Cronica unui prost cu studii superioare (septembrie 2011)
“Această boală care se numeşte ură”, am citat spusele unui evreu care, din fericire pentru el, mai supravieţuieşte monstruoaselor lagăre de exterminare din cel de-al doilea Război Mondial, da, ne macină din ce în ce mai mult şi mai urât acest sentiment cumplit. Trist este că această adevărată “ciumă” contemporană se răspândeşte tocmai acolo unde încă mai există puritatea sufletului, în cătunele şi satele României. Goana după înavuţirea rapidă prin jaf şi înşelăciune a devenit, cum se spune acum, un sport naţional. Mulţi aşteaptă pomenile electorale, iar cei putincioşi fură, nu cu poala, ci cu căruţa şi din acest an şi cu camioanele. S-a reorganizat poliţia rurală în aşa fel, încât hoţul să fure cu lejeritate.
Tot mai mulţi ţărani reclamă furturi atât de pe ogoare, cât şi din curţi. Poliţia dă din umeri sau declară că are un cerc de suspecţi şi GATA. Atunci ţăranul de ce mai plăteşte impozite statului, stat care este dator să-l apere? Din paginile acestei reviste am militat şi voi milita pentru unirea pământului, pentru organizaţii reprezentative ale ţăranilor, pentru organizaţii puternice, capabile să le apere drepturile. Veţi spune că nimic nu-i împiedică pe agricultori să înfiinţeze cooperative. Vă contrazic! Imediat după evenimentele din ’89 s-a dus o campanie furibundă pentru DISTRUGEREA fostelor cooperative agricole de producţie. Aş fi curios dacă cineva, acum în zilele noastre, şi-ar asuma răspunderea pentru greşeala de a desfiinţa CAP- urile.
S-a făcut recoltă bună şi ce dacă! Industria alimentară a fost distrusă în ultimii 20 de ani, aşa cum au fost distruse şi CAP-urile. Vindem materia primă – altfel cea mai ieftină –, cumpărăm de la alţii conserve din legumele şi fructele ieşite din pământ românesc. Avem un pământ românesc de o calitate unică. De ce spun aceasta şi cum justific? Simplu! Tot ce iese din acest pământ are un gust unicat, UN GUST ROMÂNESC. Cine spune: tot românul şi tot străinul care s-au ospătat cu roşii româneşti, cu mere româneşti, cu murături româneşti. Mai vreţi şi alte exemple? Mai avem în pământ humus şi spun specialiştii că acesta contribuie la gustul fructelor.
Da! Mai avem ceva humus, dar până când? Facem agricultură necontrolată şi treptat se distruge această uriaşă avere a românului. Oare de ce mulţi de sus nu vor să înţeleagă un lucru simplu, că agricultura este o ştiinţă, iar pământul un organism viu, aşa cum suntem şi noi oamenii? Se tratează, în această toamnă, seceta că pe un “festival al recoltei”. Se aude doar “O să facem şi o să dregem”, nimic concret. Iar mi-aduc aminte că au fost distruse sistemele de irigaţii. Acum urmează respiraţie gură la gură la un mort şi la anul iar vom face foamea. (Aoleu, tocmai la anul?!).
Mare zarvă, mare, privind asimilarea fondurilor europene şi atât. Nu SUS este buba, ci acolo jos la judeţe, unde prostia şi incompetenţa stau proţăpite în birouri. Se vor supăra mulţi, dar adevărul este dovedit. Şi la APIA şi la APDRP sunt prea mulţi funcţionari incompetenţi. Faceţi curat chiar şi sub preş şi atunci se va accelera în mod real absorbţia fondurilor europene. Este sugestia unui prost care s-a lovit de prostia din agenţii. Am mai observat o adevărată alergie, atunci când se vorbeşte despre Canalul Siret – Bărăgan. Cu ani în urmă un director de la Apele Române, din judeţul Buzău, a fost destituit că a găsit într-un seif planurile canalului amintit şi le-a dat publicităţii. Oare istoria se va repeta??? Cine întreabă?... cel care semnează mai jos,
UN PROST CU STUDII SUPERIOARE
Bate vânt de schimbare?
Chiar pe vremea aceasta, în septembrie anul trecut, scriam despre îndelung aşteptata şi inevitabila schimbare, de atunci, a unui ministru incapabil să facă faţă nevoilor şi cerinţelor producătorilor agricoli români.
Chiar dacă, noul, de atunci, şi actualul ministru, prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, a venit la frâiele ministerului, într-un moment de tensiune, de exacerbare a relaţiilor dintre doi parteneri, cel puţin aşa ar trebui să fie, fermierul şi ministrul agriculturii, schimbarea a fost o reuşită mişcare de imagine şi liniştire a spiritelor agricultorilor.
Multe din întârzierile legislative, pe de o parte, au fost rezolvate parţial, pe de altă parte, plăţile către agricultori au fost efectuate şi chiar s-au mai găsit ceva bănuţi în plus pentru producătorii agricoli, fie pentru suprafaţă, fie pentru zootehnie. Nu prea mulţi, sau mai bine zis, nu atât cât ar fi trebuit, conform negocierilor cu UE de creştere anuală a veniturilor agricultorilor români. Au fost suficienţi câţiva euro pentru ca producătorii agricoli să creadă că li s-a făcut un mare favor.
Ajutorul pentru realizarea de condiţii de bunăstare la păsări şi porci poate fi dat şi nu prea. Anul acesta plăţile se vor face din bugetul naţional, urmând ca după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, efortul financiar să fie trecut în contul Uniunii Europene, dacă noua măsură 215 din program, va fi aprobată de Comisia Europeană.
Irigaţiile în România rămân un vis frumos. Scumpe şi greu de realizat de marea majoritate a agricultorilor. După aproape două luni fără strop de ploaie, câţi fermieri au mai putut, financiar vorbind, să susţină o udare de răsărire la rapiţă sau de aprovizionare pentru grâu?
Cu scumpirile la energie şi canale de irigaţii improprii, preţurile pentru 1000 m³ de apă de irigaţii au sărit de 300 de lei, doar pentru prima treaptă de pompare. Câtă producţie să obţii ca să fii eficient?
Doar reorganizarea Administraţiei de Îmbunătăţiri Funciare, fără alte măsuri complementare de susţinere a OUAI-urilor şi fermierilor din cadrul acestora, nu va rezolva problema irigaţiilor. Marea ctitorie, canalul Siret – Bărăgan, rămâne şi acum, singura variantă plauzibilă pentru irigaţii mai ieftine şi evitare a inundaţiilor. Dar cine să-l facă şi cu ce bani? Mai bine despăgubim pentru calamităţile provocate de inundaţii şi nu irigăm ieftin pe timp de secetă.
Cheltuielile cu terminarea canalului ar fi fost acoperite de mult, dacă ar fi existat puţină voinţă şi hotărâre, iar beneficiile enorme.
După numai un an, bate iar vântul schimbării prin ministerul agriculturii. După ce secretarul de stat Adrian Rădulescu a ajuns în Parlamentul României, fermierii sunt împărţiţi între a susţine sau nu prezenţa actualului ministru la conducerea agriculturii.
Până la urmă, nu conducerea este importantă, ci echipa cu care să poţi rezolva nevoile producătorilor, mari sau mici, din orice sector al agriculturii.
Roman Ștefănescu
Caussade Semences Est Europa - „Investitorul anului 2011”
Compania Caussade Semences Est Europa a câștigat premiul „Investitorul anului 2011” pentru investiția în Centrul de producție și logistică SAVA. Premiul a fost oferit de Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România (CCIFER) pe 23 septembrie, când CCIFER a sărbătorit 15 ani de activitate în ţara noastră. De cinci ani, CCIFER acordă an de an premii prin care sunt puse în lumină companiile care prin inițiativa lor, spiritul inovativ și performanță, se remarcă în comunitatea de afaceri, contribuie la dezvoltarea economică generală și își lasă amprenta în mediul social. Premiile CCIFER au ca scop promovarea realizărilor companiilor membre ale camerei în lumea de afaceri, pentru realizările acestora.
Caussade Semences Est Europa a cumpărat în martie 2011, societatea SAVA SA din localitatea Nanov, judeţul Teleorman. Scopul achiziției a fost acela de a dezvolta o uzină de procesare, tratament, ambalare și stocare a seminţelor pentru cultură mare și plante furajere. Achiziţia face parte din strategia comercială de dezvoltare a grupului în partea de est a Europei. Centrul va deservi nevoile țărilor din estul Europei și nu numai. Încă din 2009, Caussade Semences România este un pilon important în activitatea de producere de semințe pentru grupul francez. Această investiție care va depăși 3 milioane de euro, în următorii 2 ani, va contribui la reducerea costurilor logistice ale grupului francez.
Caussade Semences Est Europa, cu sediul în București, este subsidiara grupului francez Caussade Semences din 2010. Această subsidiară are rolul de a coordona întreaga activitate a grupului în partea de est a Europei. În prezent, țările arondate acestui centru de coordonare sunt: România, Ungaria, Bulgaria și Rep. Moldova. În viitor vor fi coordonate tot de la București și alte ţări din estul și sudul Europei.
Primul Congres Internaţional Sănătate – Alimentaţie – Bunăstare, organizat la Brașov
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și Sănătatea Media Group organizează Primul Congres Internaţional Sănătate – Alimentaţie – Bunăstare în perioada 15 – 17 octombrie 2011, la Hotel Aro Palace din Brașov.
Evenimentul propune o abordare responsabilă care să combine beneficiile alimentației și cele ale sănătății în avantajul bunăstării pacientului. Printre temele abordate în cadrul Primului Congres Internaţional Sănătate – Alimentaţie – Bunăstare se numără: Alimente naturale, alimente ecologice şi alimente bio”; “Moduri de prevenţie a unei alimentaţii deficitare”; “Moduri de promovare a alimentaţiei sănătoase”; “Prevenirea şi tratarea bolilor de nutriţie”; “Schimbări ale comportamentului consumatorului într-o direcţie favorabilă întregii societăţi din perspectiva alimentaţiei”; “Fast food-ul: era vitezei în alimentaţie vs. dezechilibrul nutriţional”.
Evenimentul se adresează atât studenților care pot participa cu lucrări științifice, cât și specialiștilor care vor să fie la curent cu ultimile noutăți și să interacționeze direct cu experți din domeniu, cum ar fi - Prof. Eliot Sorel, GWU School of Medicine & School of Public Health, Founder Conflict Management Section WPA, Washington, DC, invitat special în cadrul evenimentului.
Prof. univ. dr. Florian Popa, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București, își amintește cum a luat naștere congresul: “Ideea acestui congres a apărut în urmă cu doi ani, când la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București am organizat o întâlnire la care au fost invitați să participe factori decizionali din sfera socio-politică a țării, dar și oaspeți din afară. Temele acelei întâlniri au fost axate pe influența alimentației, a mediului înconjurător, a factorilor zilnici de stres asupra sănătății. Participarea de atunci și interesul stârnit de subiectul întâlnirii ne-a încurajat să facem din acest eveniment unul de tradiție pentru viața medicală și economico-socială”.
De asemenea, Director General al Sănătatea Media Group, lector univ. drd. Simona Maria Vlădica, a primit cu încântare propunerea de colaborare cu prestigioasa universitate în organizarea Primului Congres Internaţional Sănătate – Alimentaţie – Bunăstare: “Este o onoare pentru noi să organizăm alături de Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București un eveniment de o asemenea anvergură care îi are drept invitaţi pe unii dintre cei mai importanţi specialişti internaţionali din domeniu.”
Primul Congres Internaţional Sănătate – Alimentaţie – Bunăstare se va desfăşura sub patronajul Patriarhiei Române, Academiei Române, Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Distribuţiei – A.I.D.A. Bruxelles şi EHI Retail Institute.
Persoană de contact: Georgiana Milescu
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Telefon: 0730600094
Frâncuşa, primul vin al anului
Un spectaculos joc de lasere şi artificii a dat lumii de ştire că a apărut primul vin al anului, Frâncuşa de Cotnari. Ca în fiecare an, începând din 2007, podgoria Cotnari a găsit un mod original de a lansa Frâncuşa. De altfel, SA Cotnari şi-a construit un brand bazat pe soiuri autohtone, Grasa de Cotnari fiind un vin premiat la cele mai sofisticate concursuri internaţionale.
Lansarea s-a făcut în prezenţa multor prieteni ai vinului, a ziariştilor şi a celor care muncesc pentru producerea vinului de Cotnari, iar academicianul Valeriu Cotea a rostit un laudatio. Atmosfera de sărbătoare a fost menţinută de artişti ca Margareta Clipa, Maria Şalaru şi Cornelia şi Lupu Rednic.
Alimentarea cu apă a populaţiei nu este afectată din cauza secetei
Alimentarea cu apă a populaţiei nu este afectată la ora actuală şi nici nu există probleme în ceea ce priveşte furnizarea de energie electrică, relevă concluziile şedinţei Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), desfăşurate luni la Ministerul Mediului şi Pădurilor.
De asemenea, funcţionarea centralei de la Cernavodă nu este afectată, debitele Dunării asigurând, deocamdată, cantitatea de apă necesară unei bune desfăşurări a activităţii.
Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a condus luni, în calitate de preşedinte, şedinţa extraordinară a CSMU, pe ordinea de zi regăsindu-se analiza situaţiei şi a prognozelor meteorologice şi agrometeorologice, situaţia volumelor de apă din lacurile de acumulare aflate în administrarea AN Apele Române şi a SC Hidroelectrica SA, măsurile întreprinse pentru diminuarea secetei pedologice şi stabilirea măsurilor pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă pentru perioada următoare.
'Prognozele meteo sunt optimiste, ne arată că va începe să plouă în toată ţara începând din 8 octombrie. Sper să se şi întâmple acest lucru, întrucât s-ar mai echilibra puţin lucrurile', a spus ministrul László Borbély, în deschiderea şedinţei.
În ultimele două zile, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost de 2.600 mc/s, egal cu media multianuală a lunii octombrie, dar conform prognozelor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în următoarele patru zile nu va ploua şi debitul va scădea, gradual. Prognozele efectuate arată însă că, în perioada 7-10 octombrie, vor cădea precipitaţii în bazinul Dunării ceea ce va avea ca efect creşterea debitului la intrarea în ţară, după data de 15 octombrie a.c.
Conform prognozelor meteo, în intervalul 8-12 octombrie, vor cădea precipitaţii la nivelul întregii ţări, mai întâi în vest, apoi ploile se vor extinde şi în zonele afectate de seceta pedologică. Ca urmare a acestor precipitaţii, la sfârşitul lunii octombrie, se aşteaptă debite ale Dunării chiar mai mari decât media multianuală obişnuită, acestea putând ajunge la 3.000 mc/s.
Potrivit datelor MMP, în ceea ce priveşte debitele pe râurile interioare, în prezent acestea sunt la valori cuprinse între 30 şi 50% din mediile multianuale, dar în urma precipitaţiilor prognozate situaţia se va îmbunătăţi, iar volumul de apă din lacurile de acumulare va creşte. În această perioadă, s-a asigurat exploatarea raţională a lacurilor de acumulare, astfel încât gradul de umplere să asigure alimentarea cu apă a populaţiei şi funcţionarea centralelor hidroelectrice.
Alături de ministrul László Borbély au mai participat la şedinţa CSMU Marin Anton - secretar de stat pentru Mediu, Ion Sandu - director general al ANM, David Csaba - director general al ANAR, Petre Stanciu - director INHGA, Dragos Zachia Zlatea - director Hidroelectrica, Silvian Ionescu - Comisar General al GNM, directori din cadrul MMP şi reprezentanţi ai Ministerelor Transporturilor, Economiei, Agriculturii, precum şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Cererile pentru ajutorul specific în agricultura ecologică se pot depune până pe 17 octombrie 2011
Cererile de solicitare a ajutorului specific acordat pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică pot fi depuse până la data de 17 octombrie 2011, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Ajutorul specific în agricultura ecologică se acordă pentru exploataţiile din producţia vegetală şi animalieră, care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi care se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, numită conversie.
Potrivit APIA, beneficiarii ajutorului specific sunt persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale constituite conform OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care deţin, cresc sau exploatează păsări, respectiv porcine, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole.
Potenţialii beneficiari trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiţii pentru a primi acest sprijin, respectiv să fie înregistraţi, în fiecare an, la Ministerul Agriculturii în sistemul de agricultură ecologică, să deţină un contract încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene, aprobat de MADR, precum şi un document justificativ în care se menţionează statutul exploataţiei în conversie (anul 1/anul 2/anul 3), cultura, suprafaţa, numărul de animale, numărul de familii de albine, emis de organismul de inspecţie şi certificare cu care a încheiat contractul.
Tot pentru a beneficia de ajutorul specific beneficiarii trebuie să menţină cultura în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani, să nu înregistreze datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local, iar în cazul beneficiarilor din producţia vegetală, suprafaţa agricolă în folosinţă trebuie să fie de cel puţin 0,30 ha, ocupată cu culturi anuale, culturi perene sau păşuni şi fâneţe permanente.
Potrivit APIA, beneficiarii ajutorului specific pot depune o singură cerere de solicitare, fie pentru o exploataţie din producţia vegetală, fie numai pentru una din speciile din producţia animalieră sau numai pentru o exploataţie din apicultură.
În cazul în care beneficiarul exploatează mai multe terenuri aflate pe raza mai multor judeţe, cererea va fi depusă la centrul judeţean APIA pe raza căruia se află suprafaţa mai mare pentru exploataţiile din domeniul vegetal. Pentru exploataţiile din domeniul creşterii animalelor, beneficiarul va depune cererea la centrul judeţean APIA pe raza căruia se află înregistrat sediul social pentru persoane juridice, respectiv domiciliul pentru persoane fizice.
România beneficiază de fonduri europene de 3,098 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru ajutorul specific din sectorul de agricultură ecologică. Cuantumul plăţii anuale suplimentare pe exploataţie se calculează de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, după finalizarea verificărilor, prin raportarea plafoanelor alocate la numărul de beneficiari eligibili, pentru fiecare dimensiune a exploataţiei din producţia vegetală şi animalieră, în limita plăţii anuale suplimentare maxime/exploataţie.
Fostul director al DADR Neamţ numit secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Liviu Bumbu a fost numit, miercuri, prin ordin al premierului Emil Boc, în funcţia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în locul rămas vacant după demisia deputatului Adrian Rădulescu.
Liviu Bumbu a precizat că decizia de numire va deveni oficială cel mai probabil joi, odată cu apariţia acesteia în Monitorul Oficial.
'Ministerul Agriculturii este extraordinar de vast, de la lucruri obişnuite, cum este mâncarea de zi cu zi şi până la protecţia mediului, îngrăşăminte sau bune practici agricole. Nu se poate face nimic decât în colaborare cu domnul ministru şi cu toţi ceilalţi din minister. Eu vin din mediul direct productiv şi din contactul zilnic cu agricultorii şi problemele zilnice ale lor, dar trebuie să intru şi în problemele ministerului. Intenţii sunt multe, vin cu un sac plin de intenţii', a declarat fostul director al Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Neamţ,
Liviu Bumbu este membru al UNPR Neamţ, iar până la mijlocul acestui an a fost membru al PNL Neamţ.
Director interimar al DADR Neamţ a fost numit Traian Vararu.
Funcţia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rămas vacantă după demisia lui Adrian Rădulescu, ales deputat în colegiul 6 Neamţ la alegerile parlamentare parţiale din 21 august.
Funcţia de secretar de stat este incompatibilă cu cea de parlamentar.
Comisarul european Dacian Cioloş în România
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş va fi prezent în România în perioada 22-23 septembrie 2011. Comisarul Cioloş va participa la lucrările conferinţei "Un răspuns de centru-dreapta la criza economică şi socială: Un proiect pentru Europa", organizată de grupul Partidului Popular European din cadrul Parlamentului European.
De asemenea, comisarul european se va întâlni cu Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, şi cu Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova.
În cadrul vizitei, Dacian Cioloş va participa la ceremonia de inaugurare a Spaţiului Public European, centrul de informare al Uniunii Europene.
Informare privind acţiunea de monitorizare a achiziţiilor intracomunitare de produse de origine vegetală
Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează prin Garda Financiară încă din anul 2008 o acţiune de monitorizare a achiziţiilor intracomunitare de produse cu risc fiscal mare (carne, legume, zahăr, fructe, flori etc., precum şi produse utilizate în construcţii). Din informaţiile furnizate de reprezentanţii Gărzii Finaciare rezultă faptul că periodic se efectuează confiscări/indisponibilizări semnificative de bunuri din categoria celor sus menţionate pentru deficienţe de natură fiscală.
Acţiunile de monitorizare se efectuează în regim 24 ore/24 în punctele de trecere a frontierei de stat cu ţări membre UE, Garda Financiară utilizând aplicaţia informatică Trafic Control. De la începutul anului şi până în prezent au fost confiscate cca. 150 tiruri.
În data de 17 septembrie 2011, Garda Financiară a solicitat participarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin autoritatea fitosanitară la acţiunea de monitorizare a achiziţiilor intracomunitare de produse. Având în vedere existenţa unor transporturi cu mărfuri de origine vegetală, autoritatea fitosanitară şi-a derulat activitatea în baza prevederilor art. 12 din Directiva Consiliului 2000/29/CE transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr.563/2007.
La controalele efectuate s-au constatat următoarele:
- la primul transport interceptat de Garda Financiara Ilfov, marfa a fost confiscată de aceasta, deoarece destinatarul nu era înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi nici la Registrul Operatorilor Intracomunitari, iar din punct de vedere fitosanitar s-a constatat lipsa paşaportului fitosanitar (bulbi de Tulipa, Narcisus si Hyacinthus), măsura care urmează a fi aplicată este distrugerea bulbilor. Acest transport interceptat a fost notificat în baza de date comunitară EUROPHYT prin notificarea nr.RO/PD/2011/123.
- la 10 transporturi indisponibilizate – blocate în frontieră - de iniţiatorii acestei acţiuni în 3 puncte de trecere a frontierei (Vărşand, Nădlac, Borş), din materialul destinat plantării şi plante la ghiveci au fost prelevate probe de către inspectorii fitosanitari întrucât la controalele vizuale de rutină, s-au observat simptome. Probele au fost expediate la Laboratorul Central Fitosanitar (LCF), în vederea efectuării analizelor complexe de laborator. Inspectorii fitosanitari au întocmit documentul „Fişă de inspecţie de monitorizare” pe care au specificat că „marfa nu se va comercializa până la primirea rezultatelor analizelor de laborator”, fără să dispună alte măsuri. Originea mărfurilor din care s-au prelevat probe până la această dată este Olanda.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a informat Comisia Europeană, Ambasada Olandei şi Serviciul Fitosanitar din Olanda asupra acţiunii de monitorizare a achiziţiilor intracomunitare de produse de origine vegetală derulate începând cu data de 17 septembrie 2011.
În cazul în care rezultatele analizelor de laborator vor evidenţia prezenţa anumitor organisme de carantină, autorităţile fitosanitare teritoriale, vor aplica una sau mai multe dintre măsurile oficiale, în caz contrar marfa va putea fi comercializată, urmând ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară să informeze de îndată autoritatea fitosanitară din Olanda şi Comisia cu privire la cele constatate şi la măsurile pe care le-a luat.
Citeşte mai mult ...
Piaţa industriei avicole din România va depăşi un miliard euro, în 2011
Piaţa industriei avicole din România va depăşi în acest an un miliard de euro, aceasta fiind susţinută în primul rând de creşterea exporturilor de produse din carne de pasăre, a declarat, miercuri, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.
'Cifra de afaceri din industria avicolă românească, respectiv carne de pasăre şi ouă, va depăşi anul acesta un miliard euro, fiind în creştere uşoară faţă de 2010 datorită majorării exporturilor cu circa 10 procente. Exporturile au fost cu precădere pe produse procesate cu valoare adăugată mare. Anul acesta este primul an când industria cărnii de pasăre echilibrează balanţa, chiar dacă importurile au depăşit exporturile din punct de vedere cantitativ', a precizat Ilie Van. Valoarea exporturilor şi a importurilor s-a cifrat, în 2011, în jurul valorii de 57 de milioane de euro.
Din datele furnizate de preşedintele UCPR, în primele 7 luni din acest an au fost importate 42.000 de tone de carne de pasăre şi au fost exportate 37.000 de tone, valoric acestea fiind însă egale deoarece preţul de vânzare la export pentru carnea de pasăre a fost de 1.600 euro/tonă, în timp ce importurile au fost realizate cu 1.200 euro/tonă.
De asemenea, în 2010 au fost importate 93.000 tone de carne de pasăre, iar 58.000 tone au mers pe piaţa externă, valoarea exporturilor reprezentând 75% din cea a importurilor. Pentru întregul an 2011, Van estimează o creştere a exporturilor cu 10% faţă de 2010.
Potrivit datelor UCPR, producţia în viu de carne de pasăre obţinută anul trecut în sistem industrializat a fost de 430.000 tone, iar carnea tăiată s-a cifrat la 360.000 tone, producţia urmând să înregistreze o majorare cu 5-6 procente până la finele acestui an.
'Industria cărnii este o industrie cu mare plus valoare, care adaugă valoare agriculturii. Este bine să ne orientăm către această industrie şi să o diversificăm. Decât să exportăm 4 milioane de tone de grâu cred că este mai rentabil şi mai eficient pentru România să exportăm un milion de tone de carne şi produse din carne. Este un obiectiv al nostru care se poate atinge prin politici şi organizare eficientă. Este clar că avem nevoie de politici agricole orientate spre dezvoltarea sectoarelor de creştere a animalelor, corelate cu politicile europene, dar şi de branduri puternice care să facă managemntul afacerilor mai ales pe partea de export deoarece concurenţa pe piaţa euoropeană şi mondială este acerbă', adăugat şeful UCPR.
Acesta a mai precizat că industria cărnii de pasăre a fost pe un trend ascendent în ultimii ani, maximul fiind atins în 2009. 'Industria cărnii de pasăre este total integrată, de la fabrici de nutreţuri, la procesare şi piaţă, dar începând din 2012 vrem să ajunge să integrăm şi 50% din producţia de cereale necesară industriei cărnii', a adăugat Ilie Van.
Potrivit UCPR, consumul intern de carne de pasăre se ridica la 400.000 tone carne de pasăre, acesta fiind susţinut în cea mai mare parte din producţia internă.
În UCPR activează peste 200 firme, care deţin 350 ferme, primele 15 mari companii asigurând 60% din producţia de carne de pasăre.
România exportă în jur de 100.000 de tone de carne
România exportă, în prezent, în jur de 100.000 de tone de carne, deşi potenţialul de export se ridică la un milion de tone, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, la deschiderea primei expoziţii internaţionale dedicate industriei cărnii din sud-estul Europei - Carnexpo.
'Avem potenţial de export de carne, în general, de un milion de tone şi nu cred că este foarte greu de atins mai ales dacă redeschidem piaţa de export cu Rusia, care a fost închisă de la începutul gripei aviare' a spus Tabără.
Acesta a precizat că este posibil ca până la finele anului România să primească răspunsul Comisiei Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc.
'Suntem pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte chestionarul trimis de DG Sanco şi CE pe aceste segment şi sper ca până la finele anului să fie finalizate, deşi îmi manifest o oarecare nemulţumire faţă de încetinitorul cu care se mişcă anumite instituţii ale noastre. Foarte multe complexe de creştere a porcilor sunt blocate la ora actuală din cauză că nu au putut ieşi în piaţa internaţională. De asemenea, valorificarea cerealelor ar trebui să se facă pe piaţa internă pentru creşterea animalelor. Consider că acest excedent de cereale pe care îl avem arată că încă zootehnia nu este pornită cum trebuie', a menţionat şeful MADR.
Acesta a precizat că la începutul lunii octombrie va avea o întâlnire cu ministrul rus al Agriculturii şi va discuta reluarea exporturilor de carne pe piaţa rusă, dar şi 'interesul nostru la Marea Neagră'. Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea, pentru eradicarea pestei porcine clasice, vaccinarea porcilor.
În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.
Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Această decizie ar permite şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.
Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 este esenţială, deoarece se poate solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ce va permite liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.
Potrivit ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, lipsa exporturilor de carne de porc a redus efectivele de porcine cu peste două milioane de capete, în mai puţin de 10 ani, până la un nivel de 5,387 milioane capete.
Ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei americane Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci. În prezent, în România sunt crescuţi 5,3 milioane de porci în ferme mari şi în gospodării ale populaţiei, din care numai 1,4 milioane în exploataţii profesionale.
Viitoarea PAC sună bine pentru România?
RAREŞ NICULESCU, DEPUTAT EUROPEAN (PDL), PRIM-VICEPREŞEDINTE AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Politicienii europeni au avut ocazia, recent, să afle care sunt intențiile Comisiei Europene cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, prin intermediul unei pretinse «scurgeri» de informații din interiorul Executivului european. Documentele transmise decidenților politici și presei sunt variante intermediare ale elementelor din pachetul legislativ pe care comisarul Dacian Cioloș ar urma să îl prezinte în data de 12 octombrie. Scurgeri de informații? Nu este integral adevărat. Comisia practică de multă vreme acest obicei, de a lansa pe piață, spre dezbatere, unele proiecte de texte legislative. Scopul a fost atins: dezbaterea a început deja la Bruxelles. Iată care sunt principalele prevederi ale noului pachet legislativ.
Plăți directe
Comisia Europeană propune acordarea plăților directe într-o formă mult mai complexă decât în prezent. Fermierii europeni se pot aştepta la o subvenție de bază anuală, la hectar, acordată tuturor celor eligibili - numai agricultori activi, definiția propusă de CE fiind legată de obținerea a minimum 5% din totalul veniturilor din activitatea agricolă. La această subvenție de bază se va adăuga o alta, dedicată recompensării fermierilor care respectă unele condiții de mediu.
Fermierii vor fi nevoiți să practice un sistem de diversificare a culturilor agricole, astfel încât proprietarul unui teren de peste trei hectare va trebui să cultive concomitent trei tipuri de plante, în anumite proporții.
Proprietarii de pășuni vor trebui să mențină terenul acoperit cu iarbă. De asemenea, cel puțin 7% din terenul agricol va trebui rezervat pentru acțiuni legate de întreținerea mediului înconjurător: elemente de peisaj, perdele de protecție anti-eroziune etc. Acestea sunt condițiile de îndeplinit pentru ca fermierul să beneficieze de plata suplimentară pentru mediu, care va avea o dotare financiară de 30% din plafonul financiar stabilit pentru fiecare stat membru.
După cum era de așteptat, cele mai intense dispute le-a determinat deja ideea diversificării culturilor, pe care mulți decidenți politici - inclusiv autorul articolului de faţă - o consideră inaplicabilă și de natură să reducă productivitatea și competitivitatea fermierilor noștri.
Alte plăți suplimentare se vor acorda pentru fermierii din zonele defavorizate (5% din plafonul financiar) și pentru tinerii fermieri (2% din plafonul financiar).
Zece procente din plafonul financiar vor fi rezervate pentru fermele mici, care vor fi supuse unui regim aparte, iar alte cinci procente, pe bază voluntară, vor fi dedicate unor măsuri de ajutor cuplat care acoperă, practic, toate sectoarele agriculturii și zootehniei. În cazul României, pentru ajutorul cuplat cuantumul sprijinului va putea ajunge până la 10% din plafonul financiar.
Câți bani va primi România?
Plafonul financiar propus pentru România este de 1,47 miliarde de euro în 2014 și crește treptat până la 1,93 miliarde de euro în 2017, când va atinge valoarea maximă pentru viitoarea perspectivă financiară multianuală. România va continua în 2014 și 2015 procesul de introducere treptată a plăților directe (phasing-in) și va avea posibilitatea, pe parcursul acelorași ani, să acorde în continuare plăți naționale complementare. Așadar, valoarea medie a plăților directe pentru România va fi în 2017 de circa 197-198 de euro, sumă comparabilă cu plățile acordate pentru alte state europene.
Plafonarea plăților pentru fermele mari
Un alt subiect care provoacă dezbateri aprinse este plafonarea plăților directe pentru fermele mari. Personal, ca deputat european ales în România, mă opun acestei idei și am depus un amendament în plenul Parlamentului European pentru eliminarea unui articol similar din Raportul Dess referitor la „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Din păcate, amendamentul nostru a fost respins, din considerente pe care le calific drept populiste și desprinse de logica economiei agrare. Înțeleg propunerile CE menite să recupereze legitimitatea PAC, oarecum pierdută în ochii cetățenilor, dar aceste încercări de relegitimizare nu trebuie să lovească în producătorii relevanți ai societăților noastre.
Revenind la propunerea Comisiei, beneficiarii de plăți directe între 150.000 și 200.000 de euro ar urma să piardă 20%, cei care ar trebui să primească între 200.000 și 250.000 de euro vor trebui să suporte o reducere de 40%, plafonarea crescând treptat astfel încât potențialii beneficiari de plăți directe peste 300.000 de euro nu vor mai primi nicio sumă ca plată directă de bază (plățile pentru mediu nu sunt afectate de plafonare). Salariile acordate angajaților din cadrul fermei vor fi scăzute la calcularea sumei în aplicarea plafonării.
„Mă pronunț în continuare împotriva plafonării plăţilor directe pentru fermele mari și îmi propun să o combat prin toate mijloacele parlamentare pe care le am la dispoziție, în conformitate cu interesele României. Fermele mari nu sunt ferme rele și sunt îndreptățite să beneficieze de sprijin public atâta vreme cât produc pentru piață, pentru consumatori și aduc venituri sub formă de impozite și taxe statului român.”
Dezvoltare rurală
Principiile de funcționare ale Pilonului II - Dezvoltare Rurală rămân în linii mari neschimbate. Prioritățile pentru perioada 2014-2020 sunt strâns legate de prioritățile Strategiei europene 2020 și vor fi următoarele: transferul de cunoștințe în domeniul agriculturii și silviculturii, inclusiv dezvoltarea învățământului vocațional; sporirea competitivității și viabilității exploatațiilor agricole; o mai bună organizare a lanțului comercial în domeniul alimentar; managementul riscului; păstrarea ecosistemelor; utilizarea eficientă a resurselor; crearea de locuri de muncă.
Printre noutăți se află introducerea unui contract de parteneriat între statul membru și Comisia Europeană, cu obiective și termene clare și cu un „bonus” financiar la atingerea acestor obiective.
De asemenea, nouă și interesantă este introducerea posibilității de finanțare a asigurărilor în agricultură și a acordării unor compensații pentru fermierii care suferă o reducere substanțială a veniturilor (peste 30%).
În cadrul Pilonului II vor fi menținute plățile pentru zonele defavorizate (separat de cele noi prevăzute în Pilonul I), însă criteriile vor fi substanțial modificate.
Aceste propuneri vor fi prezentate public, în 12 octombrie, de către comisarul român Dacian Cioloș și vor intra în dezbatere, în paralel, în Consiliul de miniștri și în Parlamentul European. Mai sunt multe aspecte de retușat, dar, per ansamblu, apreciez că România și-a atins în mare măsură obiectivele și are, în acest moment, motive de optimism.
Leonard Orban a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Afacerilor Europene
Fostul consilier prezidenţial Leonard Orban a depus, marţi seară, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Afacerilor Europene, în faţa preşedintelui Traian Băsescu.
La ceremonia de depunere a jurământului au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc şi mai mulţi membri ai Cabinetului.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat, marţi, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, după ce luni Leonard Orban a fost avizat favorabil de comisiile parlamentare de administraţie şi afaceri europene pentru preluarea conducerii respectivului minister.
Leonard Orban a coordonat, din martie 2010, Departamentul Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Publicitate
Revista
