Participarea României la marile târguri internaționale de vin ar trebui să fie unul dintre instrumentele-cheie prin care construim, consecvent și credibil, imaginea vinului românesc ca activ strategic de țară. Wine Paris este un astfel de eveniment, un reper major în calendarul internațional, cu dată fixă, cu mize comerciale clare și cu o relevanță care depășește cu mult simpla prezență formală într-un pavilion expozițional.

Pentru a înțelege unde apar blocajele, este necesar să urmărim mecanismul concret al organizării. Planul anual de târguri este depus de APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România), organizația care reunește o parte importantă a producătorilor orientați spre export, către ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale.

Planul de târguri a fost transmis către ARICE încă din luna iunie 2025, ceea ce înseamnă că evenimentul era cunoscut, previzibil și perfect planificabil din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, bugetul nu a fost aprobat din timp, procedurile necesare nu au fost derulate anticipat, iar licitația pentru amenajarea standului național a fost demarată cu doar câteva zile înainte de deschiderea târgului, într-un interval care face imposibilă orice construcție coerentă de imagine și comunicare.

Rezultatul este, din nou, o participare bifată în grabă, lipsită de forță strategică și de capacitatea reală de a contribui la poziționarea vinului românesc pe piețele internaționale. În loc de un discurs comun, de un concept de reprezentare integrat și recognoscibil, producătorii români apar fragmentați, fiecare încercând să se salveze individual într-un context care ar fi trebuit să servească un interes colectiv.

La Wine Paris 2026 (9 – 11 februarie), zece producători români au ales să participe pe cont propriu, suportându-și integral costurile, deoarece absența de la un astfel de târg poate avea consecințe directe, inclusiv pierderea accesului la edițiile viitoare ale evenimentului sau la alte târguri similare. Printre ei se numără Averești, Oprișor, Domeniile Dropiei, Domeniile Franco-Române, SERVE, Familia Darabont, Cotnari, Aurelia Vișinescu, Crama de Matei și Budureasca. Cramele Recaș sunt prezente cu stand propriu, iar Crama Gîrboiu participă în cadrul standului CMB (Concours Mondial de Bruxelles), unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vin, care promovează, în cadrul târgurilor, producătorii distinși cu medalii în competițiile sale.

În absența unui stand național organizat din timp, această dispersare face ca România să nu aibă o prezență unitară, coerentă, sub un mesaj comun, ci o sumă de apariții individuale, oricât de onorabile și profesioniste ar fi fiecare în parte. Faptul că producătorii români sunt nevoiți să se organizeze individual, în lipsa unei structuri naționale funcționale, spune multe despre fragilitatea mecanismului de promovare externă. Nu este doar o problemă de execuție administrativă, ci una de viziune. Un stand național nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un instrument de diplomație economică, un cadru care ar trebui să transmită consistență, profesionalism și încredere și o narațiune coerentă despre ce identitate poartă vinurile românești.

Responsabilitatea nu aparține însă exclusiv autorităților. Dacă ne dorim ca vinul românesc să-și atingă cu adevărat potențialul în cadrul brandului de țară, este nevoie de o asumare mai fermă din partea tuturor actorilor implicați. Producătorii, la rândul lor, ar putea deveni mai organizați și mai vocali atunci când este vorba despre evenimente care le servesc atât interesele individuale, cât și pe cele colective. Poate că este momentul să existe o presiune mai coerentă pentru schimbări legislative, să fie căutat sprijin la Ministerul Agriculturii, să fie implicați deputații și senatorii din zonele vitivinicole, astfel încât promovarea vinului să fie tratată explicit ca un pilon al imaginii de țară, nu ca o anexă administrativă.

În lipsa unei strategii multianuale, construite împreună de autorități și industrie, vom continua să repetăm același scenariu din ultimii 20 de ani: reacții de ultim moment, soluții improvizate și prezențe lipsite de anvergură. Între timp, alte țări investesc constant, își rafinează discursul, își consolidează brandurile naționale și tratează fiecare târg major ca pe o declarație strategică.

Vinul românesc are potențial, terroir și o generație de producători care contează. Ceea ce îi lipsește vinului autohton nu este valoarea, ci cadrul care să îl susțină și să îl facă vizibil. Fără asumare, predictibilitate și coerență, participarea la marile evenimente internaționale riscă să rămână doar un exercițiu de supraviețuire individuală, nu o investiție reală în reputația României.

Aceasta este miza reală a discuției. Nu un târg anume, nu încă o ediție ratată într-un lung șir acumulat în ultimii 20 de ani, ci felul în care ne raportăm, ca industrie și ca stat, la a fi prezenți simbolic sau relevanți cu adevărat în marea lume a vinului.

Autor: DIANA PAVELESCU, secretar general ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și de cercetare, precum și ai sectorului privat, un total de vreo 400 de persoane, se vor reuni pe 12 februarie 2026, la București, pentru a discuta deschis despre direcțiile care vor modela agricultura românească și europeană în anii următori.

Forumul APPR se pregătește pentru o nouă ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri^®”, despre care organizatorii spun că este un eveniment care a ajuns reper al dialogului agricol din România și un spațiu în care ideile, experiența din teren și politicile publice se întâlnesc firesc.

Ediția a XI-a marchează un moment de maturitate pentru Congres, care își consolidează rolul de platformă de dialog la nivel european, sub conceptul „Punctul Zero al Dialogului Agricol European”.

„Ediția 2026 a Congresului aduce în prim-plan intersecția dintre performanță și cercetare, dintre inovație și politici europene, dintre nevoile reale din fermă și deciziile care se conturează la nivel național și european. Subiectele aflate pe agenda evenimentului reflectă atât provocările momentului, cât și nevoia tot mai clară de coerență, predictibilitate și dialog real între toți actorii implicați”, subliniază Alina Crețu, director executiv FAPPR.

Un punct central al evenimentului îl reprezintă Conferința AgroPolicy, o rundă de discuții care pornește de la politicile agricole europene și naționale și le pune în legătură directă cu teme precum digitalizarea, inovarea și adaptarea sectorului agroalimentar la noile realități economice și climatice. Conferința va reuni experți în domeniu, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din sectorul privat, cu obiectivul de a construi, împreună, o viziune aplicată asupra drumului către o agricultură competitivă și rezilientă.

În cadrul Congresului va fi marcat și un moment dedicat think tank-ului Farm România, inițiativă a Forumului APPR, gândită ca spațiu de analiză și reflecție strategică asupra direcțiilor care influențează agricultura românească și europeană.

„Deschiderea Congresului va introduce participanții în contextul actual al agriculturii românești și europene, prin intervenții ale reprezentanților autorităților naționale, ai misiunilor diplomatice și ai partenerilor instituționali europeni, oferind reperele necesare pentru înțelegerea temelor care vor fi aprofundate pe parcursul evenimentului. De aici, discuțiile vor continua într-o succesiune firească, construind un parcurs coerent de la context și politici publice către analize aplicate, soluții concrete și concluzii relevante pentru sector”, arată Alina Crețu.

În cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc decernarea premiilor „Porumbul de Aur” și „Spicul de Aur”, competiții care recunosc performanța în agricultura românească. Concursul „Spicul de Aur”, lansat în 2025, va avea în 2026 prima ediție de premiere, marcând un moment important în consolidarea acestei inițiative dedicate excelenței și rezultatelor concrete din fermă.

„Prin această ediție din 2026, Forumul APPR își reafirmă misiunea de a crea un cadru autentic de dialog – un „Punct Zero al Dialogului Agricol European” – în care vocile fermierilor, ale cercetării și ale decidenților se întâlnesc pentru a construi împreună viitorul agriculturii”, transmite Alina Crețu.

Congresul anual organizat de Forumul APPR are loc în București, începând cu ora 13 la Hotel Novotel, pe 12 februarie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 8 - 14 februarie 2026 are loc în Germania cea de-a treia etapă de formare fizică din cadrul proiectului Erasmus+ „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole (GPMBAC)”, pentru dezvoltarea competențelor de marketing, branding și poziționare pe piață a cooperativelor agricole membre ale Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV. Activitățile se desfășoară la Berlin și reunesc 30 de președinți, manageri și specialiști din cooperativele din sectorul vegetal din România.

Proiectul, având numărul 2024-1-RO01-KA220-VET-000245966, continuă seria activităților de formare începute în Danemarca și Olanda, unde participanții au analizat modele funcționale de organizare cooperatistă, strategii de piață și exemple aplicate de branding în cooperative agricole performante. Formarea este construită pe un model flexibil care combină cadrul teoretic cu discuții aplicate, vizite de studiu și schimb de experiență între participanți.

În Germania, accentul este pus pe rolul cooperativelor în lanțul valoric, pe strategiile de marketing cooperativ și pe integrarea fermierilor în structuri economice competitive.

Punctăm câteva lucruri despre agricultura țării gazdă. În anul 1950, Germania avea aproximativ 1,8 milioane de ferme, cu o dimensiune medie de circa zece hectare. Astăzi, numărul fermelor este în scădere, dimensiunea medie a exploatațiilor crescând constant. În sistemul de plăți sunt înregistrați aproximativ 750.000 de fermieri, existând diferențe majore între fermele mici și cele medii sau mari. La ora actuală, fermele mici nu mai pot fi eficiente individual, cooperativele fiind prezentate ca soluție structurală pentru menținerea fermierilor mici și medii în piață.

Germania are aproximativ 260.000 de ferme, cu o dimensiune medie mult mai mare decat în România. De reținut că, 5% dintre cele mai mari ferme dețin aproximativ 40% din terenul agricol al Germaniei. 90% dintre ferme sunt administrate de familii, iar 35% din terenul agricol este lucrat de parteneriate, cooperative sau alte entități juridice. Aproximativ 25% dintre ferme comercializează direct o parte din producție.

Conform estimărilor, până în 2040, numărul fermelor ar putea scădea la aproximativ 100.000, față de circa 260.000 în prezent.

Sectorul agricol german este predominant masculin, sub 10% dintre ferme fiind conduse de femei.

Piețele regionale și brandurile locale devin tot mai importante, unele cooperative combină producția agricolă cu turismul și activități de agrement.

Programul include sesiuni academice și aplicate la Universitatea Humboldt din Berlin, susținute de specialiști în economie cooperatistă, politici agricole și piețe agroalimentare. Sunt abordate teme precum structura sectorului agricol german, sistemele de sprijin pentru cooperative, piețele europene și internaționale de cereale, educația cooperatistă și strategiile de marketing dezvoltate la nivelul organizațiilor asociative.

Formarea cuprinde și vizite de studiu la cooperative agricole și alte structuri relevante, unde participanții pot vedea modele de organizare, integrare a producției, servicii pentru membri și relația cu piața.

Cooperativele în Uniunea Europeană:

• În UE există aproximativ 250.000 de cooperative în toate sectoarele, peste 20% dintre cetățenii Uniunii fiind membri ai unei forme de cooperativă

• În agricultura europeană funcționează aproximativ 20.000 de cooperative, în care sunt implicați vreo șapte milioane de fermieri

Informațiile colectate în această etapă contribuie direct la definitivarea materialelor proiectului aflate în lucru:

• Ghidul de bune practici, care reunește exemple concrete și recomandări aplicabile pentru creșterea eficienței marketingului în cooperativele agricole;

• Compendiul strategic, document amplu care analizează opțiunile de strategie „de la fermă la consumator”, modele de poziționare pe piață și instrumente de branding pentru cooperative cu activitate complexă;

• Handbook-ul cu recomandări (Unlocking Collaborative Growth), dedicat colaborării strategice între cooperative, dezvoltării de produse cu valoare adăugată și consolidării cotei de piață.

Prin acest proiect Erasmus+, UNCSV urmărește consolidarea capacității manageriale și comerciale a cooperativelor membre, dezvoltarea unor structuri competitive și creșterea valorii adăugate pentru fermieri, într-un cadru cooperatist modern și bine organizat la nivel european. „UNCSV pune serios umărul la eficientizarea activității cooperativelor agricole din Romănia și susține accelerarea procesului de dezvoltare și consolidare a acestora, astfel încât să devină competitive în relația cu marile companii multinaționale. Organizația sprijină fermierii care înțeleg că asocierea, cooperarea, respectarea regulilor, transparența și asumarea responsabilităților sunt condiții esențiale pentru a rezista competiției din piața unică europeană și, în mod special, în raport cu producătorii din state terțe. În acest context, este necesară implementarea mai rapidă a măsurilor, programelor și investițiilor strategice în următorii zece ani, astfel încât cooperativele să ajungă să genereze venituri mai mari din valoare adăugată decât din simpla producție agricolă primară”, a declarat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

A treia etapă de formare fizică în cadrul proiectului Erasmus+ „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole (GPMBAC)” este organizată în parteneriat cu Humboldt Universität zu Berlin, prin Institutul pentru Studii Cooperatiste din Berlin, alături de HollandDoor Coöperatie U.A. din Olanda, Dalum Academy of Agricultural Business din Danemarca și UNCSV din România, coordonatorul proiectului. Sesiunile sunt susținute de prof. dr. Markus Hanisch, prof. dr. Marcel Robischon, Asociate prof. dr. Agustina Malvido, Renate Judis,  alături de dr. Volker Petersen și Guido Seedler, specialiști ai sistemului cooperatist german.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un Pachet de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 propune un set de politici economice orientate către stimularea producției, investițiilor și consolidarea capitalului autohton, cu accent pe agricultură, securitate alimentară și dezvoltarea mediului rural.

Documentul plasează agricultura în centrul strategiei economice, prin măsuri care vizează comasarea exploatațiilor viabile, corelarea duratei contractelor de arendă cu amortizarea investițiilor realizate, precum și implementarea unui Program Național de Procesare Agroalimentară menit să crească valoarea adăugată obținută în țara noastră.

„România are nevoie de un pachet de relansare economică centrat pe producție, investiții și capital autohton. Agricultura și securitatea alimentară trebuie tratate ca elemente strategice ale economiei naționale, nu ca sectoare de ajustare bugetară”, atrage atenția dr. ing. Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Pachetul de Relansare Economică a României pentru perioada 2026–2034 are la bază principii precum prioritatea economiei productive, protejarea capitalului românesc, predictibilitatea legislativă și corelarea politicilor economice cu cele sociale. În acest sens, este propusă înființarea unui Fond Național de Investiții și acordarea de prioritate firmelor românești în cadrul achizițiilor strategice, cu respectarea legislației europene.

„Comasarea exploatațiilor viabile, corelarea arendei cu amortizarea investițiilor și dezvoltarea capacităților de procesare agroalimentară sunt condiții esențiale pentru creșterea valorii adăugate în România. Fără stabilitate fiscală și predictibilitate legislativă, economia productivă nu poate performa”, subliniază Nicu Vasile.

Un capitol distinct este dedicat investițiilor economice în mediul rural, prin crearea de platforme economice locale care să stimuleze lanțurile economice scurte, să genereze locuri de muncă și să contribuie la reducerea migrației populației din mediul rural către mediul urban.

Totodată, documentul evidențiază necesitatea dezvoltării sistemului educațional, inclusiv a școlilor profesionale și a învățământului dual, adaptate nevoilor reale ale economiei naționale.

În plan european, Pachetul de Relansare Economică propune o poziționare activă a României prin instituirea unui Mandat Național de Negociere, realizarea de evaluări de impact la nivel național și promovarea unor clauze de reciprocitate comercială.

„România trebuie să își apere competitivitatea economică și interesul național la nivel european, printr-o abordare unitară, bazată pe evaluări de impact și principii de reciprocitate”, a punctat Nicu Vasile.

Inițiatorii consideră că implementarea Pachetului de Relansare Economică 2026–2034 poate contribui decisiv la consolidarea securității alimentare, la dezvoltarea durabilă a mediului rural și la întărirea poziției economice a României în Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!