UE -Măsuri inteligente pentru siguranţa alimentară
Comisia Europeană a adoptat pe 6 mai un pachet de măsuri pentru a întări siguranţa alimentară în tot lanţul productiv. Pachetul este modern şi simplificat, cu reguli care să elimine riscurile şi să ofere o bază mai bună pentru control.
Pachetul actual al UE cuprinde 70 de reguli, iar cel aprobat acum are doar 5 reguli importante pentru lanţul alimentar şi simplifică procedurile pentru producători, procesatori şi distribuitori.
Comisia are în vedere simplificarea regulilor de bază, rămânând doar cele care au un important fundament. Se urmăreşte eliminarea birocraţiei, proceduri mai eficiente, crearea unei baze justificate pentru control, dar şi eliminarea problemelor legate de boli la plante şi animale.
Consumatorii vor beneficia de produse mai sigure şi de un system mai transparent de control pe tot lanţul productive.
Parlamentul şi Comisia Europeană vor dezbate această propunere şi vor adopta o decizie în acest sens. Pachetul de măsuri adoptat de toate forurile poate intra în vigoare din 2016.
Premiile Revistei Decanter pentru cele mai bune vinuri
Revista Decanter este cea mai cunoscută şi respectată printre vinarii din toată lumea. Simpla prezenţă în această revistă este un titlu de onoare. De zece ani încoace, revista organizează competiţia Premiile Decanter pentru Vinuri. La această ediţie aniversară, juriul este alcătuit din cele mai cunoscute personalităţi dintre oenologi, sommelieri, critici şi cumpărători.
Timp de o săptămână, 29 aprilie – 3 mai, cei 225 de juraţi din 27 de ţări au fost prezenţi la Londra şi au degustat cele 14.000 de mostre de vin. Pe lista juriului s-a aflat şi Paolo Basso, câştigătorul din acest an al Concursului Cel Mai Bun Somelier din Lume.
Lista premiilor Decanter va fi anunţată la Târgul Internaţional de Vinuri de la Londra, în data de 20 mai.
Printre vinurile premiate de juriul Decanter în 2012 au fost şi vinuri româneşti.
Medalia de Argint au primit vinurile Amb Wine Company Liliac Lechinţa cu Nectar de Transyilvania 2011, Cramele Recaş pentru Chardonnay Sole 2011 şi Domeniul Coroanei Segarcea cu Tămâioasă Românească 2011.
Medalia de Bronz au primit Domeniul Coroanei Segarcea pentru Principesa Margareta – White Wine2010, Domeniile Săhăteni Artisan Tămâioasă Românească Dry 2011, Budureasca Shiraz Sec 2011 de la Dealu Mare, Cramele Halewood La Catina Vineyard 2011 şi Viognier – Tămâioasă Românească 2011, Domeniul Coroanei Segarcea Sauvignon Blanc 2011, Cramele Recaş pentru Pinot Grigio şi Chardonnay 2011.
Vinurile româneşti au primit mai multe menţiuni, printre care şi cea pentru Chardonnay 2011 de la Ostrovit.
Directorul general FAO a lăudat Cuba pentru lupta împotriva foametei
La începutul lunii mai, directorul general FAO(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Hrană şi Alimentaţie), José Graziano da Silva, a făcut o vizită la Havana şi s-a întâlnit cu preşedintele Raul Castro, pe care l-a invitat la conferinţa de la Roma din iunie, unde va avea loc ceremonia premierii ţărilor care au avut succes în lupta împotriva foametei.
Campania a început în 1996, când a avut loc World Food Summit, care şi-a fixat ca scop înjumătăţirea numărului oamenilor care suferă de foame până în anul 2015.
“Cuba este una dintre cele 16 ţări care au atins acest ţel, prin acţiunea guvernului, care a implementat politica “Dreptului la hrană”, a spus da Silva. Securitatea alimentară din Cuba este la acelaşi nivel cu cea din ţările avansate, reducând malnutriţia până la 5% din populaţie.
Toate ţările care au îndeplinit acest program înainte de termenul limită, anul 2015, vor primi un certificat de recunoaştere la summit-ul de la Roma, în 16 iunie.
Printre acestea se numără Armenia, Azerbaidjan, Chile, Cuba, Fiji, Georgia, Ghana, Guyana, Nicaragua, Peru, Samoa, Sao Tome şi Principe, Thailanda, Uruguay, Venezuela şi Vietnam.
Premii pentru vinurile de la Domeniile Coroanei Segarcea
La concursul Femmes et Vins du Monde 2013, care s-a desfăşurat la Monaco, între 25 - 26 aprilie, vinurile din colecţia Minima Moralia de la Domeniile Coroanei Segarcea au primit medalii de Aur şi Argint. Juriul concursului este alcătuit din femei care lucrează în domeniu – oenologi, degustători autorizaţi, marketing.
La ediţia din acest an, vinurile Domeniul Coroanei Segarcea au primit 2 Medaliile de Aur, pentru cupajul Onoare şi pentru Chardonnay 2011.
Cele 7 Medalii de Argint au fost obţinute de vinurile Speranţa, Respect, Sinceritate, Dăruire, Recunoştinţa, Domeniul Coroanei Segarcea Cabernet Sauvignon 2009, Domeniul Coroanei Segarcea Sauvignon Blanc 2011.
Tot Medalii de Argint au pimit şi vinurile Principesa Margareta - alb milezim 2011, recent lansat pe piaţa din România, şi Principesa Margareta roşu, milezim 2008.
La competiţia Mondial du Sauvignon 2013, desfăşurată la Chateau de Blois, de pe Valea Loarei, vinul Sauvignon Blanc 2011 de la Domeniile Coroanei Segarcea a primit Medalia de Argint. Vinul primise deja o Medalie de Argint şi la ediţia 2012 a aceluiaşi concurs.
Reguli simplificate pentru comercializarea seminţelor, din 2016
Comisia Europeană a propus, pe 6 mai, o simplificare a regulilor de comercializare a seminţelor, mai ales pentru grânele tradiţionale.
În prezent, pot fi comercializate doar seminţele trecute în catalogul official european, care cuprinde peste 30.000 de varietăţi autorizate în agricultura statelor din UE, care au parcurs o procedură de omologare, prin care s-au stabilit caracteristicile fiecăreia. Acest proces va fi accelerat şi adaptat, a precizat Comisia. De acum înainte, varităţile tradiţionale şi seminţele, care nu se încadrează în varietăţile din catalog, vor fi supuse unor reguli de înregistrare mai uşoare.
Comisarul european pentru Sănătate şi Consum, Tonio Borg, a precizat că seminţele tradiţionale nu vor mia fi supuse unor teste, chiar dacă regulile actuale rămân valabile. În ceea ce priveşte seminţele pentru pieţele de nişă, care “sunt produsele unor microintreprinderi, nu vor mai fi supuse obligaţiei de înregistrare”, a precizat Borg.
Microintreprinderile, care au până la 10 angajaţi şi o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro pe an, vor putea comercializa orice fel de seminţe, fără obligaţia înregistrării lor. Ele vor fi scutite şi de obligaţia plăţii sumelor pentru înregistrare, care oricum sunt mai mici pentru seminţele tradiţionale.
Aceste decizii, incluse într-o serie de măsuri legislative legate de sănătatea animalelor şi a vegetalelor, prezentate pe 6 mai, vizează “garantarea productivităţii, adaptabilitatea şi diversitatea producţiei vegetale şi a pădurilor din Europa”, dar îşi propune “să faciliteze schimburile comerciale”, se precizează în comunicatul Comisiei.
Toate aceste măsuri propuse ar putea să intre în vigoare din 2016, după ce vor fi aprobate de Parlamentul şi Consiliul European.
Două săptămâni cu căldură şi ploi puţine
Agenţia Naţională de Meteorologie a publicat prognoza pentru perioada 6-14 mai.
În Banat şi Crişana, în perioada 6-10 mai vor fi temperature de 26-27 grade, peste normele climatologice. După 10 mai, vremea se răceşte treptat, până la 20 de grade. Minimele nocturne vor coborî până la 12 grade. Din 15 mai, temperaturile vor ajunge la 21-23 grade, iar minimele nocturne vor ajunge şi la 10 grade. În Crişana, probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte după data de 10 mai, iar aversele pot fi mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse în mai multe zile din cea de-a doua săptămână a intervalului de prognoză.
În Transilvania, până la data de 9 mai, va fi vreme caldă, cu medii în jur de 25 de grade. Între 10 şi 15 mai, pe fondul răcirii treptate a vremii, acestea vor coborî până la 18 grade, iar din 16 mai până pe 19 mai vor oscila între 19 şi 21 de grade. Minimele nocturne vor fi cele normale pentru prima parte a lunii mai - între 7 şi 9 grade. Vor fi ploi, mai ales averse însoţite de descărcări electrice, după 11 mai, când în unele zile, cu probabilitate mai mare pe 13 şi 14 mai, se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate.
În Maramureş, vremea va fi caldă, cu temperaturi de 26 de grade ziua şi minime nocturne între 10 şi 13 grade. În perioada 11–15 mai se va produce o răcire treptată, media regională a temperaturilor maxime va coborî până la18 grade, iar cea a temperaturilor minime spre 8 grade. Între 16-19 mai vor fi temperaturi normale la mijloc de mai, 19-22 grade, iar minimele de 9-10 grade. Vor fi mai multe ploi cu descărcări electrice în a doua săptămână a intervalului de prognoză, probabilitatea de apariţie a cantităţilor de apă mai mari fiind mai ridicată în intervalele 12–15 mai şi 16–18 mai.
În Moldova, până la 10 mai, va fi o vreme caldă, cu medii de 25 de grade. Între 11 şi 15 mai, pe fondul răcirii treptate a vremii, acestea vor coborî până la 19 grade, iar din 16 mai până pe 19 mai vor oscila între 20 şi 23 grade. Minimele nocturne vor fi în jurul celor normale pentru luna mai, 9-12 grade. După 12 mai, pot să apară ploi cu descărcări electrice, cu cantităţi mai inseminate de apă după 14 mai.
Dobrogea va avea vreme călduroasă, cu temperaturi peste 20 de grade, ba chiar 25 de grade pe 11 mai. Noaptea vor fi temperature de 12-15 grade. Vor fi ploi de scurtă durată în cea de-a doua săptămână a intervalului.
În Muntenia, temperaturile maxime se vor menţine peste normele climatologice, variind puţin în jurul mediei regionale de 26 de grade. Între 12 şi 15 mai, pe fondul răcirii uşoare a vremii, acestea vor coborî până la 22 de grade, iar ulterior vor creşte uşor, staţionând în ultimele trei zile în jurul valorii de 23 de grade. Între 6 şi 19 mai, minimele medii nocturne vor fi apropiate de normele aceastei perioade din an, 10-14 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte după data de 11 mai, iar aversele pot fi mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse în intervalul 13–15 mai.
Oltenia va avea cele mai ridicate temperaturi medii maxime, 24-26 de grade. Între 13 şi 19 mai, acestea vor fi cuprinse între 20 şi 23 de grade, valorile mai mici fiind de aşteptat pe 14 şi 15 mai. Între 6 şi 19 mai, minimele medii nocturne vor fi apropiate de normele aceastei perioade din an, astfel că în cele mai reci nopţi vor coborî spre 10 grade, iar în cele mai calde pot depăşi uşor 14 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte după data de 11 mai, când vor fi posibile zilnic, iar aversele mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse se pot produce pe 13 şi pe 14 mai.
APIA face licitaţie pentru mălai
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) intenţionează să achiziţioneze, de pe piaţa comunitară, din mijloacele financiare puse la dispoziţie de Comisia Europeană, cel puţin 21.000 tone de mălai, în valoare de peste 44,9 milioane lei, fără TVA, ambalat în pachete unitare de 1 kg, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul e-licitaţie.ro.
Achiziţia este parte a Planului European de Ajutoare pentru Persoanele cele mai Defavorizate din România (PEAD) - 2013.
”Valoarea totală estimată a prezentului contract este de 44.950.499,98 lei fără TVA, respectiv 9.939.743,05 euro fără TVA, din care valoarea maximă acordată pentru achiziţia produsului finit ambalat în pachete unitare este de 41.999.999,97 lei fără TVA, respectiv 9.287.309,55 euro. Valoarea maximă acordată pentru serviciile de transport pe teritoriul României a produsului finit ambalat şi furnizat până la depozitele beneficiarului este de 2.950.500,01 lei fără TVA, respectiv 652.433,50 euro. Sumele sunt alocate României prin regulamentul nr. 1020/2012”, se arată în anunţ.
Estimarea a fost realizată la cursul leu/euro din data de 01.10.2012, publicată de Banca Centrală Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 1 euro = 4,5223 lei.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 19.06.2013, ora 10:00, iar deschiderea va avea loc în aceeaşi zi la ora 12:00.
România nu e pe lista datornicilor către Comisia Europeană
Fonduri de 230 de milioane euro, alocate statelor membre prin politica agricolă, sume cheltuite incorect, vor fi returnate Comisiei Europene prin procedura de clarificare financiară a fondurilor alocate. Unele sume au fost deja recuperate, aşa că au mai rămas de returnat 227 milioane. Banii vor fi returnaţi din cauza nerespectării regulamentelor şi a slabului control din agricultură. Comisia le solicită statelor membre să aibă o întrebuinţare responsabilă a fondurilor europene, iar nerespectarea PAC aduce această penalizare. Aceste fonduri vor fi recuperate de la Belgia, Republica Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Anglia.
Cea mai mare sumă va fi returnată de Grecia – 83,6 milioane euro, pentru că nu a respectat suprafeţele planificate cu struguri pentru stafide. Polonia va returna 79,9 milioane euro pentru nerespectarea planului aprobat pentru susţinerea fermelor de subzistenţă.
România nu se află pe această listă a datornicilor către Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că banii europeni pentru agricultură au fost bine cheltuiţi.
Statele membre UE sunt responsabile pentru felul în care folosesc banii europeni, iar Comisia face în jur de 100 de audituri în fiecare an.
Deşertificarea, un proces în progres
În fiecare an se pierde aproximativ 5 % din valoarea producţiei agricole mondiale, respectiv 340 miliarde euro, din cauza deşertificării şi a secetei, care transformă terenurile agricole în terenuri necultivabile, se arată într-un studiu prezentat la o conferinţă ONU.
În Africa, e vorba de 4-12% din valoarea producţiei agricole, iar în Guatemala de 24%. În Uzbekistan pierderea e de 20-30 %, iar în Africa de Est 3,7 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar din cauza secetei. La nivel mondial, 870 milioane de oameni suferă de foamete, se spune în raport.
Studiul are cea mai bună şi actualizată informaţie despre costurile economice ale deşertificării din perioada de după 1992, când a avut loc o convenţie ONU despre lupta împotriva deşertificării. La acea dată, costul direct al acestui process era de 42 miliarde de dolari pe an.
“Estimările actuale au ajuns la 450 miliarde de dolari pe an”, a afirmat Walter Ammann, preşedintele grupului de lucru al Forumului de la Davos. Din cauza ritmului de pierdere a terenurilor fertile, peste 50 de an,i în Bangladeş nu vor mai fi terenuri agricole.
În ceea ce priveşte Europa, un studiu din 2007 arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride.
În România, cele mai afectate regiuni vor fi Dobrogea, Oltenia si Banat. Peste 20 de ani, producţia de cereale de la noi va fi de 60% din cea obţinută acum. Avem 7 milioane de hectare cu risc de deşertificare. În judeţul Dolj numai, peste 105.000 hectare au devenit deja aride, din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. “Sahara Olteniei” este zona cuprinsă între Calafat-Poiana Mare-Sadova-Bechet-Dăbuleni şi malul Dunării.
Delegaţia MADR în Turcia – Deblocarea tranzitului carcaselor de ovine
În data de 30 aprilie 2013, o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, condusă de ministrul Daniel Constantin, din care au făcut parte secretarul de stat Achim Irimescu şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstrireanu, s-a aflat la Ankara (Turcia). Delegaţia României a fost primită la Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Creşterii Animalelor din Turcia, de către ministrul turc, Mehmet Mehdi Eker.
Scopul principal al vizitei l-a constituit deblocarea tranzitului cu ovine pe teritoriul Turciei. În urma negocierilor, delegaţia MADR a obţinut acordul în privinţa tranzitului pe teritoriul Turciei a carcaselor de ovine, cu retragerea materialelor cu risc specificat (ochi, creier, măduvă).
E posibil ca să fie eliminate total restricţiile de tranzit pe teritoriul Turciei şi sunt şanse pentru exportul de ovine în această ţară, în conformitate cu principiul regionalizării, care prevede exportul de ovine din judeţele libere de scrapie. Din datele ANSVSA, rezultă că, la momentul actual, România ar putea exporta ovine vii şi carcase din 19 judeţe. Acest lucru se poate întâmpla din luna septembrie, atunci când Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) va publica lista judeţelor libere de scrapie din România.
Exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, a început să aibă probleme la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească. Ciobanii români nu pot exporta oi şi carne de oaie în Turcia din cauza unei boli cu foarte puţine cazuri în România, respectiv din cauza scrapiei (Encefalopatie Spongiformă Transmisibilă - EST).
Scrapia este o boală degenerativă şi fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor şi caprelor, fiind produsă de un agent infecţios, dar nu este periculoasă pentru om. Apariţia acestei boli şi gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii şi oprirea răspândirii acesteia. În România sunt active 11 focare de scrapie, din care cinci focare au fost confirmate în anul 2012, acestea fiind în curs de eradicare, şi şase au fost confirmate în anul 2013. În perioada 2002-2013, boala a fost confirmată la 363 ovine, dintr-un total de peste 8,5 milioane de capete.
Anul trecut au fost confirmate 12 focare de scrapie, cu 76 de ovine pozitive, pentru eradicarea acestor focare fiind sacrificate 4.548 ovine.
Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene şi din cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, al cincilea partener în cadrul schimburilor comerciale totale ale României, respectiv a patra piaţă pentru exportul României.
Citeşte mai mult ...
Cererile de plată pentru plată suprafaţă trebuie depuse până la 15 mai
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1 martie –26 aprilie 2013, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă, în anul 2013, un număr de 753.168 cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproximativ 4,3 milioane hectare.
Dintre cei 753.168 de fermieri care au depus cereri de plată, 753.167 fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online şi doar un singur fermier a depus cerere în mod clasic.
APIA a lansat, la data de 1 martie 2013, Campania de primire a cererilor de sprijin pentru schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată, începând cu data de 16 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.
APIA invită fermierii care nu au mai beneficiat de această schemă de sprijin să depună cerere la centrul judeţean sau local la care sunt arondaţi, iar actualii fermieri beneficiari să depună cerere conform invitaţiei primite / programării afişate la centrele APIA.
APIA – Plăţi de 5,96 miliarde lei
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că ieri, 29.04.2013, a plătit către beneficiari ultima tranşă aferentă Campaniei 2012, pentru subvenţiile acordate în sectorul vegetal şi zootehnic, în valoare de 126,45 milioane lei.
În perioada ianuarie – aprilie 2013, APIA a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 5,96 miliarde lei (1,31 miliarde euro), sumele plătite având următoarea destinaţie:
1. Plăţi aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012
- Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – FEGA – 2,41 miliarde lei (531 milioane euro) pentru un număr de 1.062.392 fermieri;
- Plăţi naţionale directe complementare în sector vegetal (PNDC 1,2,3,4,5,6) – Buget naţional – 813,9 milioane lei (179,3 milioane euro) pentru un număr de 830.766 fermieri;
- Plăţi aferente măsurilor delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) –AXA II – FEADR + BN1 – 1,53 miliarde lei (344,2 milioane euro) pentru un număr de 411.900 fermieri;
- Schema de sprijin în sectorul orezului din zonele defavorizate – FEGA – 13,17 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru un număr de 15 fermieri;
- Plata separată pentru zahăr – FEGA – 23,88 milioane lei (5,26 milioane euro) pentru un număr de 1.324 fermieri.
2. Plăţi aferente măsurilor de piaţă:
- Reconversie/restructurare sector viti – vinicol, ajutor financiar pentru grupurile de producători din sectorul legume-fructe, ajutor financiar pentru organizaţiile de producători, programul naţional apicol - FEGA + cofinanţare – 54,5 milioane lei (12,0milioane euro);
- PEAD 2012 (Programul European de ajutoare alimentare pentru persoane defavorizate) –29,5 milioane lei, respectiv 6,55 milioane euro, reprezentând produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană.
3. Plăţi aferente programelor de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile, şi restituiri la export-(FEGA +BN) – 3,0 milioane lei (0,8 milioane euro).
4. Ajutoare de stat (Buget Naţional)
- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic - 1.125,3 mil. lei (aprox. 248 milioane euro) pentru un număr de 299.124 fermieri, din care:
- Bovine: 793,5 milioane lei (174,8 milioane euro) pentru un număr de 245.389 fermieri;
- Ovine/Caprine: 331,8 milioane lei (73,1 milioane euro) pentru un număr de 53.735 fermieri;
- Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor - 0,5 milioane lei (0,11 milioane euro).
În perioada 1.03.2013 – 30.04.2013, au fost depuse, în cadrul
Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013, un număr de 774.330 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 4,5 milioane hectare.
Agricultura ecologică e la modă
La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire cu operatorii din agricultura ecologica, la care au participat secretarii de stat Achim Irimescu si Daniel Botanoiu, asistaţi de specialişti ai direcţiilor tehnice din MADR şi reprezentanţi ai BioRomânia.
Scopul întâlnirii l-a constituit discutarea nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă operatorii din agricultura ecologică, fiind înaintate şi o serie de propuneri la problemele sesizate.
La propunerea reprezentanţilor sectorului de a suplimenta alocarea financiară aferentă anului 2013, reprezentanţii MADR au fost de acord cu identificarea unei soluţii privind majorarea plafonului alocat prin HG 759/2010, pentru sprijinirea producătorilor aflaţi în perioada de conversie.
În situatia în care o eventuală modificare a Regulamentului 73/2009 va permite introducerea unei perioade de tranziţie aferentă anului 2014, MADR, conform propunerii Bio România, va înainta Comisiei Europene o notificare privind plafonarea acestei forme de sprijin la ferme de maxim 20 ha.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aşteaptă clarificările Comisiei Europene cu privire la Măsura 214- Agricultura Ecologică, în funcţie de care va modifica legislaţia naţională.
În cadrul acestei întâlniri s-a mai discutat despre ordinul cu privire la sancţiunile acordate beneficiarilor din agricultura ecologică, prelungirea termenului de înregistrare a operatorilor din agricultura ecologică, precum şi nivelul plăţilor naţionale directe complementare.
Participanţii la discuţii au stabilit că o nouă întâlnire pe aceasta temă va avea loc în perioada 10-15 mai 2013.
APIA are 126 miliarde lei pentru fermieri
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 26.04.2013, i-au fost alimentate conturile de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, începând cu 29.04.2013, va efectua plăţi către beneficiari, în valoare de aproximativ 126,45 miliarde lei.
Sumele plătite au următoarea destinaţie:
1.PNDC 1 culturi în teren arabil - 54 milioane lei, pentru un număr de 4.819 fermieri; Plăţi naţionale directe complementare (PNDC), din bugetul naţional, aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012; PNDC 5 (hamei) şi PNDC 6 (sfeclă de zahăr) – 8,45 milioane lei pentru un număr de 490 fermieri.
2. Plata naţională directă complementară în sector zootehnic din care:
Ajutoare de stat (Buget Naţional)
• Bovine: 45 milioane lei, pentru un număr de 30.040 fermieri;
• Ovine: 17 milioane lei, pentru un număr de 6.959 fermieri;
• Caprine: 2 milioane lei, pentru un număr de 1.841 fermieri.
Suma totală alocată pentru plăţile naţionale complementare directe sector zootehnic, aferentă anului de cerere 2012, a fost de 1,125 miliarde lei, sumă de care a beneficiat un număr de 300.000 fermieri.
Precizăm că aceste plăţi reprezintă ultima tranşă aferentă Campaniei 2012 pentru subvenţiile acordate în sector vegetal şi zootehnic.
Publicitate
Revista
