Cu ocazia întâlnirii cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, E.S. Estanislao de Grandes Pascual, ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, i-a fost reiterată invitaţia de a efectua o vizită în Spania, în cursul acestui an. Cu acest prilej vor avea loc consultări cu specialiştii spanioli din sectorul irigaţiilor, având în vedere că sectorul irigaţiilor reprezintă una dintre priorităţile ministrului Agriculturii.
În cadrul discuţiilor de astăzi, au fost punctate elemente privind poziţia celor două ţări fată de reforma Politicii Agricole Comune. Vizita de astăzi a fost una de curtoazie, relaţiile bilaterale româno - spaniole fiind foarte bune încă din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin a avut o întâlnire cu Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, E.S. Teofil Bauer. Domnia sa a subliniat importanţa identificării domeniilor de interes pentru ambele ţări, punctând faptul că este necesar să se acorde o atenţie deosebită schimburilor comerciale, Ucraina fiind un exportator important de cereale. De asemenea, domeniul vitivinicol reprezintă un domeniu prioritar, partea ucraineană fiind interesată de potenţialul României.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti şi-a arătat interesul pentru colaborare cu România în domeniul agroalimentar. În acest sens, în viitorul apropiat se urmăreşte identificarea potenţialilor investitori români pe piaţa din Ucraina, prin intermediul Camerei de Comerţ Româno-Ucrainene.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a avut, în data de 9 aprilie 2013, întâlniri oficiale cu ambasadorii Japoniei, Ucrainei, Spaniei şi Macedoniei la Bucureşti. De asemenea, ministrul Agriculturii s-a întâlnit, în cursul aceleiaşi zile, şi cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Orientale a Uruguayului. Întâlnirile au avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În cadrul întâlnirii cu E.S. Keiji Yamamoto, Ambasadorul Japoniei în România, a fost evidenţiată colaborarea bilaterală între cele două ţări, înaltul oficial menţionând faptul că există un interes major din partea firmelor japoneze de a investi în România în domeniile infrastructurii şi dezvoltării energetice. Ambele părţi au agreat că trebuie convenit asupra domeniilor de interes pentru ţara noastră, astfel încât să se poată identifica potenţialii investitori japonezi. De altfel, există deja mai multe companii japoneze care au investit în România, având activitate în judeţele din vestul şi sudul ţării.
Cei doi oficiali au discutat despre invitaţia adresată unei delegaţii a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a participa în luna noiembrie a anului 2013 la un important târg agricol care se va desfăşura la Tokio, BioFach Japan.
La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc o întâlnire între secretarul de stat Daniel Botănoiu, directorii de specialitate pe zootehnie din cadrul MADR şi reprezentanţii a trei asociaţii ale crescătorilor de animale din judeţul Suceava, respectiv Uniunea Fermierilor Bucovineni – Piatra Şoimului, Sadova Bucovineană şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă”.
În cadrul discuţiilor au fost abordate probleme specifice sectorului de creştere a animalelor, printre care proiectul de lege privind Legea pajiştilor, sprijinul financiar acordat crescătorilor de animale din zonele defavorizate, proiectul de lege vizând înfiinţarea camerelor agricole şi unele aspecte legate de agricultura ecologică.
Seceretarul de stat Daniel Botanoiu a răspuns punctual la problemele ridicate de fermieri, asigurându-i totodată că deciziile luate de către conducerea MADR au în vedere exclusiv apărarea intereselor celor care-şi desfăşoară activitatea în agricultură, dând dovadă în acest sens regăsirea propunerilor fermierilor în actele normative iniţiate de minister.
Institutul Naţional de Statistică a publicat analiza comparaţiei dintre lunile februarie 2012 şi februarie 2013 în ceea ce priveşte numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate şi greutatea lor în carcasă. Numărul a scăzut la porcine, ovine, caprine şi păsări, iar la bovine a crescut. Greutatea în carcasă a scăzut la ovine şi caprine şi a crescut la bovine, porcine şi păsări.
La bovine, numărul şi greutatea în carcasă au crescut cu 2%, respectiv cu 6,3%. Sacrificările de bovine în unităţi industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 28,6%, respectiv cu 26,3%.
Numărul total de porcine sacrificate a scăzut cu 1,9%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 4%. Sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 2%, respectiv cu 8%.
Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 8,2%, respectiv cu 6,3%. În unităţile industriale specializate, acestea au crescut de 2 ori, respective de 3,3 ori.
La păsări, numărul a scăzut cu 7,1%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 10%. În unităţile industriale specializate, numărul păsărilor sacrificate a fost cu 1,7% mai mare, iar greutatea în carcasă a crescut cu 4,6%.
Ministerul Fondurilor Europene, prin Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale, organizează, la Pitești, în 11 aprilie 2013, a patra conferinţă regională cu tema „Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune”. Evenimentul, la care va lua parte şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, va avea loc la Hotel Ramada Piteşti (Calea Bucureşti nr. 31), cu începere de la ora 10.00.
Sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, ai autorităţilor centrale şi locale, ai beneficiarilor şi consultanţilor în domeniu. Scopul acestor întâlniri este de a răspunde necesarului de informaţii clare, bine documentate şi de ultimă oră şi, totodată, de a identifica problemele care obstrucţionează procesul de utilizare a instrumentelor structurale şi posibile idei pentru înlăturarea respectivelor dificultăţi.
În paralel cu desfăşurarea conferinţei, în incinta hotelului va avea loc un târg de oportunităţi, unde experţi ai autorităţilor de management vor răspunde întrebărilor publicului interesat, iar unii dintre beneficiarii din regiune îşi vor prezenta proiectele realizate cu ajutorul fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. Firmele de consultanţă îşi vor putea face cunoscute ofertele şi portofoliile de proiecte de succes.
Pentru participare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau telefon 021.210.77.53.
APIA informează publicul interesat că a fost emis Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 - „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 -„Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 - „Plăţi de agromediu“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.
Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin mai sus menţionate, pentru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate: neglijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora.
Fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale: decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.
Calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.
Măsurile 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 - "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană"
Există 6 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:
A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor;
B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate;
C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată;
D.sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;
E. sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii;
F. sancţiuni multianuale.
Există 6 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:
Măsura 214 "Plăţi de agro-mediu"
A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor;
B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi specifice;
C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată;
D.sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;
E. sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii;
F. sancţiuni multianuale.
Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare –SMR şi bunele condiţii agricole şi de mediu –GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plăţile naţionale directe complementare - PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană.
Calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor. În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor effectuate, care urmează să fie effectuate, trebuie să fie redusă sau exclusă.
În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.
Valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului. Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.
Compania Cotnari a lansat, în cadrul târgului Good Wine de la Bucureşti, o gamă nouă de vinuri, “Vinul Lupilor”, cu arome echilibrate, proaspete, florale, tradiţionale.
Noua gamă de vinuri va fi promovată de cântăreţii Cornelia şi Lupu Rednic, care reprezintă de mai mult timp imaginea companiei.
În această perioadă, Compania Cotnari va lansa primele două vinuri din această gamă.
La MADR s-a organizat seminarul naţional „OIPA (Organizatiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare) în sprijinul actorilor pe filiere agroalimentare de produs”.
S-a vorbit despre rolul şi importanţa strategiilor sectoriale pe filierele de produs, s-a prezentat strategia OIPA pe sectorul carne de pasăre, ouă şi produse procesate din acestea, de către Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, precum şi strategia Organizaţiei Naţionale Vitivinicole - ONIV. OIPA Cereale şi OIPA PRODCOM - Filiera Legume Fructe au prezentat modelele de acorduri interprofesionale, subliniind implicaţiile în organizarea şi funcţionarea pieţei produselor agro-alimentare pe filiere de produs.
S-au punctat şi dificultăţile întâmpinate în constituirea OIPA pe filiere de produs, mai exact pe filiera plante medicinale şi produse procesate, pe filiera produselor ecologice şi a produselor procesate din acestea, dar şi pe filiera carne de porc şi a produselor procesate.
Concluzia acestui seminar a fost necesitatea adaptării legislaţiei privind organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare.
În prezent, sunt patru OIPA recunoscute - pentru carne de pasăre, ouă şi produse procesate, vie-vin, cereale şi legume-fructe.
România a importat 36.035 tone de brânzeturi şi caşuri, în 2012, de patru ori mai mult decât a exportat în 2011. Afirmaţia e susţinută de Agerpres, pe baza balanţei comerciale pe care a solicitat-o de la MADR.
Exporturile de brânzeturi şi caşuri au totalizat, în 2012, 8.306 tone, în creştere de 2,7 ori faţă de anul 2011, când au totalizat numai 3.072 tone. Încasările din exporturile de brânză au însumat 25 de milioane de euro în 2012, de peste două ori mai mari decât cele 11,673 milioane euro încasate în anul precedent.
Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de brânzeturi şi caşuri a atins aproape 100 de milioane de euro, în perioada ianuarie-decembrie 2012, în timp ce, în perioada similară a anului trecut, a totalizat 98,1 milioane euro, pentru 32.647 tone de brânzeturi şi caşuri aduse de pe pieţele externe.
Atât exporturile, cât şi importurile au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi cele extracomunitare.
Anul trecut, producţia autohtonă de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă, a crescut cu 7,4% (4.596 tone), comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 66.858 tone, relevă datele Institutului Naţional de Statistică.
S-a înfiinţat Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România, organizaţie care îşi propune reprezentarea agricultorilor români la Copa-Cogeca.
În România sunt 30.000 de fermieri mari, dar şi 3 milioane de fermieri mici. La evenimentul de lansare a CATAR, Ion Cioroianu, secretarul general al AFR a afirmat că toate fermele, indiferent de mărime, trebuie susţinute în interiorul unei federaţii cu reprezentare la Bruxelles, repectiv Copa-Cogeca.
În cadrul conferinţei, secretarul general AFR a prezentat o listă de revendicări pentru care Asociaţia îşi propune să acţioneze.
Printre acestea regăsim banii pentru micii agricultori prin Măsura 1.2.1., cadastrarea şi comasarea terenurilor. AFR vrea colaborare cu Ministerul Agriculturii, în vederea punerii la punct a unor măsuri PNDR destinate micilor fermieri.
“Vrem ca, în cadrul noului PNDR, să fim consultaţi pentru una-două măsuri destinate micului agricultor. Din păcate, acesta este lăsat la o parte şi nu este sprijinit absolut deloc”, a conchis Cioroianu.
În contextul în care FAO direcţionează dezvoltarea viitoare a agriculturii către fermele familiale, în care UE vrea să promoveze interesele micilor agricultori, înfiinţarea CATAR este un organism necesar.
Misiunea Confederaţiei AsociaţiilorŢărăneşti din România – CATAR este aceea de a apăra şi promova interesele gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici. Obiectivul fundamental este acela de a conserva modul de viaţă, cultura şi tradiţiile din mediul rural românesc, biodiversitatea şi calitatea mediului natural, prin cultivarea terenului şi creşterea animalelor în fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti.
În data de 27 martie, DSVPSA Dolj a întocmit un document de constatare şi unul de sechestru pentru cantitatea de 11.000 tone porumb, aflată în depozitul de la Băileşti al societăţii Cerealcom Dolj SA, sub pretextul contaminării cu aflatoxină.
Omul de afaceri Mihai Anghel a trimis o cerere de revocare a documentului, considerând acţiunea fundamentată pe un certificat de analiză contestabil. De asemenea, controlul acestui depozit a fost o acţiune singulară, pentru că nu au mai fost alte controale în zonă. Rezultatele oficiale ale analizei porumbului nu au fost finalizate, astfel că decizia DSVPSA este prematură. Mihai Anghel cere despăgubiri de 1 milion de euro, dat fiind că toate contractele pe care le avea în derulare au fost suspendate.
„Proprietarii de fapt ai terenurilor, la auzul informaţiei false că noi cultivăm porumb contaminat cu aflatoxină, şi-au exprimat nedumerirea şi chiar intenţia de a-l retrage din contractul încheiat cu noi. Pagubele noastre sunt încă departe de a putea fi stabilite în întregime. Ele ţin şi de credibilitatea noastră, de relaţia cu proprietarii pământurilor, dar şi cu beneficiarii cerealelor produse de Cerealcom Dolj”, a conchis Anghel, în comunicatul de presă al companiei.
Acţiunea guvernelor este crucială în lupta împotriva foametei, pentru siguranţa alimentară, a declarat ieri, 4 aprilie, José Graziano da Silva, director general al FAO, la o întâlnire la cel mai înalt nivel a Naţiunilor Unite, care a avut ca temă strategia acestui organism pentru perioada de după 2015. Programul ONU pentru combaterea foametei se numeşte MIllenium Development Goals( Scopul Dezvoltării Milenare).
"Millenium Development Goals a determinat un progres, dar în lume sunt încă 870 milioane de oameni care suferă de foame. Lupta pentru securitatea alimentară trebuie să continue," a spus Graziano da Silva.
"Singurul răspuns eficient la această problemă este determinarea politică la nivel naţional şi acţiunea organizaţiilor internaţionale caritabile”, a adăugat el.
Directorul general FAO a mai vorbit despre faptul că acum se produce, la nivel mondial, suficientă hrană. Problema este ca toată lumea să aibă acces la ea. “Avem nevoie ca sistemul alimentar să fie mai efficient şi echitabil”, a mai spus da Silva.
Progresul va veni din investiţii publice şi particulare în zonele rurale, unde trăieşte mai mult de 70% din populaţia fără hrană, unde milioane de oameni depind de munca în agricultură şi unde există 500 de milioane de ferme familiale.
Da Silva a mai spus că, deşi siguranţa alimentară depinde de activitatea guvernelor, globalizarea economică aduce necesitatea unei acţiuni colective.
“Acţiunea unei ţări sau a unei mari companii afectează securitatea alimentară a multor oameni, iar conflictele generează instabilitate în mai multe ţări. Este imposibil să echilibrezi pieţele doar la nivel naţional.”
APIA informează că, în perioada 5 - 30 aprilie 2013, se poate depune cererea de plată aferentă anului 2013, în cadrul “Plăţilor naţionale directe complementare pentru sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine”.
De această primă pe cap de animal pot beneficia producătorii agricoli crescători de ovine, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.
Solicitanţii trebuie să depună cererea aferentă fiecărei exploataţii, cu cod ANSVSA, la centrul APIA judeţean/local, pe a cărui rază teritorială se află înregistrată exploataţia de ovine şi/sau caprine.
Prima pe cap de animal se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli, înscrisi în evidenţa APIA, cu cod unic de identificare, pentru femele
ovine şi/sau femele caprine identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulative următoarele condiţii:
a) efectivul din exploataţie să fie de minimum 50 de capete femele de ovine/25 de capete femele de caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an pâna la 31 martie a anului în care se face solicitarea primei;
b) efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data solicitării primei;
c) efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere, pe perioada de retenţie pâna la data de 3 august 2013;
d) cererea să fie vizată de asociaţiile crescătorilor de ovine / caprine legal constituite, viză care atestă efectivele de ovine/caprine pentru care se poate solicita prima.
Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional, pot depune la centrul judetean al A.P.I.A.sau al municipiului Bucureşti în perioada 2 - 4 aprilie 2013 (art. 2298/2010din OMADR, nr. cu modificările şi completările ulterioare) următoarele documente:
- certificatul de înregistrare fiscală;
- hotarârea judecătorească de înfiinţare a asociaţiei;
- bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării primei, depus şi înregistrat la administraţia financiară;
- adeverinţa eliberată de federaţia crescătorilor de ovine/caprine, din care să reiasă calitatea de membru al asociaţiei;
- copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2012- 2013.
Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care vizează cererile solicitanţilor primei pe cap de animal trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii:
- sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării primei;
- au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 10 luni până la data depunerii documentelor la centrul judetean al A.P.I.A., sau al municipiului Bucureşti, după caz;
-sunt afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional.
APIA pune la dispoziţia solicitanţilor cereri pretipărite. Acestea pot fi solicitate de la centrele locale/judeţene ale APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti, individual sau prin reprezentant legal sau prin intermediul reprezentantului asociaţiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care prezintă copie după buletinul de identitate/carte de identitate/cod unic de înregistrare/certificatul de înregistrare.
A.Pentru primirea formularului de cerere pretiparit (individual sau prin reprezentant legal) solicitanţii se prezintă la centrul local / judeţean al APIA,
respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia se afla înregistrată exploataţia, cu următoarele documente:
b) dovada înscrierii în evidenţa APIA cu cod unic de identificare (codul unic de identificare atribuit de către APIA în Registrul unic de identificare), dacă este cazul;
c) dovada contului bancar.
B. Pentru primirea formularului de cerere pretipărit, prin intermediul reprezentantului asociaţiei crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, solicitantul trebuie să-şi dea acordul în scris.
Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal ori prin intermediul reprezentantului. Pentru depunerea cererii vizate de o asociaţie a crescătorilor de ovine / caprine legal constituite, prin intermediul reprezentantului asociaţiei crescătorilor, solicitantul trebuie să-şi dea acordul în scris.
Cererile pot fi completate şi online, individual sau prin operatorii SNIIA, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro.
După tipărire, cererea vizată de asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, se depune la centrul local/judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti.
Controlul la faţa locului se va desfăşura în perioada 3 mai – 3 august 2013 pentru speciile ovine şi caprine, la adresa menţionată în cerere, timp în care solicitanţii primelor au obligaţia de a menţine în exploataţie efectivul de animale pentru care au solicitat prima.