Satu Mare: Miere mai multă, dar mai ieftină. Salcâmul a dat producții bune în acest an
Anul 2018 a început mult mai bine decât anii anteriori, pentru apicultorii din judeţul Satu Mare, însă preţul mierii este mai mic, ca urmare a cantităţii mari de miere recoltată, potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de filiala Satu Mare a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA).
Conform datelor ACA Satu Mare, la salcâm, media producției de miere a fost de aproximativ 12 kilograme/familie, deşi a fost secetă și nu a plouat cât a trebuit în perioada salcâmului. Au fost cazuri de apicultori cu familii de albine de la care s-au scos și câte opt rame, adică 20 de kilograme de miere.
În plus, reprezentanții ACA Satu Mare spun că, în 2018, Apicola preia mierea de salcâm la 14 lei/kilogram, iar poliflora la 8 lei/kilogram, faţă de anul trecut, când salcâmul a fost 16-18 lei, ceea ce denotă că este multă miere de salcâm pe piaţă.
Într-o intervenție publică, preşedintele ACA Satu Mare, Nicolae Cornea, a afirmat că familiile cele mai puternice sunt cele care au fost tratate împotriva parazitului Varroa cu Varachet, în acest caz mortalitatea albinelor fiind mai mică.
„Apicultorii spun că au trecut cu bine iarna, tratamentul cel mai eficient este cel cu Varachet. Ceilalţi apicultori care au folosit altceva au avut destule mortalităţi. Acum, după salcâm, se recomandă efectuarea unui tratament. De asemenea, pentru cei care nu sunt adepţii roitului natural, se recomandă despărţirea artificială a familiilor pentru înmulţire”, a precizat Cornea, citat de agenția centrală de presă.
Filiala Satu Mare a ACA România are aproximativ 350 de membri, care deţin în jur de 12.000 de familii de albine.
10.000 de hectare de teren agricol din zona Piatra-Olt, deservite de stația de repompare a apei SRP 3+21, proaspăt repusă în funcțiune
Luni, 14 mai 2018, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - Filiala Olt a pornit o staţie de repompare a apei pentru irigaţii ce deserveşte o suprafaţă de circa 10.000 de hectare de teren agricol în zona Piatra-Olt.
SRP 3+21 face parte din infrastructura principală de irigaţii din cadrul amenajării Bucşani – Cioroiu, transportă apă din râul Olt în canalele de irigaţii din care se pot alimenta utilizatorii de apă pentru irigaţii din zona Piatra-Olt și a fost reabilitată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.
Informațiile existente până la acest moment indică faptul că pentru anul în curs au fost încheiate contracte de irigare pentru aproximativ 70.000 de hectare, dar probabil că nu va fi irigată întreaga suprafaţă contractată, pentru că nici staţiile de repompare nu sunt modernizate şi nici fermierii nu deţin încă instalaţiile necesare pentru a uda o suprafaţă atât de mare.
Pentru a face posibilă irigarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari, ANIF derulează investiţii în mai multe zone din judeţ, în infrastructura principală de irigaţii, iar fermierii din judeţ au încheiat contracte finanţate din fonduri europene în valoare de circa 12 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură secundară şi instalaţii de irigat.
În acest moment, în judeţul Olt este irigată o suprafaţă de 1.600 de hectare din zona Drăgăneşti-Olt, unde se află o orezărie. În acest an, vor fi irigate culturi agricole şi la Corabia, Piatra-Olt, Stoeneşti, Rusăneşti, Strejeşti.
Daea, cetăţean de onoare al comunei Manoleasa din judeţul Botoşani
În baza unei hotărâri adoptate în luna septembrie 2017 de Consiliul Local Manoleasa, ca urmare a aportului pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, l-a avut în repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii de pe raza comunei, oficialul guvernamental a primit, în sfârșit, distincția de cetățean de onoare.
Diploma care atestă titulatura, precum şi o icoană i-au fost înmânate ministrului de primarul comunei Manoleasa, Cristinel Aroşoaie, duminică, 13 mai 2018, în prezenţa autorităţilor judeţene, a parlamentarilor de Botoşani, dar şi a zeci de localnici.
„Este a doua distincţie, extrem de valoroasă, care pentru mine înseamnă un contract moral cu dumneavoastră. Un contract moral îmi cere mai mult decât până acum, dar sunt în stare să dau, pentru că este de unde, este izvorul conştiinţei mele şi al preocupării mele pentru acest domeniu extrem, extrem de complicat, de complex, dar atât de necesar pentru existenţa umană”, a afirmat Daea.
Duminică, ministrul de resort a efectuat o vizită de lucru la sistemul de irigaţii de la Manoleasa, care a fost repornit, după peste 25 de ani, în vara anului trecut.
Pack Expo şi Expo Shop - două expoziţii B2B şi un regal de evenimente între 16 şi 19 mai la Romexpo
De miercuri – 16 mai, până sâmbătă – 19 mai, te aşteptăm în pavilionul B2 din Romexpo-Bucureşti cu două expoziţii B2B: Pack Expo 2018, expoziţia dedicată ambalajelor şi soluţiilor de ambalare din Europa de Sud–Est, şi Expo Shop–Future Retail Solutions, prima expoziţie din România dedicată industriei de retail.
Timp de 4 zile, cel mai mare şi mai nou pavilion din centrul expoziţional se va transforma într-o megascenă dedicată industriilor de packaging şi retail.
Iată ce ţi-am pregătit la Pack Expo:
Prezenţă internaţională
La ediţia din acest an, peste 30% dintre expozanţi provin din 14 ţări: Austria, Bulgaria, Brazilia, China, Italia, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Ungaria, Albania, Slovacia şi România, ceea ce înseamnă o ofertă nouă de produse şi servicii pentru piaţa din România.
Spectacol tehnologic LIVE
Peste 100 de echipamente inovatoare vor fi în funcţiune pe toată perioada târgului, soluţii de ambalare, echipamente pentru producţia de ambalaje, dozare, umplere, marcare şi etichetare, paletizare, logistică, stivuire, design de ambalaj, tehnologii de ambalare pentru industriile de lactate, fructe-legume, patiserie-cofetărie, panificaţie, industria cărnii, non-food, demonstraţii LIVE.
Echipamente expuse în premieră
Dintre care: VideoJet 1860 (cel mai avansat sistem de marcare cu jet de cerneală disponibil pe piaţă în momentul actual, prezentat de Multidevelopment), Esko Kongsberg C44 (o masă de tăiere adusă în premieră în România de Grup Transilvae), Lachenmeier X1 (echipament de stretch hood şi soluţii automatizate pentru logistică, aduse pentru prima dată în România de iHope), TL 650 WEBOMATIC (echipament revoluţionar în clasa traysealer-elor, premiat la Anuga FoodTech), Toppy Aspo Label 300 (echipament pentru manipularea rolelor de hârtie) sau Toppy Inverter (schimbător şi întorcător de paleţi).
Romanian Packaging Awards (ediţia a II-a)
Singurul concurs dedicat ambalajelor şi etichetelor din România este structurat pe cinci categorii: Ambalajul din carton compact al anului, Ambalajul din carton ondulat (pentru retail), Ambalajul flexibil al anului, Ambalajul rigid din mase plastice al anului, Eticheta anului. Pe 16 mai, în cadrul Pack Expo, vor fi premiate cele mai bune ambalaje şi etichete.
Speakeri de top
Miniştri, preşedinţi de asociaţii, lideri din industria alimentară, reţele comerciale, distribuitori de echipamente, producători de ambalaje şi etichete vor participa la Conferinţa Naţională “Deşeuri de ambalaje: tendinţe vs. eficienţă”, organizată împreună cu Infomediu Europa, FADI şi în colaborare cu Ministerul Mediului.
Premiu YOUNG CHEF: 1000 de euro
„Young Chef by Angst”, concursul de reţete pentru ready meal organizat în parteneriat cu ULMA Packaging, promovează ambalajele inovatoare prin intermediul produselor ready meal realizate de tineri bucătari din ingrediente proaspete şi de calitate.
Membrii juriului sunt Chef Sorin Bontea, Sorin Minea (Angst) şi Chef Ioan Cristian Şerb. Vino pe 18 şi 19 mai să votezi noul YOUNG CHEF şi poţi fi unul dintre norocoşii care vor primi mâncare la birou, timp de 2 săptămâni, de la Angst!
Tombolă şi Campanie de conştientizare “Consumă SMART şi EFICIENT”
În cadrul Campaniei de conştientizare “Consumă SMART şi EFICIENT”, Cris-Tim (partenerul Pack Expo al campaniei) va face sampling la standul propriu din cadrul expoziţiei cu produse ambalate în pack-uri inovative. Tot acolo, va avea loc o tombolă cu premii în produse Cris-Tim.
Mai multe detalii găseşti pe www.pack–expo.ro.
***
EXPO SHOP – FUTURE RETAIL SOLUTIONS, în premieră la ROMEXPO
În perioada 16 – 19 mai 2018, va avea loc evenimentul tip expo & conference EXPO SHOP – Future Retail Solutions, prima expoziţie din România dedicată industriei de retail, un eveniment B2B organizat de Euroexpo şi Romexpo, în parteneriat cu revista retail-FMCG.ro.
EXPO SHOP va fi locul unde, timp de 4 zile, principalii furnizori de servicii şi echipamente pentru retail îşi vor expune cele mai noi soluţii pentru viitorul în retail, un domeniu aflat într-o continuă mişcare.
Evenimentul EXPO SHOP se adresează, în primul rând, tuturor comercianţilor – marii retaileri, magazinele online, comercianţii tradiţionali independenţi şi distribuitorii – dar şi producătorilor din industriile conexe (FMCG, DIY, IT&C etc).
Conferința Future Retail Solutions, pe 17 mai
Începând cu ora 10.00, în data de 17 mai are loc Conferinţa Future Retail Solutions, realizată în colaborare cu revista retail-FMCG.ro. Conferinţa îşi propune să aducă în prim-plan, pe de-o parte, cele mai noi servicii, soluţii şi echipamente pentru retail, iar pe de altă parte, noutăţi şi trenduri din piaţa de retail.
Speakeri importanți de la NETOPIA mobilPay, Farmec, Biodeck şi GLORY GLOBAL SOLUTIONS, GfK Romania, Carrefour, Biodeck, Kooperativa 2.0 sau eMag Marketplace au confirmat deja prezenţa.
Pentru agenda completă – click aici.
Future Store – vezi în avanpremieră soluţii pentru magazinul viitorului
La EXPO SHOP, vei putea vedea cum va arăta magazinul viitorului. Expozanţii prezintă soluţii de ultim moment pentru eficientizarea fluxului de lucru, sisteme integrate de vânzare, sisteme automate şi compacte destinate recirculării numerarului, sisteme automate de curăţenie la dimensiuni compacte, sisteme pentru digital signage.
Mai multe detalii sunt aici.
Innovation Tour – prezintă noutățile ediției
În cadrul EXPO SHOP, vor fi marcate aparte standurile unde vizitatorii vor găsi inovaţii.
Dintre noutăţile prezentate de expozanţi:
• Primul ecran 4k stand kiosk freestanding din lume
• POS all-in-one
• Totem digital cu touchscreen
• Seifuri de ultimă generaţie pentru retail
• Sisteme de curăţare profundă fără atingere
Mai multe detalii despre noutățile ediției sunt aici.
Discount Exclusiv
La EXPO SHOP expozanţii acordă discount-uri speciale pentru produsele şi soluţiile prezentate valabile doar în perioada expoziţiei.
Detalii despre discount-urile acordate sunt aici.
Mai multe detalii găseşti pe www.expo-shop.ro.
Despre EUROEXPO
EUROEXPO Fairs este cea mai mare companie privată din România, specializată în organizarea de târguri, expoziţii şi evenimente speciale. Cu o experienţă de peste 15 ani în organizarea de târguri şi expoziţii noi, compania a înregistrat un trend ascendent şi a reuşit să crească anual atât numărul expozanţilor, cât şi pe cel al vizitatorilor.
Prin intermediul târgurilor organizate (Metal Show, Baby Boom Show – ediţiile de primăvară şi toamnă, PRINT&SIGN, Corporate Gifts Show, Pack Expo, Expo Plast, Cleaning Show, Textile Technology Show), compania a realizat o platformă profesională de comunicare între reprezentanţi a mii de companii din România şi din străinătate, poziţionând compania în vârful clasamentului celor mai buni organizatori de evenimente.
Târgurile şi expoziţiile EUROEXPO oferă cadrul propice pentru interacţionare, evenimente conexe informative şi proiecte menite să impulsioneze dezvoltarea economică.
Despre ROMEXPO
ROMEXPO S.A. este liderul industriei româneşti de târguri şi expoziţii, care îmbină tradiţia cu experienţa şi calitatea de nivel internaţional, toate în beneficiul expozanţilor şi vizitatorilor specialişti care, an de an, confirmă buna reputaţie a firmei. Compania este recunoscută şi pe plan internaţional, fiind membru cu drepturi depline al Asociaţiei Mondiale a Industriei de Expoziţii – UFI, al Alianţei Târgurilor din Europa Centrală – CEFA, al Uniunii Internaţionale de Raportare a Statisticilor Expoziţiilor – CENTREX şi al Asociaţiei Organizatorilor de Târguri Agricole din Europa – EURASCO.
K.W.I., supărat și pe lăptari. Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, la reexaminare
Joi, 10 mai 2018, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană.
În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, K.W.I. precizează că propunerea de act normativ instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 60 de milioane euro echivalent în lei, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea acestor centre. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar crea probleme.
„Analizând dispoziţiile acestei legi, considerăm că acestea sunt de natură să creeze unele probleme în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor şi să afecteze obligaţiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, afirmă Iohannis.
Acesta a adăugat că, în anumite condiţii, legea instituie posibilitatea pentru tinerii fermieri sau pentru producătorii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program.
Astfel, explică K.W. Iohannis, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează.
„Nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia «s-au instalat» este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ”, afirmă preşedintele Iohannis.
El indică şi că schema de ajutor de stat prevăzută prin această lege se notifică Comisiei Europene (CE), dar că legea stipulează şi că în situaţia în care decizia CE conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.
„Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituţie, este necesar ca această prevedere să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) şi art. 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)”, spune şeful statului.
K.W.I. mai subliniază că orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat o decizie de autorizare a acestuia.
Şeful statului menţionează că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislaţia naţională de Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) şi (2) dispune că orice intenţie de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.
„Considerăm că adoptarea Legii privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană se poate face numai ulterior primirii deciziei Comisiei Europene, în caz contrar existând riscul ca ajutorul de stat să fie acordat cu încălcarea legislaţiei cadru interne din domeniu, precum şi a normelor europene în materie”, afirmă preşedintele Iohannis.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, își încheie expunerea șeful statului.
Președintele țării pare să blocheze inițiativele legislative ale actualei guvernări, semnale de alarmă fiind trase de aproape toate organizațiile de fermieri din România.
Nu mai devreme de luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.
Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
ACEBOP, APCPR, UCPR și AFR, precum și alte organizații au tras semnale de alarmă cu privire la acest blocaj.
UNCSV îi solicită lui Daea să negocieze cu oficialitățile de la Bruxelles un buget al Politicii Agricole Comune fără reduceri
Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.
„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.
Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.
UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.
„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.
Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.
„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.
Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.
Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.
În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.
Cireșele turcești – „aurul” primăverii 2018 prin prețul lor – bombe chimice. ANSVSA a retras doar puțin peste 560 kg de fructe. Daea - „Dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă... ”
Doar 564 de kilograme de cireșe contaminate cu pesticide dintr-un total de 1,347 tone au fost retrase de la comercializare, anunță ANSVSA printr-un comunicat de presă, ca urmare a faptului că instituţia s-a autosesizat în urma semnalelor apărute în spaţiul public în cazul acestui sortiment de fructe provenite din Turcia, etichetate ca fiind tratate cu două tipuri de pesticide, dar în urma analizelor probelor prelevate s-a infirmat prezenţa pesticidelor imazalil şi tiabendozol și s-a confirmat cea a dimetoatului.
Autoritatea a precizat că limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare şi dirijare pentru distrugere, au mărturisit vocile autorizate din interiorul ANSVSA.
„După primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireşe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase şi distruse. Până în prezent, din lotul de cireşe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depăşirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA şi dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 kg. Acţiunea este în desfăşurare la nivel naţional”, se arată în comunicatul ANSVSA.
Într-un comentariu pe subiect al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a precizat joi, 10 mai 2018, la Târgovişte, că sunt metode de a curăţa o cireaşă de coajă, dar că recomandă o verificare atentă a calităţii produselor pe care vrem să le cumpărăm.
Rugat să îi sfătuiască pe consumatori ce să aibă în vedere atunci când vor să cumpere cireşe pe ambalajul cărora scrie că nu se recomandă coaja pentru consum, Daea a răspuns că recomandă o atenţie sporită asupra calităţii produselor.
„Eu le spun consumatorilor să nu le cumpere. Eu spun, primul lucru pe care trebuie să îl facem în România: să nu cumpărăm ceea ce nu ne convine. Să nu cumpărăm unde avem dubii, unde calitatea este îndoielnică, unde avem o anumită suspiciune. De aici încolo lucrurile se vor regla automat”, a precizat Daea.
Șeful MADR a fost chestionat şi dacă se poate curăţa o cireaşă.
„Sunt metode să curăţăm o cireaşă. Metode sunt, dar dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă, înseamnă că am ajuns acolo unde nu trebuia. O cireaşă nu se curăţă de coajă ca să o mănânci. Ai curăţat-o doar atunci când i-ai dat copilului mic, ca să nu se înece. Importurile nu se pot opri, se pot verifica în aşa fel încât calitatea să corespundă, iar produsul să poată să intre în circuit în aşa fel încât să fim siguri că populaţia mănâncă produse sănătoase”, a mai spus Daea.
În spaţiul public au apărut recent informaţii şi poze dintr-un supermarket unde pe ambalajul de cireşe având origine Turcia scria „tratat cu imazilil şi thiabendazole, coaja nu se recomandă pentru consum”.
Autoritatea Veterinară subliniază că în fiecare an, în această perioadă, este intensificată acţiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele de sezon.
În acest context, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfăşurat acţiuni de control în 320 de unităţi de depozitare a legumelor şi fructelor provenite din ţări terţe.
De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale judeţene 4.643 de transporturi rutiere de legume şi fructe provenite din ţări terţe.
„Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe şi legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveţi, ardei şi tomate. De asemenea, în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot de 19.644 de kg de dovlecei proveniţi din Turcia, la care a fost depistată o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil - M. Întreagul lot a fost distrus”, precizează ANSVSA.
Alertă fitosanitară: A fost depistat organismul de carantină Xylophilus ampelinus la un import de plante de viță-de-vie din Italia
Specialiștii laboratorului Autorității Naţionale Fitosanitare (ANF) au depistat 10 probe pozitive de prezență a organismului de carantină Xylophilus ampelinus într-un lot de 32 de probe de plante de viță-de-vie prelevate dintr-un lot de import, potrivit unui anunț făcut marți, 8 mai 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Demersul survine ca urmare a verificării efectuate în data de 14 martie 2018 de inspectorii fitosanitari Timiş asupra unui transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia.
Astfel, în baza Ordinului nr. 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent, în data de 23 aprilie 2018, Autoritatea Naţională Fitosanitară din România a notificat în sistemul electronic al Comisiei Europene - Europhyt lotul de plante pentru plantare de Vitis sp. originare din Italia care a fost declarat contaminat, ca urmare a rezultatului analizelor de laborator la probele prelevate de inspectorii fitosanitari.
În plus, inspectorii fitosanitari au luat decizia de a colecta şi returna plantele infectate, în condiţiile în care agentul economic a comercializat către diferiţi beneficiari, până când a fost notificat, 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie din cele 6.650 de plante contaminate.
„Inspectorii fitosanitari Timiş au verificat în data de 14 martie 2018 un transport ce conţinea un număr de 18.900 de bucăţi de plante de viţă-de-vie de provenienţă Italia, din care au prelevat 32 de probe, câte o probă din fiecare soi, pe care le-au trimis laboratorului din cadrul ANF pentru a fi analizate. Conform buletinelor de analiză emise în data de 20 aprilie 2018 şi 25 aprilie 2018, rezultatele au arătat prezenţa organismului de carantină Xylophilus ampelinus pe un număr de 6.650 de bucăţi de plante de viţă-de-vie, respectiv 10 probe pozitive. Până în data de 23 aprilie 2018 când a fost notificat, agentul economic a comercializat 3.850 de bucăţi de plante de viţă-de-vie către diferiţi beneficiari. Măsura luată de inspectorii fitosanitari este aceea de colectare şi returnare a plantelor infectate, iar pentru următorul transport cu plante viticole origine Italia comercializarea va fi interzisă până la primirea buletinului de analiză”, precizează ministerul de resort.
Xylophilus ampelinus este agentul etiologic al necrozei bacteriene şi al cancerului la viţa-de-vie. Simptomele pot fi observate de la începutul primăverii până în iunie, pe lăstari, frunze şi flori.
Doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie. „Inundațiile au provocat cele mai multe daune în 2017”, (PAID România)
Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.
Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.
„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.
În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.
„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.
Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.
În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.
Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.
La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.
Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.
Pierderi în sectorul pomicol! ASAS comunică cele mai noi informații cu privire la gradele de dăunare generate de gerul din primăvara aceasta
Datele Jurnalului Agricol din data de 8 mai 2018 relevă un fapt îngrijorător: SCDP Iași și Constanța, SCDCPN Dăbuleni și ICDP Pitești-Mărăcineni au raportat procentaje de muguri de rod afectați de gerul din iarnă și de la începutul acestei primăveri, cele mai mari fiind înregistrate la soiul de cais Tudor (33%), Dacia – 85 la sută, la piersic (soiul 59% la soiul Filip), iar la cireș soiul Sweetheart 42%.
Concret, în cazul SCDP Iași, la cais, procentul de muguri de rod afectați de gerul din timpul iernii a fost repartizat după cum urmează: la soiul Mamaia 5%, Fortuna 70%, Goldrich 80%, Traian 75%, Dacia 85%, în timp ce la piersic, în cazul soiului Raluca, procentul de muguri de rod afectați a fost 11%, iar la Filip de 20 la sută.
În ceea ce privește SCDP Constanța, pagubele produse de gerul din data de 1 martie 2018, atunci când s-a înregistrat o temperatură care a variat în intervalul de minus 3,3ºC și minus 5,7ºC și de poleiul din zilele de 19-20 martie 2018, acestea se prezintă în felul următor: la specia migdal, soiul Sandi, 50% pierderi. La piersic, în cazul soiurilor Cardinal (25%), Springcrest (23%), Redhaven (30%), Southland (12%), iar la specia cais, la soiurile Tudor (33%), Goldrich (49%), Mamaia (38%), Harcot (52%), Dacia (33%), Amiral (27%), respectiv Auraș (26%).
„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10-15% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, explică specialiștii în pomicultură.
În privința situației înregistrată la SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 - perioadă în care s-a înregistrat chiar și minus 17,6 grade Celsius - a fost 80%, iar la piersic de 10%.
Nu în ultimul rând, ICDP Pitești - Mărăcineni a raportat în cazul speciei piersic un procent de muguri de rod afectați de 59% la soiul Filip și de 58% la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș soiul Sweetheart, gradul de dăunare a fost de 42%, din cauza gerului din dimineața zilei de 01 martie 2018 (minus 20,4 grade Cesius în afara adăpostului meteo, la doi metri de nivelul solului).
Citeşte mai mult ...
K. W. Iohannis în vizorul APCPR, UCPR și AFR: „Legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România”
Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.
„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.
În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.
„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.
Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.
În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.
„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.
Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.
Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.
Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
Vaca de lapte, mineritul zootehniei românești
Creșterea vacilor de lapte se dovedește a fi o afacere tot mai greu de susținut, mai ales pentru fermele mici. Inginerul Coraș Ardelean de la Mașloc din județul Timiș a înțeles repede acest lucru și a rostogolit ghemul afacerii până l-a crescut. Altfel spus, Ardelean Coraș crește vaci cu lapte de aproape 18 ani, timp în care a reușit mărirea efectivului. A încercat și cu o crescătorie de porci la îngrășat, dar până la urmă vaca de lapte a avut câștig de cauză.
În anul 2000, Ardelean Coraș a împrumutat 2000 de mărci cu care a cumpărat trei vaci, pentru a le crește împreună cu familia. În scurt timp, micul crescător și-a mărit efectivul, a cumpărat vaci din rasa Bălțată Românească, a păstrat în fermă tot ce a fost femelă după fătări și așa a reușit să crească efectivul fără a cumpăra alte animale, ajungând azi la circa 200 de capete de bovine. În ferma de la Mașloc – Timiș, lucrează medici veterinari, ceea ce a permis ca în ultimii ani să se facă selecție. „Folosim material seminal din Franţa, de la o rasă de tauri Montbeliarde. Vacile din această rasă au structuri, nu sunt masive, dar se pretează foarte bine la mulsul mecanic”, spune inginerul Ardelean Coraș. Mărind efectivul, fermierul și-a făcut sală de muls și cu ajutorul unui credit bancar de vreo 40.000 de dolari și-a construit o mică fabrică de lapte. În anul 2006, pentru eficiență, a schimbat întreaga tehnologie de producție a laptelui, a cumpărat o linie nouă foarte performantă de prelucrare a laptelui cu ambalare automată şi pasteurizare. În tot acest timp, și-a dezvoltat și baza furajeră, cumpărând și arendând pământ. Pe cele aproximativ 200 de hectare cultivă porumb siloz, orz, ovăz, borceag, triticale şi lucernă. „Totul a început așa, ca un fel de afacere de familie. Ulterior s-a dezvoltat frumos. Am în jur de 20 de angajați. E un cerc aproape închis. Sunt aproximativ 200 de capete de bovine, teren suficient pe care producem singuri baza furajeră, dar și o mică unitate de procesare în care producem smântână, brânzeturi și ambalăm laptele în pungi de un litru”, punctează Ardelean Coraș.
Propria unitate de procesare, mai greu dar mai bine
Procesarea l-a ajutat pe fermierul din Timiș să aducă plus-valoare fiecărui litru de lapte pe care-l produce în fermă. Astfel a rămas pe piața laptelui și a traversat perioada de criză. „Fac cinci produse mari și late de mai bine de 17 ani. Am mizat pe calitate și am satisfacția faptului că sunt apreciate și căutate. Procesez cam o tonă și jumătate de lapte pe zi. Fac spre exemplu un caș adevărat, fără aport chimic. De altfel, în mica mea unitate de procesare nu folosesc decât lapte, cheag și sare”, menționează Ardelean Coraș.
Eliminarea cotelor de lapte în anul 2014, dar și politicile agricole defectuoase perpetuate de-a lungul timpului au scos rând pe rând competitorii autohtoni de pe piața laptelui. În urmă cu aproape 18 ani, când a pornit la drum fermierul din Mașloc, în județul Timiș erau peste 20 de mici procesatori de lapte, iar acum a rămas singur. „În județul Timiș doar eu mai procesez lapte, dacă nu punem la socoteală brandul național Simultan, cu care nu mă pot compara. În cazul în care aș fi luat ca exemplu și de alți crescători, le-aș spune deschis că dacă își fac propria unitate de procesare, o să le fie mult mai greu, dar și mult mai bine.”
Marile lanțuri de magazine reprezintă o piață interzisă pentru Ardelean Coraș, deși și-ar dori să-și vândă produsele acolo. A sperat că aplicarea legii care obligă retailerii să vândă 51% din produsele alimentare de pe raft din producția internă va relansa industria alimentară autohtonă. Speranțe deșarte. „Ar fi fost singura șansă pentru procesatorii români din industria alimentară să fie căutați de către supermarketuri și nu invers, să stea producătorul român în genunchi în fața magazinului și să nu fie primit decât în condiții de suprataxare ca să-și vândă un produs de calitate, în care a înglobat multa muncă și multă sudoare.”
Calitatea și prețul produselor lactate din magazine reprezintă o altă problemă care-l nemulțumește pe inginerul Ardelean Coraș. În ecuația mic producător, magazine, cumpărător - pierde de regulă cumpărătorul, care cumpără scump și de proastă calitate, dar și micul producător autohton care deși produce mai ieftin și la o calitate mai bună nu are loc pe raftul plin cu produse de import. „Ceea ce produc eu este nesemnificativ ca segment de piață. Eu îmi vând marfa în Timiș și foarte puțin în Arad. Asemenea mie mai sunt alți câțiva în țară, și ei foarte puțini. Din păcate, piața unor astfel de produse este tot mai strangulată, nu avem acces la cumpărător decât prin magazinele de cartier și ele tot mai puține, în comparație cu supermarketurile care se înmulțesc ca ciupercile după ploaie. Să nu uităm ca la ora aceasta cel mai mare angajator din România este un lanț de supermarketuri. În condițiile acestea, din comoditate, omul cumpără unde găsește toata marfa la un loc, ori noi tocmai la aceste rafturi nu avem acces”, conchide Ardelean Coraș.
Dacă luăm ca reper prețul pe litrul de lapte, vom constata discrepanțe uriașe între prețul plătit de procesator la poarta fermei, care oscilează în jurul valorii de un leu, în funcție de parametrii de calitate, și cel de pe raft, care pleacă de la trei lei și poate ajunge chiar la șapte lei pe litru. Fermierul bănățean spune cu tristețe că „în România se consumă mai mult alcool decât lapte” și consideră că fără unitate și o doză de patriotism, piața românească a produselor alimentare va fi complet acaparată de producătorii străini.
ADAMA pornește „SimpliCultura”, seria evenimentelor în câmp
Compania Adama Agricultural Solution a anunțat startul evenimentelor desfășurate în câmp, în 2018, sub numele „SimpliCultura”, în cadrul cărora agricultorii pot vedea că și pentru probleme complicate există soluții, iar acestea sunt simple. „Evenimentele în câmp demonstrează calitățile produselor inovatoare ale companiei. Fermierii care participă la SimpliCultura se pot convinge că Adama face totul mai simplu pentru ei”, a declarat Dimitris Drisis, CEO Adama România și Republica Moldova.
SimpliCultura 2018
16 mai – Giroc, jud. Timiș
18 mai – Caracal, jud. Olt
30 mai – Călărași, jud. Călărași.
Covasna: Revitalizarea livezilor de pomi fructiferi din județ prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”
În primăvara acestui an, nu mai puțin de 3.800 de pomi fructiferi autohtoni au fost distribuiți de Fundaţia Comunitară Covasna prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”, având ca scop revitalizarea livezilor din judeţ şi salvarea soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie.
Puieţii fost plantaţi în gospodării private din zece localităţi din judeţ, respectiv Lemnia, Lunga, Zăbala, Ghidfalău, Tălişoara, Micloşoara, Herculian, Harale, Sita Buzăului şi Barcani.
Potrivit datelor din comunicatul de presă al Fundației, 2000 de puieţi au fost asiguraţi gratuit, iar distribuirea a fost facilitată de către organizaţii civile şi primării. Astfel, s-a putut alege dintre mai multe soiuri de mere, pere, gutui şi vişin, în total 28 de soiuri, cele mai diverse fiind merele (15 soiuri).
Anul acesta, noutatea programului a fost faptul că, pe lângă cantitatea donată, fiecare aşezare şi-a putut suplimenta cantităţile prin achiziţionare din fonduri proprii, fundaţia realizând aprovizionarea şi transportul întregii cantităţi solicitate.
Programul „Un copac pentru generaţia următoare” a fost lansat în anul 2014, iar până în prezent au fost distribuiţi aproape 8.000 de puieţi.
Cu o perioadă de desfășurare de zece ani, programul citat are ca scop atât revitalizarea livezilor şi soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie, cât şi promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini responsabile faţă de natură.
Datele postate pe site-ul Fundației relevă că, pentru 2019, cel puțin pentru moment, 12 localități ar urma să primească 1.630 de pomi fructiferi.
Publicitate
Revista
