarte mică. În această perioadă creşte numărul plantelor sterile şi, de asemenea, scade numărul de boabe pe ştiulete.
Întotdeauna semănatul se va începe cu hibrizii de porumb extratimpurii, mai rezistenţi la şocurile termice din prima parte a primăverii şi se va încheia cu hibrizii din categoria semitârzii şi târzii.
Cantitatea de sămânţă recomandată pe hectar variază de la un hibrid la altul şi este cuprinsă între 16 şi 22 kg/ ha şi depinde foarte mult de MMB-ul seminţei, de germinaţia acesteia, de puritate şi de densitatea pe care fermierul o utilizează.
Normal, se asigură o densitate la recoltare de 55.000 – 60.000 plante/ ha la hibrizii extratimpurii, de 50.000 – 60.000 plante/ha la hibrizii timpurii, de 45.000 – 55.000 plante/ha la hibrizii semitimpurii şi de 40.000 – 50.000 plante/ha la hibrizii semitârzii şi târzii. Densităţile sunt orientative şi vor fi luate ca atare. Fiecare companie care distribuie sămânţă recomandă anumite densităţi pentru hibrizii comercializaţi.
Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat este cuprinsă între 5 şi 8 cm, urmărindu-se ca sămânţa să fie pusă în contact cu solul umed.
Pe lângă culturile de floarea-soarelui şi porumb, în aprilie se mai pot semăna şi culturile de fasole, soia, năut, sorg etc.
Pentru culturile înfiinţate în toamnă sau primăvara devreme, se continuă fertilizarea (acolo unde nu s-au făcut până în aprilie), se continuă lucrările de fertilizare foliară (aplicarea odată cu erbicidul a îngrăşămintelor foliare), aplicarea erbicidelor şi combaterea bolilor şi dăunătorilor (acolo unde este cazul).
Fiecare lucrare în parte are importanţa ei.
Orice verigă lipsă din cadrul tehnologiei va contribui la diminuarea producţiei. Oliver Mee
Autor: MIHAI M.
Stadiul implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în România
A. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Planul European de Redresare Economică (PERE) şi care respectă liniile directoare strategice privind dezvoltarea rurală ale Uniunii Europene.
România, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), vizează o serie de obiective care sprijină creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şi funcţionarea initiativelor de dezvoltare locală. Realizarea obiectivelor programului se face prin implementarea măsurilor din PNDR.
Cheltuiala publică în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru întreaga perioadă de implementare, respectiv 2007-2013, este de 10.097.083.737 euro, cheltuiala privată (cofinanţarea proiectelor de investiţii) estimată fiind de 3.477.364.099 euro, rezultând aşadar, un total de 13.574.447.836 euro investiţi la nivel naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Realizarea obiectivelor propuse prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 este asigurată de Autoritatea de Management pentru PNDR, respectiv Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Aceasta coordonează activitatea privind PNDR la nivel naţional şi local prin structuri specifice: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care asigură implementarea tehnică şi financiară a Măsurilor de finanţare din cadrul PNDR, mai puţin a celor destinate zonelor defavorizate şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), care asigură implementarea Măsurilor din cadrul PNDR privind zonele defavorizate.
B. PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN CADRUL APDRP ÎN PERIOADA 24.02.2011 – 07.04.2011
a) Au fost contractate 603 de proiecte în cadrul Măsurilor 112, 121, 123, 312, 322, 141, 142 și Schema N578/2009 în valoare de 92,26 milioane Euro;
b) Au fost reziliate 10 contracte în cadrul Măsurilor 313, 431.1 şi Schemelor de ajutor de stat XS13-2008, respectiv XS28/2008, cu o valoare de 1,78 milioane Euro;
c) Au fost primite 903 de cereri de plată în cadrul Măsurilor active în valoare de 79,76 milioane Euro;
d) Au fost autorizate 1.922 cereri de plată în cadrul Măsurilor active în valoare de 73,84 milioane Euro.
e) Au fost plătite 2.991 cereri de plată în cadrul Măsurilor active in valoare de 78,21 milioane Euro.
C. PREZENTARE SINTETICĂ A STADIULUI IMPLEMENTĂRII PNDR
În cadrul sesiunilor pentru depunerea cererilor de finanţare, din martie 2008 până în prezent, au fost depuse 60.095 cereri de finanţare în valoare de aproximativ 13 miliarde de euro (13.304 milioane Euro).
În termeni de angajare, până în prezent, din totalul sumelor alocate prin Program, respectiv 6.953,01 milioane Euro, au fost încheiate 27.987 contracte în valoare de 3.708 milioane Euro, rezultând un grad de utilizare a alocărilor de 53,34 %.
La data curentă, au fost depuse 34.593 cereri de plată în valoare de 1.102,58 milioane Euro şi au fost efectuate 34.093 tranşe de plată în valoare de 999,85 milioane Euro, gradul de utilizare a sumelor alocate fiind de 14,38%.
D. PREZENTARE DETALIATĂ A STADIULUI IMPLEMENTĂRII PNDR
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”:
Alocare totală prin PNDR: 337.221.484 euro
Proiecte depuse: 6.572 cu o valoare publică de 136,72 mil. Euro
Proiecte selectate: 5.706 cu o valoare publică de 118,05 mil. Euro
Proiecte contractate: 4.565 cu o valoare publică de 94,68 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 4.560 cu o valoare publică de 56,48 mil. Euro
Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”:
Alocare totală prin PNDR: 913.394.603 euro
Proiecte depuse: 5.545 cu o valoare publică de 2.121,05 mil. Euro
Proiecte selectate: 1.845 cu o valoare publică de 725,47 mil. Euro
Proiecte contractate: 1.649 cu o valoare publică de 609,37 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 2.215 cu o valoare publică de 249,57 mil. Euro
Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”:
Alocare totală prin PNDR: 581.668.407 euro
Proiecte depuse: 1.241 cu o valoare publică de 1.263,84 mil. Euro
Proiecte selectate: 601 cu o valoare publică de 628,06 mil. Euro
Proiecte contractate: 474 cu o valoare publică de 476,30 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 420 cu o valoare publică de 86,82 mil. Euro
Masura 123 – Schema de ajutor de stat A-XS13/ 2008:
Alocare totală prin PNDR: 112.639.000 euro
Proiecte depuse: 247 cu o valoare publică de 113,71 mil. Euro
Proiecte selectate: 215 cu o valoare publică de 101,62 mil. Euro
Proiecte contractate: 172 cu o valoare publică de 76,14 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 272 cu o valoare publică de 31,50 mil. Euro
Măsura 123 – Schema de ajutor de stat F-XS28/2008:
Alocare totală prin PNDR: 104.936.000 euro
Proiecte depuse: 177 cu o valoare publică de 78,90 mil. Euro
Proiecte selectate: 157 cu o valoare publică de 67,45 mil. Euro
Proiecte contractate: 118 cu o valoare publică de 53,12 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 166 cu o valoare publică de 20,28 mil. Euro
Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”
Alocare totala prin PNDR: 483.246.817 euro
Proiecte depuse: 870 cu o valoare publică de 922,90 mil. Euro
Proiecte selectate: 141 cu o valoare publică de 165,67 mil. Euro
Proiecte contractate: 139 cu o valoare publică de 158,88 mil. Euro
Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”:
Alocare totală prin PNDR: 229.341.338 euro
Proiecte depuse: 13 cu o valoare publică de 2,17 mil. Euro
Proiecte contractate: 3 cu o valoare publică de 6.898 Euro
Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro intreprinderi”:
Alocare totală prin PNDR: 385.237.628 euro
Proiecte depuse: 3.980 cu o valoare publică de 543,86 mil. Euro
Proiecte selectate: 2.196 cu o valoare publică de 300,4 mil. Euro
Proiecte contractate: 1.444 cu o valoare publică de 208,26 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 846 cu o valoare publică de 73,42 mil. Euro
Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”:
Alocare totală prin PNDR: 534.682.774 euro
Proiecte depuse: 1.697 cu o valoare publică de 285,20 mil. Euro
Proiecte selectate: 1.077 cu o valoare publică de 185,86 mil. Euro
Proiecte contractate: 575 cu o valoare publică de 101,28 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 211 cu o valoare publică de 9,43 mil. Euro
Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”:
Alocare totală prin PNDR: 1.570.127.631 euro
Proiecte depuse: 3.039 cu o valoare publică de 7.429,24 mil. Euro
Proiecte selectate: 613 cu o valoare publică de 1.628,09 mil. Euro
Proiecte contractate: 612 cu o valoare publică de 1.538,04 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 462 cu o valoare publică de 203,11 mil. Euro
Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţa”
Alocare totală prin PNDR: 476.077.390 euro
Proiecte depuse: 36.416 cu o valoare publică de 273,12 mil. Euro
Proiecte selectate: 18.408 cu o valoare publică de 138,06 mil. Euro
Proiecte contractate: 18.054 cu o valoare publică de 135,40 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 24.127 cu o valoare publică de 36,18 mil. Euro
Masura 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”
Alocare totală prin PNDR: 138.855.905 euro
Proiecte depuse: 19 cu o valoare publică de 2,84 mil. Euro
Proiecte selectate: 15 cu o valoare publică de 2,3 mil. Euro
Proiecte contractate: 18 cu o valoare publică de 2,29 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 12 cu o valoare publică de 0,25 mil. Euro
Măsura 431.1 total „Construcţie parteneriate public-private”
Alocare totală prin PNDR: 11.753.744 euro
Proiecte depuse: 112 cu o valoare publică de 4,92 mil. Euro
Proiecte selectate: 111 cu o valoare publică de 4,82 mil. Euro
Proiecte contractate: 109 cu o valoare publică de 5,90 mil. Euro
Tranşe de plată efectuate: 188 cu o valoare publică de 4,86 mil. Euro
Măsura 511 APDRP + AM „Asistenţă Tehnică”
Alocare totală prin PNDR: 376.119.793 euro
Proiecte contractate: 30 cu o valoare publică de 11,8 mil. Euro
Tranşe de plată AM+APDRP: 606 cu o valoare publică de 7,88 mil. Euro contributie UE
E. Situaţie comparativă la data de 24.02.2011 şi, respectiv, 07.04.2011 în ceea ce priveşte numărul contractelor încheiate
|
MĂSURA |
Număr contracte încheiate la data de 24.02.2011 |
Număr contracte încheiate la data de 07.04.2011 |
|
Măsura 112 |
4.202 |
4.565 |
|
Măsura 121 |
1.641 |
1.649 |
|
Măsura 123 |
419 |
474 |
|
Schema XS 13/2008 |
173 |
172 |
|
Schema XS 28/2008 |
123 |
118 |
|
Schema N578/2009 |
0 |
14 |
|
Măsura 125 |
139 |
139 |
|
Măsura 312 |
1.337 |
1.444 |
|
Măsura 313 |
578 |
575 |
|
Măsura 322 |
610 |
612 |
|
Măsura 141 |
18.001 |
18.054 |
|
Măsura 142 |
17 |
18 |
|
Măsura 221 |
3 |
3 |
|
Măsura 431.1 |
110 |
109 |
|
Măsura 511 APDRP + AM |
30 |
30 |
|
Schema de garantare pentru Sectorul Agricol |
1 |
1 |
|
Schema de garantare pentru IMM-uri |
1 |
1 |
|
TOTAL GENERAL |
27.385 |
27.978 |
F. SITUAŢIA PLĂŢILOR EFECTUATE DE CĂTRE APDRP PENTRU MĂSURILE IMPLEMENTATE DE APIA
Măsura 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”
671.007 cereri de plată în valoare de 146.694.935,08 Euro au fost depuse, autorizate şi efectuate;
Măsura 212 „Sprijin pentru zone defavorizate- altele decat zona montană”
149.982 cereri de plată în valoare de 79.106.456,21 Euro au fost depuse şi autorizate;
149.972 tranşe de plată în valoare de 78.865.367,57 Euro au fost efectuate;
Masura 214 „Plăţi de agro-mediu”
563.006 cereri de plată în valoare de 326.575.872,28 Euro au fost depuse, autorizate şi efectuate;
Măsura 611 „Plăţi complementare directe”
2.846.390 cereri de plată în valoare de 368.108.449,28 Euro au fost depuse, autorizate si efectuate.
G. ACŢIUNI SEMNIFICATIVE DERULATE DE APDRP ÎN PERIOADA 24.02.2011 – 07.04.2011
- În cursul lunii martie APDRP a publicat pe site-ul www.apdrp.ro versiunile actualizate finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente Măsurilor 121, 312 și Schema de ajutor de stat N578/2009, alături de versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului aferente Măsurilor 125 și 221.
- În luna martie 2011 APDRP a demarat seria de conferinte județene din campania de informare la nivel naţional intitulată “Fonduri Europene pentru mediul rural”.
APIA a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor, în valoare de aproximativ 736 milioane euro
În perioada ianuarie 2011 – martie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor, în valoare de aproximativ 736 milioane EURO.
Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie:
1. Plăţi aferente campaniei SAPS 2010:
- FEGA – Plăţi regulare (01.01.2011 – 30.03.2011) – 226 milioane EURO;
- Buget naţional (01.01.2011 – 31.03.2011) – plata pe cultură – 256 milioane EURO.
2. Plăţi pentru măsurile de piaţă:
- reconversie sector viti – vinicol, fructe în şcoli, lapte în şcoli, grupuri de producători, sprijin pentru persoane defavorizate, intervenţie piaţa cerealelor - 10 milioane EURO;
- produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană pentru derularea PEAD 2011 - 47 milioane EURO.
3. Ajutoare de stat:
- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic - 172 milioane EURO;
- Acciza la motorină - 25 milioane EURO.
De asemenea, informăm că, în perioada 1 - 31 martie 2011, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2011, un număr de 404.840 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 2.262.913,35 hectare, astfel:
- 396.806 de fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online pentru o suprafaţă de 2.233.298,31 hectare;
- 8.034 de fermieri au completat declaraţia de suprafaţă în mod clasic pentru o suprafaţă de 29.615,04 hectare.
Noi sesiuni pentru depunerea proiectelor de investiţii pe PNDR, în aprilie
Cererile de finanţare pentru depunerea proiectelor pentru 'Modernizarea exploataţiilor agricole' şi 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere', din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, vor putea fi depuse în perioada 1 - 29 aprilie 2011, se arată într-un comunicat al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Pentru această sesiune, alocarea totală pentru măsura 121 este de 150 de milioane de euro, fiind defalcată pe fiecare din cele două sectoare principale agricole. Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 56 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 84 de milioane de euro.
Totodată, pentru a facilita accesul la sprijinul financiar oferit, beneficiarii Măsurii 141 - 'Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă' vor avea alocaţi separat 10 milioane de euro pentru această sesiune, pentru a depune proiecte şi pentru măsura 121.
Astfel, beneficiarii măsurii 141 care vor dori să depună proiecte pentru dezvoltarea exploataţiei agricole pe care o deţin vor avea o alocare separată care îi va ajuta să aibă mai multe şanse de succes.
Prin măsura 121 fermierii pot primi sprijin nerambursabil de până la 1,6 milioane de euro pentru investiţii în exploataţiile agricole, într-un procent de cofinanţare care porneşte de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
În ceea ce priveşte Schema de Ajutor de Stat N578/2009 aceasta beneficiază de o alocare de 101 milioane de euro, din care 80,8 milioane de euro pentru sectorul agricol şi 20,2 milioane de euro pentru sectorul forestier.
Investiţiile finanţabile în sectorul agricol prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009 vizează sectorul panificaţie (pâine, produse de patiserie, biscuiţi, paste făinoase), dulciuri sau alte preparate alimentare (lapte praf, alimente pentru diferite tipuri de regim sau fabricarea de supe sau ciorbe). De asemenea, în ceea ce priveşte procesarea din sectorul forestier, vor primi sprijin financiar proiectele care au ca scop valorificarea produselor lemnoase (exploatarea forestieră) sau a produselor nelemnoase (ciuperci, fructe de pădure). Ca o categorie de investiţie specială, Schema de Ajutor de Stat oferă finanţare şi pentru producerea de biocombustibili - biodiesel şi bioetanol - pentru transporturi.
Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Schemei de Ajutor de Stat N578/2009 este de 3 milioane de euro, iar procentul de cofinanţare publică nu va depăşi 50% din valoarea eligibilă a investiţiei.
Începând cu anul 2008, APDRP a primit pentru măsura 121 - 'Modernizarea exploataţiilor agricole', 5.545 de cereri de finanţare, în valoare de peste 2,12 miliarde de euro, fiind contractate, până în acest moment, 1.649 de proiecte în valoare de peste 608 milioane de euro, fiind deja angajaţi peste 66% din cei aproximativ 913 de milioane de euro alocaţi pentru această măsură de investiţii în perioada 2007 - 2013.
Schema de Ajutor de Stat N578/2009 a fost lansată pentru prima dată în anul 2010, iar Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a selectat în vederea finanţării 130 de cereri de finanţare în valoare de 86,63 milioane de euro.
Citeşte mai mult ...
Lansare sesiune de primire cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit
Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 04.04.2011, a sesiunii deschise de primire cereri de finanţare pentru măsurile din cadrul Axelor prioritare 1, 2 şi 3 pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 30 noiembrie 2011. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.
Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care sunt publicate pe site-urile http://www.madr.ro şi www.ampeste.ro.
Acordul de Cooperare între APIA, APDRP şi Agenţia de Plăţi - Fonduri de Stat pentru Agricultură din Bulgaria
Luni, 28 martie 2011, la Bucureşti, a fost semnat Acordul de Cooperare între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Agenţia de Plăţi - Fonduri de Stat pentru Agricultură (A.P. – F.S.A) din Bulgaria.
Evenimentul s-a desfăşurat la sediul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în prezenţa domnului Secretar de Stat, Adrian Rădulescu, precum şi a reprezentanţilor celor trei agenţii, respectiv domnul Florin Marius Faur - Director general APIA, domnul Mihai Gavril Vădan, Director general APDRP şi domnul Svetoslav Simeonov - Director executiv (A.P. – F.S.A).
Totodată, evenimentul, ce a marcat iniţierea unei cooperări în domeniile de interes comune celor trei instituţii, a fost susţinut şi prin prezenţa directorilor generali adjuncţi ai instituţiilor menţionate, precum şi a experţilor care activează în cadrul acestora.
Protocolul de colaborare stabilește relațiile dintre părți în ceea ce privește schimbul de experiență tehnică în domenii cum ar fi managementul mecanismelor de piață în agricultură, măsurile de intervenție, de comerț exterior, controlul pe teren, precum și sprijinul direct acordat producătorilor agricoli sau cel destinat dezvoltării mediului rural.
Obiectivele colaborării vizează schimbul de informaţii şi experienţă prin participarea şi organizarea în comun a unor conferințe, seminarii, ateliere de lucru ce vor avea loc în România, Bulgaria sau la nivel internațional, precum și îmbunătățirea capacității administrative prin cursuri teoretice și practice.
De asemenea, direcțiile de acțiune stabilite prin protocolul de colaborare sunt îndreptate și în sensul facilitării efectuării zborurilor necesare pentru actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) pentru județele situate la granița cu Bulgaria, respectiv Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanţa.
În cadrul celor două prezentări generale pe care agenţiile de plăţi din România le-au oferit colegiilor bulgari, aceştia din urmă au fost deosebit de interesaţi de sistemul de depunere online a cererilor de plată (IPA Online), modalitate prin care România aduce un plus de eficienţă în gestionarea fondurilor europene destinate agriculturii. Următoarele întâlniri vor viza aplicaţia IPA Online, prin intermediul căreia solicitanţii de plăţi directe de la Uniunea Europeană au posibilitatea de a realiza electronic operaţiunile de identificare şi digitizare a parcelelor.
Informaţii suplimentare
Agenţia de Plăţi - Fonduri de Stat pentru Agricultură (A.P. – F.S.A) din Bulgaria este instituția care aplică măsuri de reglare a pieței și care efectuează direct plata subvențiilor către producătorii agricoli, utilizând fonduri din primul pilon al Politicii Agricole Comune (PAC). Totodată, AP - FSA desfășoară activități ce au drept scop dezvoltarea mediului rural, finanţate în cadrul celui de-al doilea pilon PAC.
Începe pescuitul la ştiucă
Sâmbătă este ultima zi de prohibiţie a pescuitului ştiucii, potrivit ordinului aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Prohibiţia pescuitului la ştiucă a început anul acesta odată cu intrarea în vigoare a ordinului de prohibiţie emis de cele două ministere care prevede totodată că, în perioada 4 aprilie-2 iunie, pescuitul ştiucii se va putea efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ-sportiv şi a momelilor artificiale.
Ordinul de prohibiţie a pescuitului din acest an stabileşte şi perioada de prohibiţie a capturării ştiucii în 2012, aceasta fiind 15 februarie-26 martie.
În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ştiuca este o specie de interes economic, producţia de ştiucă atingând un nivel record de 2.666 de tone în 1965 şi un nivel minim de patru tone în 1994. Ştiuca este în acelaşi timp şi una din principalele specii care atrag pescarii sportivi în Delta Dunării, ea putând fi capturată şi iarna, la copcă.
Carnea ştiucii este apreciată pentru că este slabă şi densă, având şi valoare dietetică, deosebit de căutate fiind şi icrele ştiucii care au bobul mare.
Scrisoarea lu' Gheorghe (martie 2011)
Să trăiţi miştooo!
Bre şefu’ mă picni o idee şi mă roade să ţ’o spui ca Mata să i’o spui lu’ nea’Traian, că la iel ie nădejdea ajunjerii la fericire, unde nu-i întristare şi glojdeala’i pă verdeţă. E geneală! Dă Nobăl pă ieconomie. Ia o ţeruză şi o buca’ dă papir şi scrie, că la cât eşti dă hăbăuc, o uiţi.
I’o’te’o! Declarăm rezbel cumanilor şi pecenegilor. Cum intrăm în stare dă belegeranţă, cum tre’ ca şi natoul şi uieul să sară în ajutoru nost’, cum scrie la tratatili. Nu’i loc dă tărcolit!
Or să ne caţă cel mult la duşmani pă goagăl! Și’or să găsească Comana şi Peceneaga, aşa că o să devie că n’am enventat nimicuţa! Cum pintru iei Bucureştiu’I la Budapesta, n’o să se prinză. Booon! Cum ţ’am zîs, înrolăm tot natul, dă la caş la gură, pân’ la barbă sură, că’i rezbelu’ lu’ întreg poporu’ (doctrină dă aparare ca’ cum ar veni!).
Fimeili (y compris donşoarele) pân’ la şaiştri, bărbaţii până la şaişşinşi, ce câr, ce mâr, că curtea marţeală îi paşte. Ie rezbel ce tura’ vura! Acu’ tre’ să sară aleaţii, alde nato şi uie cu tot ce tre’? Ţoale meletare? Tre’! Potol’ pintru cazan, dă trei ori pă zi, şapte pă săptămână? Tre’! Spiţerii? Tre’! Soldă? Că ie şi soldă, mata nu ai dă un’ să ştii, că ieşti mai cârlan! Tre’! Soldă nato, ca la cinjdă ieuroi pă zi. Dă la amerecani poa’ să fie în dolari, la cursul zilei. Să ne tremeaţă şi arme, că cum să te răzbeleşti fără de? Gioarse să hie, le-om găsi rost! D’un parexamplu’ le vindem talibanilor şi când i’or năpădi trupele lu’onu, să se dee prinşi dă’n cauză dă defecţiune tehnică. A fi şi pintru iei mai onorabil, dăcât să se baţă pân’ la ultimul cartuş, pă post dă cart d’acces în locanta cu clădărăi de piulaf. Nu văzuşi încă avantajurile?
Tot io că d’aia mă luaşi dă analistru’. Păi o dată ce ţărişoara noatră ie’n belijeranţă şi tot natu’i sub arme, gata s-a termenat cu grevili lu’ penzionarii, foncţionarii, poliţaii, profesorii, doftorii şi alţii. Ie rezbel, ioc grevă! Başca că le plătim soldili nereduse cu douăşcinci, ca la soldi nu se pune, că vine dă la aleaţii noşti! Potol’ la cazan. Nu cosumă gazi, că merge cu lemne. O să-i dăm în falememt pă ruşi, pă omeveu şi pă conu’Dinu, da’ ce să facem? Ie şi iefecte colaterale la un rezbel, pă carele tre’ să ni le asumăm! Nu mai cheltuim pă recompensati, că le primim moca. Nice pă ţoali c’o s’avem uniforme. Pă bujetu’ nost’ poa’ să rămâie ceaiu’ dă la zăce şi faivoclocu’, budigăii, ismenele, colţunii, dospapiru şi pamperşii pintru sugaci că doar n’om sista acţiunili dă creşterea natalităţii pintru un amărât dă răzbel!
Pune şi că nu iasă den prima! Da’ ăl mai mare avantaj ie că se poate închide tonomatili pă cale bucală şi ălea pă scris dupe, ca să fie pă gându’ lu’ iecs-Primaru’ dă Kronştat. Om scăpa dă destabelezatori şi asta să fie prima acţie meletară. Pă chestia asta ţ’ai câştiga loc dă veci în inima lu’ neaTraian! Dupe socoata mea, dacă s-o face aşa, nici nu tre’ să stăm în rezbel decât… hai să zicem f’un cencenal. Cu empozitu’ pă soldă, plătim rata la Féméi şi consolidăm bujetu’ carele’i cam sighinaş dupe cum zise dom’Iemil săracu’, că mult mai suferă dă grijea noast’.
Gheorghe
Publicitate
Revista
