Pe 16 martie, la București, se desfășoară prima ediție „Concurs Național Vin BIB 2017”, la inițiativa Azoc Star, companie care reprezintă în România renumitul producător francez de bag-in-box (BIB) - Smurfit Kappa.

Cătălin Costiniuc, Sales Manager Smurfit Kappa Bag-in-Box pentru Europa de Est, a declarat că scopul Concursului Național Vin BIB 2017, primul de acest fel organizat în țara noastră, este promovarea vinurilor în Bag-in-Box ca o soluție modernă de ambalare. Comparativ cu metodele clasice de ambalare, tehnologia BIB are marele avantaj că nu permite oxidarea vinului în contact cu aerul, punga fiind flexibilă și comprimându-se pe măsură ce vinul este consumat. Un alt beneficiu este că, după deschiderea ambalajului BIB, vinul se menține proaspăt chiar și două luni. De asemenea, față de alte ambalaje, BIB-ul ocupă mai puțin spațiu de depozitare și este mai ușor de manevrat și transportat.

Concursul de vinuri ambalate la BIB își propune educarea publicului privind avantajele vinului ambalat în Bag-in-Box. „Antrenarea partenerilor din piața vinului într-o competiție benefică în folosul consumatorului; folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piața națională, cât și pe cea internațională; obținerea unei imagini reale a pieței vinului ambalat în BIB și o percepție clară a etichetei românești. Acestea sunt obiectivele pe care le urmărim prin organizarea concursului care, cu siguranță, va ajuta la educarea publicului în privința consumului și achiziționării unui vin medaliat ambalat în Bag-in-Box. În condițiile în care un segment foarte larg de băutori – dar și restaurante, magazine – achiziționează cu precădere pentru consumul curent vinuri ambalate în Bag-in-Box, ni s-a părut binevenit ca și acestea să beneficieze de recunoașterea calității în urma jurizărilor profesioniste și imparțiale”, a punctat Cătălin Costiniuc. El a specificat că firma-mamă din Franța susține concursul de la București, iar cramele ale căror vinuri vor obține cele mai mari punctaje vor fi înscrise pe cheltuiala organizatorilor la concursul de profil din Franța, astfel oferindu-se o vizibilitate mai mare vinurilor din România. Medaliatele vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru a facilita recunoașterea calității de către consumatori și revânzători.

Aproximativ 50 de vinuri sunt înscrise la această primă ediție, găzduită de restaurantul La Mama – Ateneu.

Juriul Concursului Național Vin BIB 2017 este format din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, somelieri, deținători de certificări Wine and Spirit Education Trust, bloggeri de specialitate. Pe lângă juriul „oficial”, există și unul al pasionaților, care va acorda premii de popularitate.

Compania Azoc Star SRL este membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc.). Cu șapte fabrici în întreaga lume, Smurfit Kappa Bag-in-Box este liderul european pentru soluții BIB, iar robinetul său Vitop este numărul 1 mondial pentru robinete de vin.

Soluția de ambalaj bag-in-box este ideală pentru produsele lichide sau semilichide alimentare, precum și nealimentare, de la 1,5 litri până la 1.000 de litri.

Sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum la câteva săptămâni de la desigilare. 

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol a fost adoptat marți de Camera Deputaţilor, anunță biroul de presă al CDEP prin intermediul unui comunicat, una dintre principalele noutăţi aduse de legea iniţiată şi susţinută de Grupul parlamentar al PSD fiind și cea cu privire la renunţarea obligativităţii organizării şi ţinerii la zi a registrului agricol în format electronic şi pe suport de hârtie, măsură menită să reducă birocraţia.

Totodată, noua lege (inițial denumită Plx99/2015) prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Cu toate acestea, la sugestia Asociaţiei Comunelor din România, se introduce şi posibilitatea ca autorităţile publice locale, respectiv consiliul local, la propunerea primarului, să aprobe prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol pe suport de hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune.

„Legea se va pune în aplicare de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, aceştia fiind cei care vor lua măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol în format electronic ori în format de hârtie, după caz”, se precizează în comunicatul de presă. „De asemenea, primarii, în virtutea atribuțiilor cu care sunt învestiţi, vor lua toate măsurile de asigurare a securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii registrului agricol, indiferent de forma în care acesta este gestionat”.

Înscrierea producătorilor în registrele agricole este una dintre condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijin financiar. Totodată, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din zilele de 15 și 16 februarie 2017, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, afirma că de peste doi ani se încearcă să se facă operabil registrul agricol în format electronic. Mai mult, el a solicitat să nu se dea un termen precis pentru operarea în format electronic până când nu se vor clarifica elementele și principiile Noii Politici Agrare Europene, însă acest aspect pare să nu se fi luat în calcul, de vreme ce, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.

Pe de altă parte, Ileana Spiroiu, director general adjunct ANCPI, a precizat că, pe fonduri europene, agenția pe care o conduce a dezvoltat un Registru Agricol Național, în format electronic, și se pune problema ca acesta să fie interconectat, pe baza programelor pe care le-a derulat Ministerul Comunicațiilor, cu toate celelalte registre.

„Acest lucru va face posibilă vizualizarea tuturor datelor. Aceasta a fost dorința, să se aprobe ca acest Registru agricol să aibă posibilitatea legală să se interconecteze cu toate celelalte baze, printr-o consolă creată în acest scop. Registrul agricol este o sursă de date foarte utilă în procesul verificărilor încrucişate pe care le face Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la acordarea subvenţiilor pentru fermieri”, a precizat Spiroiu.

Nu de puține ori, fermierii s-au plâns autorităților că lipsa registrului ar putea duce la tragerea la răspundere, în viitor, a tuturor celor care primesc banii de la APIA fără a avea documentul important la dosar.

Chiar dacă nu se mai găsește în statele dezvoltate, unde evidența proprietăților agricole se ține computerizat, registrul agricol (în forma sa scrisă, depășită) este esențial pentru mai bine de 90% din consiliile locale de la noi. Reprezentanții fermierilor spun că primăriile care dispun de registre agricole electronice reprezintă doar câteva procente din total.

Un număr de 1801 Societăți pe Acțiuni (SA), Societăți cu Răspundere Limitată (SRL), Cooperative Agricole, Societăți Cooperative, Societăți în Comandită Simplă (SCS), Societăți în Nume Colectiv (SNC), Întreprinderi Familiale (IF), Întreprinderi Individuale (II) și Persoane Fizice Autorizate (PFA) au intrat în faliment în perioada 2012-2017, se arată într-un document transmis în exclusivitate publicației noastre de către Registrul Comerțului.

Din acest total înregistrat în ultimii cinci ani, 512 firme care au deschis procedura de faliment erau specializate pe cultivarea cerealelor (cod CAEN 512),  232 de exploatații specializate pe creșterea bovinelor de lapte (cod CAEN 232) și 125 de ferme cu cod CAEN 150 – Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor).

Același raport sintetizat pentru publicația noastră relevă că, în 2012, ca an de deschidere a procedurii de faliment, 422 de societăți au demarat această acțiune. Un an mai târziu, demersurile de deschidere a falimentului atingeau apogeul, astfel că nu mai puțin de 459 de companii se aflau în această situație pentru ca, în 2014, acestea să fie în număr de 344. Numărul de falimente a mai scăzut în 2015, astfel că doar 256 de societăți se aflau în această situație. Numărul falimentelor a crescut însă în anul următor (2016), astfel că acestea s-au cifrat la 283. Nici în 2017 nu am scăpat de falimente. Până la data de 7 martie 2017, data interogării bazei de date, numărul de societăți falimentare atingea deja 37.

Surprinzător, nu mai puțin de 54 de Agromec-uri din țară au intrat în faliment în perioada interogată în baza de date a statului, însă explicația este simplă: activele societăților de acest tip au fost „împărțite” către alte societăți, finalul fiind invariabil același.

Sunt și nume sonore prezente pe lista falimentarilor. Amintim aici Agroli Group SRL (și societățile conexe), Avicola Codlea și partenerii, Avicola Iași, Avicola Mihăilești, Agrana Cereal Holding SRL, Zorile SA, Agroindustriala Nufărul SA, Holdagromex, Pajiști SA, Semina SA, Vilsem SA ș.a. Bineînțeles, sunt și firme mai mici, însă asociate unor grupuri mai mari de interese, subiect asupra căruia vom reveni într-o investigație de mai mare amploare.

Detaliind însă, pe lângă cele 512 firme falimentare înregistrate în bazele ONRC și care au avut codul CAEN 512 cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, alte 45 ferme de producție a orezului (cod CAEN 112) au avut parte de același final neplăcut, 144 de exploatații dedicate cultivării legumelor și a pepenilor , a rădăcinoaselor și tuberculilor (cod CAEN 113), nouă ferme de cultivare a tutunului (cod CAEN 115), șase exploatații dedicate cultivării plantelor pentru fibre textile (cod CAEN 116), respectiv 18 societăți producătoare de plante din culturi nepermanente (cod CAEN 119).

Totodată, s-au înregistrat 67 de falimente în sectorul viticol (cod CAEN 121), 13 în sectorul cultivării fructelor tropicale și subtropicale (cod CAEN 122), 21 de exploatații cu codul CAEN „Cultivarea fructelor citrice” (123), respectiv 32 de societăți cu codul CAEN „Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase” (124).

În plus, 48 de firme cu codul CAEN 125 „Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a altor pomi fructiferi” au cerut deschiderea procedurilor de faliment, iar 63 de ferme dedicate cultivării plantelor pentru înmulțire (cod CAEN 130) au înaintat cereri în acest sens.

Falimentul, drum către a deveni „o țară cu adevărat piață”

Nici zona de creștere animală nu a scăpat. Chiar dacă este un vestit crescător de ovine, ing. Ionică Nechifor, secretar general al Romovis, vorbea în 2016 de problemele generale din agricultura românească și preciza că, prin demararea procedurilor de faliment, se poate vorbi de atingerea siguranței cetățeanului agricultor și, în mod colateral, a consumatorului.

„Prin astfel de metode devenim o țară cu adevărat piață pentru statele europene eficiente și dezvoltate”, afirma el.

Și lucrul acesta este vizibil. Poate și din cauza celor 232 de exploatații specializate pe creșterea bovinelor de lapte care au solicitat intrarea în faliment, respectiv 76 cereri de insolvență înregistrate în perioada 2012-2017 (cod CAEN 141), importurile de lapte au crescut.

Concret, zilele trecute, în comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

Potrivit ONRC, din totalul firmelor intrate în faliment (232 la număr), una era cooperativă (faliment în 2013), două întreprinderi familiale (2013 și 2015), opt întreprinderi individuale (2012, 2013, 2014 și 2016), șase PFA-uri, cât și 203 SRL-uri și 11 societăți pe acțiuni, în alți ani. Cele mai noi cereri de faliment ale societăților pe acțiuni au fost înregistrate în 2017 (patru la număr).

„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE”, Sorin Ignat, BT

Într-un interviu acordat publicației noastre în 2016, Sorin Ignat, director agribusiness BT, preciza că piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, în ultimii ani.

Finanțistul a avut o imagine pozitivistă asupra agriculturii românești și a menționat că, deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente.

„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuie la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre”, afirma Ignat în 2016.

Că realitatea este puțin alta o arată cifrele. Concret, fermele specializate pe creșterea porcinelor (Cod CAEN 146) care au solicitat intrarea în faliment au fost 98 la număr în perioada mai sus amintită. Din acest total, trei SRL-uri au solicitat deja falimentul în 2017.

Pe de altă parte, exploatațiile din România al căror cod CAEN 150 – Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor) – au solicitat intrarea în faliment în perioada 2012-2017 sunt 125 la număr. Cele mai noi cereri vin din Arad (două la număr), au fost înregistrate în 2017 și provin de la Agri Dallas SRL, respectiv Agriberom Agricola SRL.

În ceea ce privește exploatațiile cu cod CAEN 147 – creșterea păsărilor – acestea totalizează 100 ca număr. Cea mai răsunătoare cerere de faliment a fost cea din 2016 a celor de la Avicola Crevedia SA. În 2017, sunt deja două SRL-uri care au solicitat falimentul.

Pe de altă parte, numărul cooperativelor care au deschis procedura de faliment în perioada 2012-2017 a fost de opt. Două dintre ele au demarat procedurile în 2012, patru în 2013, una în 2014 și una în 2016. IF-urile au avut parte de trei falimente în 2012, patru în 2013, cinci în 2014, două în 2015 și șase în 2016. Intreprinderile Individuale (II) pe de altă parte au avut parte de două falimente în 2012, șase în 2013, 10 în 2014, 11 în 2015, 27 în 2016 și unul în 2017. Nici la PFA-uri nu stăm prea bine. În 2012 s-au înregistrat două falimente, unul în 2013, 11 în 2014, 15 în 2015, opt în 2016 și două în 2017.

Societățile cooperative nu au fost decât două care și-au deschis procedura de faliment, una în 2012 și alta anul acesta.

Societățile cu Răspundere Limitată (SRL-uri) au avut cele mai mari probleme (1.556 de SRL-uri falimentare). Practic, în 2012, acestea înregistrau 382 de falimente, 403 de falimente în 2013, 297 de falimente în 2014, 216 falimente în 2015, 225 de falimente în 2016, respectiv 33 de falimente în 2017.

Societățile în comandită simplă nu prea au avut probleme cu falimentele, de vreme ce doar una singură a deschis această procedură în 2013.

Societățile în nume colectiv intrate în faliment în perioada 2012-2017 au fost opt la număr. Din acest total, două au intrat în faliment în 2012, patru în 2013, una în 2014 și una în 2016.

Ultimele din listă – societățile pe acțiuni – au înregistrat în aceeași perioadă nu mai puțin de 110 falimente. În 2012, 28 de SA-uri intrau în faliment, respectiv 36 de falimente în 2013. În 2014, numărul SA-urilor care au deschis procedura de faliment a fost de 19, în 2015, 12, iar anul următor, 15.

„Sunt multe falimente”

Într-o intervenție telefonică pe acest subiect, Emil Dumitru, șeful Pro Agro, a afirmat: „Sunt multe falimente și insolvențe (n.r. - referindu-se la cele peste 1.800 de companii românești falimentare din 2012 încoace). (...) O mare parte din ele sunt cele impactate de birocrația de pe fondurile europene. Practic, trebuie să vedem care este cauza. Efectul este intrarea în insolvență sau în faliment. Practic, marea problemă este că avem în momentul de față proceduri birocratice foarte mari. Și de aici vin problemele companiilor. Desigur, avem drept cauze și volatilitatea prețurilor, lipsa forței de negociere, politici fiscale incoerente”.

În plus, după părerea sa, nu eludarea legii de către administratorii și/sau acționarii firmelor falimentare a reprezintat cauza majoră a insolvențelor și falimentelor, ci mai degrabă sarcina birocratică prea mare aruncată asupra companiilor, care n-au reușit să își atingă niște parametri.

„Dacă AFIR cere, spre exemplu, banii înapoi, o companie care a făcut investiții timp de doi ani într-o fermă de creștere a vacilor se prăbușește efectiv”, a adăugat el.

Emil Dumitru a mai adăugat că imaginea este corectă, la fel și numărul falimentelor.

„Statul trebuie să înțeleagă că de la cei care au intrat în faliment, din păcate, în loc să strângă taxe și impozite și să aibă locuri de muncă, pierde; e un net perdant. Foarte multe dintre deciziile de imputație pe fonduri europene direcționează banii înapoi către Comisia Europeană, în loc să se dezvolte sectorul agroalimentar românesc”, a conchis el.

Conform acelorași date ONRC, tot pe codul CAEN 141, de data aceasta însă dintre cei care au cerut insolvența în calitate de societăți pe acțiuni, trei SA-uri au solicitat acest lucru în 2012. La celălalt capăt, în 2017, trei întreprinderi individuale au cerut intrarea în insolvență în acest an.

De asemenea, în aceeași perioadă, numărul firmelor care au solicitat intrarea în insolvență este de 962. Numai în 2017, 27 de societăți solicitau intrarea în insolvență, majoritatea, întreprinderi individuale și familiale. Dintre ele trei sunt cooperative.

Decizia falimentului este a judecătorului sindic

Demararea procedurilor de intrare în faliment intră în atribuţiile judecătorului sindic. Acesta este în măsură să decidă acest lucru prin sentinţă sau prin încheiere, în condiţiile Legii nr. 85/2014. Sentinţa sau încheierea judecătorului sindic poate avea ca premise mai multe situaţii practice.

Într-o primă astfel de situaţie, debitorul fie şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată, fie nu şi-a declarat intenţia de reorganizare, niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat.

Totodată, este posibil ca debitorul să îşi fi declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat.

Într-o altă situaţie posibilă, obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale.

Legiuitorul a reglementat şi situaţia în care a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment. Aceasta presupune procedura prin care administratorul judiciar întocmeşte şi supune judecătorului sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depăşi 20 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din procedura generală. În cazul aprobării raportului, judecătorul sindic decide, prin aceeaşi sentinţă, intrarea în faliment a debitorului.

În cazul în care raportul administratorului judiciar face propunerea de intrare în faliment, acesta va publica un anunţ referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu indicarea datei primei adunări a creditorilor, sau va convoca adunarea creditorilor, dacă raportul va fi depus după data primei adunări. La această adunare va supune votului adunării creditorilor propunerea de intrare în faliment.

În funcţie de situaţia debitelor reale, titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar sau de către judecătorul sindic şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanţei de judecată. Să reamintim că valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă.

Valoarea-prag este de 40.000 de lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de șase salarii medii brute pe economie/salariat.

În sfârşit, poate apărea situaţia în care, în cadrul procedurii de reorganizare, titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment.

Cu toate acestea, trebuie reținut faptul că cererea titularului creanţei va fi respinsă de către judecătorul sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

Soluțiile inovatoare din agricultură se „fabrică” alături de fermieri, înțelegând problemele acestora. BASF România a continuat la început de 2017 seria simpozioanelor de iarnă cu un concept nou: „Fabrica de inovație”,  în care s-au abordat subiecte de interes pentru fermieri, de la prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor la cele mai noi tehnologii agricole, tipuri de strategii pe care să le abordeze în următoarea campanie agricolă, produse inovatoare pentru protecția plantelor și până la noi moduri de colaborare între fermieri, autorități și producătorii de pesticide, pentru un viitor sustenabil în agricultura românească. Și de această dată, evenimentele BASF au strâns sute de agricultori în fiecare dintre cele opt localități în care s-au desfășurat (Constanța, Brăila, Călărași, Giurgiu, Craiova, Timișoara, Oradea, Iași).

Ca la fiecare început de an, și în 2017 BASF a surprins cu un nou concept de simpozion interactiv, un eveniment memorabil, având în vedere călătoria fantastică la care a invitat fermierii să ia parte. Simpozionul din această iarnă a fost structurat pe modelul vizitei în departamentele companiei, cu accent pe recomandările specialiștilor în ceea ce privește fiecare cultură în parte, cu problemele specifice acesteia, cu fermieri care-și povestesc experiențele, cu noutățile de ultimă oră inovate de compania germană. „Noi, cei de la BASF, știm cel mai bine că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume. De aceea, eforturile Diviziei de Protecție a Plantelor se îndreaptă către sprijinirea agricultorilor în misiunea lor: să ofere hrană de calitate oamenilor. Dar, pentru asta, e nevoie de resurse inovatoare, de tehnologii performante și de efortul constant de a face față tuturor provocărilor. De la capriciile vremii până la cele mai păgubitoare buruieni sau boli. Astăzi, vom privi spre viitor şi vom căuta împreună soluţii pentru a îmbunătăţi viitorul agriculturii. Inovaţia în agricultură trebuie să fie mai mult decât o teorie pe hârtie. Pentru a deveni realitate, este nevoie de expertiză, de exemple practice şi de un loc în care fermierii să facă schimb de experienţă. Exact aceasta facem aici, la Fabrica de inovaţie. Fiecare dintre noi are propria sa experienţă, dar toţi dorim să contribuim la o agricultură durabilă şi inovatoare. Multe dintre ideile inovative din agricultură au venit de la fermieri ca dumneavoastră, dar cercetarea ajută fermierii. Lucrând împreună, putem găsi soluţiile durabile la problemele practice, fie că vorbim de controlul buruienilor şi al bolilor, fie de testarea unor produse inovatoare”, a declarat, în deschiderea simpozioanelor, Jörg Polzin, Country Manager al BASF în România.

Mircea Chetrone, director marketing BASF România, a amintit că „un produs de protecția plantelor nu trebuie să ne afecteze sănătatea, trebuie să protejeze mediul, iar fermierii trebuie să cunoască foarte bine cine este producătorul, formulatorul produsului”. Astfel, în Departamentul de Patente și Inovații li s-a explicat celor prezenți ce înseamnă un produs de calitate, formulat, și care sunt pericolele pentru calitatea și cantitatea producției, pericolul pentru mediu și chiar sănătatea celui care manipulează produsele care nu sunt originale.

I-am găsit alături de BASF în Fabrica de inovație, în Departamentul de Mecanizare, pe specialiștii companiei AgroConcept, Alexandru Drăgușin – Implements Manager, și  Leendert Jan Onnes - Business Development Manager Kvenerland, știut fiind că toate verigile agricole, de la pregătirea solului, semănat, tratamente și până la recoltat sunt extrem de importante. AgroConcept și-a propus să ofere fermierilor români nu numai tractoare și combine New Holland, ci și mașini agricole de top, cum sunt cele de la Kverneland, cu care se poate practica agricultura de mare precizie, fără pierderi și cu randament crescut pentru toate culturile agricole. „Cu o maşină de erbicidat normală, eroarea de 10% este normală. Dar cu un sistem de precizie, eroarea nu va fi mai mult de 1%. Dacă ne gândim că avem tehnologia cu care calculăm cantitatea în funcţie de viteza cu care merge tractorul, avem beneficii de 5%. Dacă combinăm cu sistemul de geocontrol, practic avem beneficii de 10% numai din economia de fertilizator. Pentru o fermă medie în România, agricultura de precizie din administrarea de fertilizant aduce economii de 5.000-10.000 euro sau chiar de mai mult”, au punctat reprezentanții AgroConcept.

Departamentul de Consultanță Agricolă, ultimul vizitat în cadrul simpozionului „Fabrica de inovație”, a beneficiat de prezența reprezentanților Ministerului Agriculturii, din instituțiile centrale și locale, care au oferit fermierilor consultanță legislativă, au prezentat noutățile și au răspuns întrebărilor venite din partea agricultorilor.

Așadar, călătoria prin „Fabrica de inovație” a BASF a presupus vizitarea departamentelor în care sunt create cele mai eficace produse cu care luptă fermierii, zi de zi, împotriva bolilor și dăunătorilor, de tot felul, din culturile agricole: Departamentul de Prevenire și Combatere a bolilor; Departamentul de Creație; Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare; Departamentul de Mecanizare; Departamentul de Patente și Inovații; Departamentul de Consultanță și Suport.

Departamentul de Prevenire și Combatere a bolilor

Primul departament vizitat în Fabrica de Inovație BASF a fost cel care se ocupă de prevenirea și combaterea bolilor. Pentru că e mai ieftin să previi, să păstrezi plantele sănătoase, fermierii au aflat cum pot face acest lucru, dar și cum pot fi combătute eventualele boli care apar în culturi. De asemenea, în cadrul acestui departament cei prezenți au fost informați despre evoluția agenților patogeni, pentru a ști mai bine când trebuie intervenit și cu ce anume. Liviu Chira, crop manager culturi oleaginoase în cadrul BASF, a vorbit despre un agent patogen foarte păgubitor pentru culturile agricole, Sclerotinia sclerotiorum, care produce putregaiul alb al culturilor. „Nivelul de atac al acestui patogen a crescut în ultimii ani fiind influențat de mai mulți factori. De aceea trebuie luată în calcul o combatere integrată, pe mai mulți ani. Agentul patogen Sclerotinia sclerotionum atacă mai multe culturi de câmp, cele mai importante fiind culturile de rapiță și cele de floarea-soarelui. Astfel, la rapiță patogenul atacă atât tulpina, cât și inflorescența. Tulpinile devin albicioase și se usucă în întregime. La floarea-soarelui, simptomele de atac se pot grupa în trei grupe mari. Prima grupă este atacul la baza tulpinii, în care atacul pornește direct de la scleroții din sol. Acest tip de atac este greu de combătut și trebuie, în principal, prevenit. A doua grupă, și cea mai răspândită, o reprezintă atacul pe tulpina florii-soarelui. Simptomele devin de obicei vizibile odată cu începutul înfloritului și se manifestă prin apariția de pete albe pe tulpini, care duc în final la putrezirea tulpinilor și la uscarea în întregime a plantelor. Și ultima grupă de simptome: cele de pe calatidiu, care se manifestă preponderent în perioadele ploioase după înflorit. De specificat că agentul patogen formează scleroți de rezistență, de culoare neagră, care pot rezista în sol până la cinci ani și care constituie forma de transmitere de la un an la altul. Primăvara, acești scleroți fie infestează direct baza tulpinilor prin miceliu de infecție, fie formează apoteci și ascospori prin care se răspândește ciuperca”, a arătat Liviu Chira. El a adăugat că pentru combaterea acestui patogen este nevoie de un complex de măsuri atât agrotehnice, cât și chimice. În primul rând, este nevoie de o rotație corespunzătoare în care culturile atacate să fie în mișcare, ideal, de minimum trei ani. De asemenea, este necesar să se asigure o densitate optimă a culturilor.  „Aceste elemente sunt importante mai ales ca să prevenim infecțiile prin intermediul miceliului de la baza plantelor, care sunt foarte greu de combătut prin metodele chimice. Referitor la acestea, menționez că este foarte important să se folosească fungicide specifice pentru acest agent patogen, adică pe acelea care să combată eficient atacul de Sclerotinia de pe tulpină și inflorescențe și astfel să se prevină formarea și acumularea în sol a scleroților”, a punctat specialistul pentru culturi oleaginoase.

În ultimul timp, se observă o creștere a nivelului de atac cu acest patogen, iar unul dintre motive este și folosirea de fungicide care nu sunt specifice pentru combaterea acestui patogen. BASF are un fungicid specific pentru combaterea Sclerotinia, și anume Pictor. „Fungicidul Pictor face parte din categoria AgCelence și are două substanțe active. Particularitatea acestui produs este una dintre substanțele active – boscalid – specifică în combaterea putregaiurilor, respectiv putregaiul alb. Altfel spus, Pictor este fungicidul cu cea mai bună eficacitate în combaterea putregaiului alb de pe tulpini și inflorescențe, a precizat Liviu Chira. Ca perioadă de aplicare, la rapiță, Pictor se aplică preventiv, în perioada de la buton galben până la înflorit deplin. Important este ca plantele de rapiță să fie protejate înainte de realizarea condițiilor de infecție, infecții care de regulă încep cu scuturarea primelor petale. La floarea-soarelui, în funcție de presiunea de infecție și de echipamentul de stropit din fermă, se pot aplica unul sau două tratamente pe sezon. În caz că se aplică un singur tratament, se recomandă în perioada de apariție a inflorescenței (stadiul de stea) sau la ultimul stadiu, când se poate intra cu echipament clasic. În caz de două tratamente pe sezon, primul se recomandă în faza timpurie de 6-10 frunze pentru a proteja atacul pe tulpină, iar următorul, în perioada de început a înfloritului, pentru a proteja cultura și de atacul de pe calatidiu.” Pe lângă Sclerotinia, Pictor combate și celelalte boli ale florii-soarelui, respectiv Phoma, Phomopsis, Alternaria.

Rezultatele de producție obținute prin folosirea produsului Pictor sunt deosebite. Sporul de recoltă a fost, în funcție de an, cu valori medii de la 220 kg la 650 kg/ha. Pe lângă sporul de producție, prin combaterea eficientă a Sclerotinia  se reduce și rezerva biologică de scleroți care ar putea afecta culturile în anii următori.

În ceea ce privește cerealele păioase, și aici avem de-a face cu o boală care diminuează producția și afectează calitatea. „Primele simptome ale atacului de Septoria tritici se pot observa pe frunzele inferioare, ca niște pete de culoare galbenă sau brunificate, cu o formă caracteristică oval-alungită. Țesuturile atacate se necrozează, petele vor căpăta culoare cenușiu-albicioasă și în dreptul petelor vor apărea picnidiile ciupercii, formațiuni de culoare neagră așezate în linii paralele de-a lungul nervurilor. În cazul unor presiuni puternice ale atacului, petele se unesc și provoacă uscarea rapidă a frunzelor”, explică Cristina Bunescu, director tehnic BASF.

Septorioza este o boală cu o apariție frecventă în România, având impact direct asupra producției. „Pierderile pot ajunge și până la 30%, cultura fiind afectată și din punct de vedere calitativ”, spune Ana-Maria Pascariu, crop manager BASF pentru culturile de cereale și porumb.

Factorii care influențează apariția septoriozei sunt rotația culturii, densitatea mare la semănat, precum și o fertilizare excesivă. „Dar umiditatea este factorul principal care favorizează apariția septoriozei. Septoria se transmite de la un an la altul prin intermediul sporilor rămași pe resturile plantelor bolnave. Sporii ciupercii germinează la temperatura optimă de 20 ˚C, însă în condițiile unei umidități ridicate germinează și la temperaturi mai scăzute, începând chiar și de la o temperatură de  2-3 ˚C”, apreciază Cristina Bunescu.

Principala măsură care trebuie luată pentru a reduce impactul atacului de septorioză o reprezintă efectuarea tratamentului corespunzător, la momentul oportun. „În condițiile unei culturi cu densitate ridicată, asociată cu condițiile meteo favorabile dezvoltării agenților fitopatogeni, trebuie să luați în calcul aplicarea unui fungicid care să asigure o combatere sigură a bolii, să ajute la obținerea unei producții mari și de calitate sporită și, de asemenea, să ofere o flexibilitate mare în aplicare și cu efect îndelungat”, precizează Ana-Maria Pascariu.

Medax Top, noul produs BASF ieșit din Departamentul de Creație

Următoarea vizită a fermierilor prezenți la simpozioanele BASF a fost în Departamentul de Creație, unde am descoperit un produs nou, revoluționar, care oferă o rezistență mai mare plantelor și reduce pierderile rezultate din cădere. „Medax Top este singurul regulator de creștere de pe piața din România care, pe lângă reducerea riscului de cădere a plantelor, consolidează sistemul radicular, astfel încât plantele devin mult mai stabile”, a declarat specialistul BASF pentru culturile de cereale și porumb. Totodată, produsul Medax Top are o flexibilitate mare în aplicare, „ceea ce permite aplicarea la stadii diferite de vegetație și poate fi utilizat împreună cu alte produse de protecția plantelor”, a mai spus Ana-Maria Pascariu.

Căderea plantelor de cereale produce pagube foarte mari, uneori putându-se întâmpla să fie compromisă toată recolta, atât cantitativ, cât și calitativ. În țări precum Franța, Germania, UK, mai mult de 80% din suprafețele cultivate cu grâu și peste 60% din cele cultivate cu orz sunt tratate cu regulatori de creștere. În schimb, în țara noastră, menționează specialistul BASF, căderea plantelor de cereale este din ce în ce mai frecventă, devenind astfel o problemă care trebuie neapărat rezolvată prin aplicarea regulatorilor de creștere. „Dacă vă doriți producții mai mari de 4 – 5 t/ha, este necesar să preluăm controlul încă de la început și să introducem în tehnologie și un regulator de creștere. BASF vine în sprijinul dumneavoastră cu acest nou regulator de creștere, Medax Top. Produsul Medax Top este formulat din două substanțe active cu două moduri de acțiune complementare: prohexadion calciu și mepiquat clorura, tipul de formulare fiind de suspensie concentrată. Medax Top este omologat la toate cerealele păioase și se poate aplica în doză de 0,6-1 litru/ha, având și o fereastră largă de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii și până la apariția frunzei stindard”, a specificat Ana-Maria Pascariu.

Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare

În cadrul evenimentului „Fabrica de Inovație”, fermierii au ajuns și în Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare, în care au discutat cu specialiștii BASF despre combaterea buruienilor care provoacă probleme încă din preemergență în culturile care urmează să fie înființate în această primăvară. Cel mai utilizat produs în preemergență la cultura porumbului este Frontier Forte. Managerul BASF pentru culturile de cereale păioase și porumb, Ana-Maria Pascariu, a dat detalii despre acest produs. „Frontier Forte este un erbicid pe bază de dimetenamid P, din grupa cloracetamide, care poate fi utilizat atât înainte de semănat, cu încorporare, cât și preemergent, imediat după semănat. Produsul are o eficacitate deosebită deoarece substanța activă dimetenamid-P beneficiază de o bună solubilitate, ceea ce înseamnă că pentru o bună combatere a buruienilor produsul are nevoie de mai puțină umiditate, în comparație cu alte substanțe active care aparțin aceleiași familii chimice.” Cristina Bunescu, director tehnic BASF, a completat: „Erbicidul Frontier Forte are un spectru larg de combatere a buruienilor, printre care o combatere foarte bună a buruienilor monocotiledonate, cum ar fi: mohor (Setaria), iarba bărboasă (Echinochloa), meisor (Digitaria) şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus spp. (ştir) sau Chenopodium spp. (lobodă porcească). Produsul Frontier Forte se aplică în doză de 0,8-1,4 l/ha, în funcție de conținutul de humus din sol. Efectul maxim al erbicidului Frontier Forte poate fi atins în intervalul de 7-10 zile de la aplicare, produsul fiind solubilizat în stratul superficial de sol prin intermediul precipitațiilor sau al apei de irigare.”

Avantajele erbicidării cu Frontier Forte: permite plantei de cultură să răsară fără buruieni; prin dispariţia timpurie a buruienilor, acestea nu mai consumă apă şi elemente nutritive; prin efectul rezidual al substanței active dimetenamid P, se asigură combaterea buruienilor pe o perioadă lungă. „În consecinţă, o protecţie oferită încă de la început de erbicidele preemergente, precum Frontier Forte, asigură dezvoltarea normală a culturii, premisa obţinerii producţiilor ridicate”, a punctat Ana-Maria Pascariu.

Un alt produs folosit de fermieri, despre care s-a discutat în Fabrica de Inovație, este Akris. „Erbicidul Akris combină acţiunea a două substanţe active: dimetenamid-P şi terbutilazină, fiind recomandat împotriva unui spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale și dicotiledonate. Akris se poate aplica atât preemergent, la 1-5 zile de la data semănatului, cât și postemergent timpuriu: până în stadiul de 3-4 frunze ale porumbului, iar buruienile trebuie să fie în faza timpurie de dezvoltare, 2-3 frunze. Doza recomandată este de 2-3 l/ha, în funcție de spectrul și de gradul de îmburuienare”, precizează specialistul BASF.

Directorul tehnic, Cristina Bunescu, completează: „Prin cele două substanțe active, erbicidul Akris combate și valul doi de buruieni. Dimetenamid – P are o acţiune sistemică și este absorbit de buruienile în curs de germinare prin organele subterane, buruienile fiind combătute înainte sau în timpul răsăririi. A doua componentă a produsului – terbutilazină – este preluată de buruieni prin rădăcini şi frunze, combătând cele mai importante buruieni cu frunză lată, iar prin sinergia foarte bună a celor două substanțe active avem un efect rezidual la sol de lungă durată. Akris combate buruienile anuale monocotiledonate şi dicotiledonate pe întreaga perioadă de protecție (timp de 4 – 6 săptămâni din momentul aplicării). Akris este, aşadar, soluţia optimă în condiţii de infestare mixtă, având şi o fereastră largă de aplicare (se poate aplica atât preemergent, cât şi postemergent timpuriu).”

Și la cerealele păioase eliminarea buruienilor din cultură este importantă. Buruienile pot provoca pagube foarte mari prin creşterea costurilor de producţie, reducerea producțiilor la hectar, scăderea calităţii produselor şi, implicit, a preţurilor, aceasta însemnând un profit diminuat. Buruienile dicotiledonate prezente în lanurile de cereale pot produce, în funcție de gradul și de tipul infestării, pagube cuprinse între 20 și 80% sau chiar compromiterea totală a recoltelor. Buruienile dicotiledonate cele mai frecvente şi mai greu de combătut în culturile de cereale păioase sunt: Cirsium arvense (pălămidă), Chenopodium spp. (lobodă porcească), Galium aparine (turiţă), Geranium spp. (năprasnic), Matricaria spp. (muşeţel), Papaver rhoeas (macul de câmp), Polygonum spp. (hrişcă urcătoare), Stellaria media (rocoină), Veronica spp. (ventrilică), Crucifere, Centaurea cyanus (albăstrea), Lamium spp. (urzică moartă).

Un erbicid relativ recent și utilizat cu succes de fermieri este Biathlon 4D, pe bază de tritosulfuron și florasulam. Este un erbicid cu aplicare în postemergență la cultura cerealelor păioase de toamnă și de primăvară, când plantele sunt în fenofaza de trei frunze până la  apariția frunzei stindard. Produsul se recomandă să fie aplicat în doză de 40 -70g/ha împreună cu adjuvantul Dash, pentru o combatere completă a buruienilor dificile. „Erbicidul Biathlon 4D poate combate buruienile-țintă încă de la începutul vegetației, când se pot înregistra temperaturi scăzute, de 5 grade Celsius. Astfel, aplicarea erbicidului poate fi făcută în primăvară, chiar şi atunci când există fluctuaţii de temperatură, asigurând o combatere eficientă”, arată Cristina Bunescu. Creșterea buruienilor încetează la scurt timp de la aplicarea erbicidului. „Biathlon 4D este rezistent la ploaie, formularea WG permite erbicidului să acţioneze eficient şi să ofere o combatere sigură a buruienilor chiar şi după o ploaie ce apare la o oră de la aplicarea produsului”, a completat Ana-Maria Pascariu.

BASF are soluții inovatoare pentru combaterea buruienilor și din alte culturi. La cultura de rapiță, soluția pentru combaterea buruienilor dificile o reprezintă sistemul Clearfield. „Având în vedere că în această perioadă cultura de rapiță este deja înființată, ne vom referi la soluția de erbicidare în primăvară, respectiv la Cleravo, a menționat Liviu Chira, specialist BASF pentru culturi oleaginoase. Astfel, recomandăm erbicidul Cleravo pentru rapița Clearfield primăvara devreme, la scurt timp după ce rapița își reîncepe vegetația (stadiul de rozetă), până la apariția primilor boboci florali. Cleravo este un erbicid cu două substanțe active: imazamox și quinmerac, ambele acționând în principal prin  frunze și doar o mică parte acționând prin rădăcini. Are un spectru de combatere foarte larg, de la buruieni dicotile, precum Matricaria, Papaver, la cele monocotile, combătând și buruienile crucifere, cum ar fi muștarul sălbatic, care reprezintă o mare problemă pentru cultura de rapiță.”

La cultura de floarea-soarelui, pentru cea mai bună combatere a buruienilor BASF recomandă sistemul Clearfield Plus, care reprezintă următoarea generație a sistemului de producție Clearfield pentru floarea-soarelui. Sistemul Clearfield Plus are drept scop maximizarea producției prin asigurarea unei mai bune toleranțe la erbicid și o combatere de încredere a buruienilor. „După cum se cunoaște, sistemul de producţie Clearfield® Plus reprezintă o combinaţie între hibrizi de floarea-soarelui Clearfield® Plus, hibrizi de ultimă generație, şi un erbicid specific Clearfield® Plus (pachetul Pulsar® 40 + Dash® HC).  Creşterea toleranţei plantei de cultură permite folosirea unor soluţii mai agresive de erbicid, care să asigure combaterea mai bună a buruienilor, în mod special a buruienilor-problemă. În concluzie, recomandăm sistemul Clearfield Plus la floarea-soarelui pentru o: toleranţă excelentă la erbicid; combatere robustă şi de încredere a buruienilor”, a specificat Liviu Chira.

În ultimii ani, suprafața cultivată cu soia la noi în țară a avut o creștere importantă. Și pentru această cultură, BASF are soluții de succes. „Este cunoscut că soia este o cultură sensibilă la îmburuienare și de aceea avem nevoie de soluții de erbicidare de încredere. BASF are o gamă largă de erbicide pentru cultura de soia, însă mă voi referi numai la cea mai nouă inovație în acest segment. Este vorba de erbicidul Corum. Principalele caracteristici ale acestui produs sunt: eficacitate înaltă împotriva unui spectru larg de buruieni, atât dicotile, cât și monocotile, inclusiv samulastra de floarea-soarelui; produsul are două substanțe active cu două moduri diferite de acțiune; selectivitate excelentă pentru cultură; este ușor de utilizat, cu fereastră largă de aplicare, putând fi folosit fie într-o singură trecere, fie secvențial”, a adăugat specialistul BASF. 

Toate acestea duc, în final, la obținerea unor producții mărite de soia.

Pentru combaterea buruienilor graminee anuale și perene, în mod special a costreiului din rizomi, BASF recomandă folosirea erbicidului Stratos Ultra. Produsul este omologat la numeroase culturi, precum floarea-soarelui, soia, rapiță, lucernă, porumb în sistemul DUO. „Stratos® Ultra este un erbicid graminicid  tipic, pe bază de cicloxidim. Pe lângă buruienile graminee anuale și perene, produsul combate și samulastra de cereale păioase din cultura de rapiță.

Produsul are o acţiune sistemică şi este absorbit prin părţile verzi ale buruienilor, fiind transportat în întreaga plantă inclusiv pe toată lungimea rizomilor – acest aspect este extrem de important pentru combaterea buruienilor perene. Doza de folosire este de 1-2 litri/hectar, în funcție de tipul buruienilor și stadiul de dezvoltare. Produsul se aplică în amestec cu adjuvantul Dash, ceea ce face ca eficacitatea în combaterea buruienilor să fie la cel mai înalt nivel. Și, nu în ultimul rând, Stratos Ultra prezintă o selectivitate foarte bună pentru culturile la care este omologat”, a precizat Liviu Chira, specialist BASF pentru culturi oleaginoase.