Cronica unui prost cu studii superioare (august 2011)
Un cunoscut care îmi este mai mult decât prieten, nu-i spun numele, altfel persoană importantă şi nu becher (vorba lu’ Nenea Iancu) m-a tras de urechi la lecţia de filozofie.
- Fratele meu, mi-a zis, trag concluzia că habar nu ai de filozofia zilelor noastre.
- Drept ai spus că nici filozofia trecutului “luminos” nu am priceput-o şi nici cea a spaţiului mioritic”, la care ne-a arondat Lucian Blaga.
- Nu este cazul să-l bagatelizezi pe acest mare filozof român. Să-ţi explic: Lucian Blaga a elaborat una dintre cele mai coerente şi mai interesante teorii asupra culturii. Potrivit lui Blaga, "omul este sortit creaţiei, având un destin creator permanent. Omul trăieşte într-un mediu specific, creat de el însuşi, într-un univers simbolic care-l detaşează de natură. Cultura este astfel o tălmăcire simbolică a lumii, o lectură a existenţei, o interpretare a lumii, un mod de a traduce experienţa în limbaje simbolice. Această idee, ce domină filosofia culturii şi antropologia culturală la începutul secolului al XX-lea, are un relief teoretic excepţional în gândirea lui Lucian Blaga, pentru care cultura exprimă modul ontologic specific uman, mecanismul creator care l-a umanizat şi l-a condus pe om la actuala dezvoltare. Prin cultură, existenţa se îmbogăţeşte cu cea mai profundă variantă a sa. Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul acestei variante. Cultura ţine deci mai strâns de definiţia omului decât conformaţia sa fizică sau cel puţin tot aşa de strâns". Ai înţeles?
- Nu!
- Atunci eşti prost şi-ţi recomand să faci o analiză filozofico-economico-juridică a poeziei naţionale “Căţeluş cu părul creţ”. Cred că pe asta o ştii?
- N-o prea ştiu, dar o învăţ!
- Atunci te aştept cu lecţia învăţată!
Am pus burta pe carte şi iată propria analiza: “Căţeluş cu păru' creţ” - oare cine este acest animal simpatic?. După mine poate fi un “baron local” un ”miliardar de carton”, un ministru, de ce nu şi un parlamentar cu păru creţ sau cu chelie. Poate fi oricine stă azi pe teritoriul tărişoarei noastre numită România. Versul al doilea: “Fură rața din coteţ”… prima dilemă, după ce am constatat cine este cel cu “părul creţ”. De ce? Pot eu să spun că cei de mai sus ar putea să fure o biată rață din coteţ?! Da, de ce nu! Zilnic, drumurile spre DNA (ştiţi cine este) sunt băute, de asemenea “căţeluş cu părul creţ” Să mergem mai departe. Versul al treilea: “ Şi se jură că nu fură”. Cum, el, un biet căţeluş să facă asemenea găuri în bugetul ţării? Este imposibil, spune el, să ocoleşti vigilenta poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor, pardon, nu şi a presei. Nu, mai adăugă el, alţii sunt cei care se pretează la asemenea ciordeli. În continuare versul spune: ‘Dar l-am prins cu raţa în gură / Şi ouăle în căciulă”. Vrăjeală, m-am făcut că îl prind, prima variantă. L-am prins cu acte în neregulă, l-am prins că a furat TVA-ul, că face evaziune fiscală, că vinde statului cu preţuri preferenţiale, că fură maşini de lux ajutat de poliţie, că trece pe la vamă ca rața prin apă şi câte şi mai câte. Dar nu-i adevărat, spun judecătorii. Vine poezia cu argumente zdrobitoare. Unde a fost prins bietul căţeluş, unde credeţi? “La primar în bătătură”. Auzi tu!... la primar în bătătură. Ce o fi această zonă ciudată? Filozofic, ar fi sediile organelor “puterii de stat”… Ar putea fi la cei care ne iau banii din buzunar cu acte în regulă. Ar putea fi „cămătarii moderni” adică băncile, ar putea fi orice hoţ. Nu orice hoţ, ci numai „băieţii deştepţi”. În concluzie, aceasta este cea mai desăvârşită şi plină de “cultură” filozofie contemporană şi de viitor a noastră cei care populăm acest “Spaţiu Mioritic” Filozofia “praxis” politico-ideologică este cea care ne călăuzeşte drumul spre un viitor cât mai însorit pentru a ne prăji de tot, că de ars ne-am ars la aşa-zisa revoluţie.
PS
Care este ăla care a scris tâmpeniile de mai sus? Cum nu ştiţi? Cel care semnează…
UN PROST CU STUDII SUPERIOARE!!
Grindina şi rachetele
Prin 2003, când proiectul utilizării rachetelor pentru stoparea căderilor de grindină pe terenurile cu culturi cu valoare ridicată ale agricultorilor a început să prindă contur, credeam că suntem în filme SF. Doar în România, că-n ţările vecine nu era nici o noutate. Doar necesitate, ca şi la noi.
Sute de miliarde de lei vechi au pierdut anual podgorenii din Dealu Mare, Iaşi, Vaslui, Vrancea, Timiş sau deţinătorii de plantaţii pomicole ori alte culturi. Grindina nu iartă şi nici nu ţine cont de cultură, plantaţie sau fermier. Ea, grindina, distruge aproape instantaneu, iar pagubele după potop se numără cu zecile de milioane de lei pe teritorii mici. Nu ţine cont nici de casă, nici de grădină. La nivel naţional, norii negri îşi varsă gheaţa de câteva ori pe an, suficient cât să aducă la disperare atât locuitorii, cât şi fermierii care-şi văd distruse agoniseala de-o viaţă şi investiţiile de-un an, în câteva minute.
Aşa s-a întâmplat recent în vestita podgorie Dealu Mare, unde peste 1000 de hectare, din opt localităţi, au fost afectate de grindina căzută o jumătate de oră. S-a distrus peste 80-90% din recoltă, la care se adaugă şi cea de anul viitor din plantaţiile tinere.
Culmea este că mare parte dintre proprietari nu şi-au mai făcut asigurări, bazându-se pe rachetele antigrindină. Nenorocirea este că staţia antigrindină din Istriţa de Jos s-a dovedit nefuncţională, rachetele antigrindină fiind trase cu întârziere. Adică după ce potopul a trecut. Şi nu unul oarecare, grindina luându-se la întrecere cu produsul găinilor, pe alocuri chiar depăşindu-le pe ouătoarele autohtone.
Aşa-i când te înveţi cu protecţia venită pe banii statului. Cel puţin aşa susţin autorităţile. Orice iniţiativă privată de susţinere, în parteneriat, a extinderii mai rapide a sistemului la nivel naţional a fost privită ca o ciudăţenie. Întreţinerea unei astfel de staţii este de 8-10 euro/ha. Costul de realizare a unei Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) cu 12 Puncte de Lansare (PL) şi Punct de Comandă (PC) este de 11 milioane RON, protejându-se fără prea mari eforturi 120-140 mii de hectare. Costurile se reduc la jumătate, dacă autorităţile locale pun la dispoziţie terenul.
Toate bune şi frumoase. Să presupunem, aşa cum s-a stabilit, că proiectul va fi gata în 2012, slabe şanse în ritmul actual, tot mai trebuie nişte ani pentru extinderea în Mehedinţi, Dobrogea, Maramureş şi în zonele vecine unităţilor existente. Cel puţin încă 8 - 9 ani. Şi cum criza nu vrea să ne lase prea curând, adio ”bubuieli” de protecţie a ”culturilor valoroase”.
Şi aşa, garanţia că ”băieţii” cu trăgaciul îşi vor face treaba întocmai la timp nu există, cum s-a întâmplat zilele trecute în localităţile din podgoria Dealu Mare. Şi cine plăteşte? Statul n-o mai poate face.
Reacţia trebuie să fie rapidă înainte de începutul fenomenului şi nu în timpul acestuia, când nu mai are niciun rost să strici rachetele de 300 de euro bucata. Nu-i mult, pentru cât se protejează. La un leu cheltuit, se evită pagube de 7 lei. Nu-i rău, dar nu-i suficient. Lângă calculul beneficiilor trebuie pus leul pentru investiţii. Cine şi de unde? Că statul zice că nu are. Tot din împrumuturi? Şi uite aşa plătim şi noi şi generaţiile viitoare pentru datoriile de până acum.
Roman Ştefănescu
Târg pentru fermieri şi industria alimentară, între 29 septembrie şi 2 octombrie, la Iaşi
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM începe pe 29 septembrie, la Iaşi, Centrul Expoziţional Moldova. La deschiderea oficială participă peste 100 de invitaţi din industrie, ingineri agronomi, oameni de afaceri, preşedinţi şi directori ai asociaţiilor de profil şi direcţiilor agricole din regiunea Moldovei, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene şi ai mass-media.
Prima zi de târg este dedicată specialiştilor şi antreprenorilor din sectorul agricol şi industria alimentară, care se vor întâlni într-un cadru adaptat dezbaterii profesionale, la FORUMUL AGRICOL 2011, şi ulterior la „Seara Specialistului”, eveniment informal de socializare.
Târgul AGRALIM îşi deschide porţile pentru publicul larg pe 30 octombrie şi va putea fi vizitat până pe 2 octombrie inclusiv.
Timp de trei zile, fermieri, producători, importatori şi distribuitori de materii prime, utilaje şi echipamente utilizate în agricultură si industria alimentară, operatori din agricultura ecologică şi producători de alimente tradiţionale româneşti veniţi din toate regiunile ţării îşi vor prezenta produsele în secţiuni separate de expunere.
EXPOZIŢIA AGRALIM este împărţită pe trei domenii de interes şi oferă publicului produse noi din sectorul agricol şi alimentar, pe care va avea ocazia să le testeze, dar şi animale de rasă şi echipamente tehnologice pentru zootehnie.
Utilajele şi uneltele agricole expuse la AGRO FARMA vor fi promovate şi prin demonstraţii practice pe teren care vor avea loc zilnic. La stand vor fi expuse: anvelope, piese de schimb şi consumabile pentru tractoare, combine şi alte ultilaje agricole , soluţii pentru reducerea noxelor, dar şi sisteme pentru aplicaţii agricole şi industriale, silozuri, minisere, sisteme de irigaţii, tehnologii şi soluţii pentru producerea energiei verzi, soluţii de creditare special destinate agricultorilor si IMM-urilor.
La AGRO ALIMENTA vor fi comercializate produse din carne, lactate şi produse de panificaţie pentru care se organizează degustări, condimente şi esenţe, uleiuri, băuturi alcoolice şi răcoritoare şi ape minerale. Vor fi prezentate şi maşini şi utilaje pentru procesarea produselor alimentare.
Vizitatorii zonei AGRO TRADIŢIONAL a Expoziţiei AGRALIM vor putea achiziţiona produse ecologice, produse tradiţionale româneşti şi produse naturiste la preţ de producător. La standuri vor fi vândute preparate din carne şi carne, brânzeturi, dulciuri, băuturi, legume şi fructe. Pe 2 octombrie va fi sărbătorită „Ziua Eco – Tradiţională”, care cuprinde degustări de produse tradiţionale şi ecologice.
Organizatorii AGRALIM au pregătit pentru perioada 30 octombrie – 2 octombrie şi Sărbătoarea Recoltei, organizată sub forma unei pieţe de mari dimensiuni. Producătorii agricoli din toate zonele îşi vor putea vinde legumele şi fructele din producţia proprie iar din program nu vor lipsi concertele de muzică populară, concursurile, premiile şi diplomele pentru participanţi.
Pe 1 octombrie va avea loc la AGRALIM şi un Târg de Joburi în domeniul agricol şi agro – alimentar, pentru recrutarea specialiştilor în domeniu şi realizarea unei baze de date cu persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă în acest domeniu.
Printre companiile participante la evenimentele Târgului AGRALIM se numără IPSO, TRACTOARE HOYO, MIAGHI, ALCIS, reprezentant al HUSQVARNA, KIOTI ROMÂNIA, AGROSEZ COM şi MERT - SAN CODLEA; IMPAR, NEXXON, PAGLIO GROUP, unic importator şi distribuitor al serelor Agrimec, producătorul de utilaje şi instalaţii de irigat NOVUS, AMURCO Bacău, membră a grupului de firme „InterAgro”, ECHIPOT şi PROCREDIT BANK.
Pentru informaţii suplimentare despre evenimentele AGRALIM vă invităm să accesaţi site-ul www.expoagralim.ro.
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM este organizat de compania ABplus Events, lider în organizarea de târguri şi expoziţii la nivel naţional, sub patronajul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, în coorganizare cu Direcţia pentru Agricultură Iaşi.
Parteneri Instituţionali : Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Iaşi, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România
Parteneri Media : Ferma, Recolte Bogate, Utilaje Agricole, Lumea Satului, Revista Fermierului, Smart Agri, Magazin Agricol, InfoAliment, Infoferma, Info Agrar, Fabrica de Carne, Fabrica de Lapte, Business Adviser, Business Point, Avicultorul, Agro Info, Anunţuri Agricole, Gazeta de Agricultură, Brutarul.
Producătorii agricoli, scutiți de casa de marcat
Prevederile OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare specifică clar că aceste aparate pot să nu fie folosite în comerţul ocazional cu produse agricole efectuat de producătorii agricoli individuali în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri publice autorizate.
Dacă operatorii economici nu se încadrează în categoria producătorilor agricoli care comercializează astfel de produse în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri publice autorizate, pe baza certificatului de producător obţinut în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale.
Agromalim își deschide mâine porțile
Cea de a 22-a ediție a târgului internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje Agromalim își deschide porțile joi, 8 septembrie, la orele 11.00, la Expo Arad Internaţional. Aici se vor aduna cei mai importanţi producători şi importatori din domeniul agriculturii, la momentul actual. Vizitatorii vor putea vedea ultimele noutăți în materie de utilaje și mașini agricole, echipamente, tehnologii, ș.a.
Tradiţionala expoziţie de animale va fi organizată în acest an în colaborare cu Asociaţia Crescătorilor de Bovine ASVAC Arad, AGCTR Arad, Asociaţia Crescătorilor de Ovine Păstorul Crişana şi a Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Chişineu Criş şi cu sprijinul ANARZ Bucureşti şi OARZ Arad. Cele mai reuşite exemplare de taurine şi ovine ale membrilor acestor asociaţii vor participa la un concurs pe diferite rase şi categorii de vârstă.
Sâmbătă vor fi bonitate, iar duminică la orele 12.00 vor fi premiate cele mai valoroase exemplare de bovine, va fi acordat titlul de Miss Arad la rasa Bălţată românească şi se va alege Campioana rasei Holstein Friză.
Tot la Arad,Asociaţia Crescătorilor de ovine de carne din Ungaria va expune un număr de 60 exemplare din diverse rase, cabaline și animale de hobby.
Printre numele de seamă care și-au anunțat participarea la a deschiderea oficială a evenimentului se află și ministrul Valeriu Tabără.
RENEXPO® SOUTH-EAST Europe revine la Sala Palatului
A sosit toamna, a sosit septembrie si peste 2 luni RENEXPO® SOUTH-EAST Europe revine la
Sala Palatului din Bucuresti, mai exact in perioada 09-11/11/2011.
Cel mai mare si semnificant eveniment din domeniul energiilor regenerabile din Romania se
bucura in momentul de fata de peste 55 de expozanti din 13 tari Europene cu tendinta de
crestere. A IV-a editie promite un succes mai mare decat oricand in Romania, deorece cu 2
luni inainte de eveniment 85% din spatiul expozitional este deja ocupat.
Targul international va asteapta cu tematici precum: energie eoliana, energie solara, hidroenergie,
biogaz, pompe de caldura si energie geotermala, constructii eficiente energetic si renovare,
servicii energetice, cogenerare si multe altele. Inregistrati-va ca vizitator la eveniment si beneficiati de reduceri.
este o zona separata a targului, unde expozanti din acest domeniu se vor aduna, pentru a putea fi
gasiti mai usor de catre vizitatorii de specialitate. Printre companiile expozante se numara: Gamesa,
Siemens, Prenecon, Producție Energie Verde, Eurosat, Gehrlicher Solar, Enercon GmbH, Wind Power
Energy, B-Team Consulting & Services, Global Wind Power SRL, Energobit Group SA, CYCLON Tech SRL,
5 Group, GAIA Energy, Haticon Germany GmbH, European Photovoltaic Company, Solpower International AG,
INVERSOLAR, Sinergia Energy Management srl, IBCO Energ srl si multi altii. Vizualizati lista expozantilor
Sustinatori si sponsori:
RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE a obtinut si in acest an sprijinul Ministerului Mediului si al Padurilor pe
langa alte institutii si asociatii nationale si internationale in numar de peste 30 pana in momentul de fata.
Sponsori internationali precum: Gamesa, Prenecon, Siemens, REC Group, Vestas, GDF SUEZ sustin evenimentul.
Mai multe conferinte cu subiecte de energie regenerabila: energie eoliana, energie solara, biomasa, hidroenergie
precum si un forum international pentru schimburi de afaceri, vor avea loc ca parte a targului, unde autoritatile publice
nationale si internationale, asociatii, oameni de stiinta si companii vor prezenta tendinte, rezultate de cercetare,
tehnologii si inovatii din domeniul lor.
- A IV - a Conferinta Internationala - Energia Eoliana in Romania
- Prima Conferinta Internationala - RES în Cladiri Mari
- Marea Neagra: Pol al Resurselor Energetice Regenerabile
- A III - Conferinta Internationala - Energia Solara in Romania
- A IV - Conferinta Internationala - Microhidrocentrale in Romania
- A IV - Conferinta Internationala - Bioenergia in Romania
- Primul Forum Anual al Montatorilor de Sisteme pentru Energii Regenerabile in Romania
Producătorii de produse tradiţionale şi ecologice din Alba s-au asociat
Recent, a luat fiinţă Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Alba - Transilvania.
Asociaţia urmează să activeze pentru susţinerea producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice, în vederea asigurării calităţii, organizării şi promovării de activităţi, programe şi acţiuni menite a reprezenta interesele producătorilor. Menţionăm că, noua asociaţie judeţeană este a opta organizaţie profesională la a cărei formare a contribuit Consiliul Judeţean Alba, care, reamintim, este membru în toate asociaţiile din sectorul agricol şi alimentar existente în judeţul Alba. CJ nu este doar un simplu membru, ci şi sprijină organizaţiile financiar.
„Este foarte important ca producătorii să se asocieze şi să poată să îşi organizeze mai bine activitatea şi să îşi apere mai bine drepturile. Noi, Consiliul Judeţean le oferim tot sprijinul nostru şi toată experienţa noastră pentru a-i ajuta să se dezvolte. CJ Alba mai este membru şi în alte asociaţii ale producătorilor din Alba, ajutând, în mod constant, la dezvoltarea întreprinzătorilor din mediul agricol”, a declarat Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba. De altfel, CJ a pus la dispoziţia producătorilor pieţe volante în care să-şi vândă mărfurile. Tot cu ajutorul CJ, Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Alba - Transilvania va fi prezentă la expoziţiile specifice naţionale şi internaţionale. De pildă, în toamna aceasta produsele membrilor noii asociaţii din Alba vor fi expuse în standurile unui târg din Italia.
Preşedinte al Asociaţiei producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Alba – Transilvania este Călin Matieş. El produce vestita pâine tradiţională de Sântimbru. Vicepreşedinte al asociaţiei este Victor Cordea.
OVINEXPO Mărginimea 2011
În zilele de 3 şi 4 septembrie, la Sălişte în judeţul Sibiu are loc OvinExpo Mărginimea, eveniment aflat la prima ediţie. Se doreşte a fi cea mai mare şi mai complexă manifestare naţională dedicată crescătorilor de ovine, mai ales că participă asociaţiile de crescători din întreaga ţară. În premieră pentru ţara noastră, va avea loc o expoziţie cu licitaţie de berbeci din rasele Ţurcană şi Ţigaie, concurs cu cele mai valoroase exemplare din rasele amintite, seminarii - dezbateri dedicate acestui sector al zootehniei româneşti. De asemenea, la OvinExpo vizitatorii vor putea degusta şi cumpăra produse tradiţionale şi vor vedea o stână tradiţională. Spaţiul expoziţional are o suprafaţă de aproximativ 2 ha.
Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără şi-a anunţat prezenţa în prima zi a evenimentului. Se pare că va fi însoţit de ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu.
Parlamentul European va fi prezent prin prim-vicepreşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Rareş Niculescu. Europarlamentarul va vorbi despre legislaţia privind pachetul laptelui, produsele tradiţionale, dar va atinge şi câteva aspecte legate de Politica Agricolă Comună după 2013.
Alte teme care vor fi dezbătute la OvinExpo Mărginimea 2011: „Tradiţie şi istorie în creşterea ovinelor în Mărginimea Sibiului” - Dumitru Budrală; „Valoarea genetică şi economică a ovinelor din rasele Ţurcană şi Ţigaie” - dr. ing. Dan Gheorghe Neaţă; „Stâna tradiţională” - Gheorghe Budrală, director Direcţia Agricolă Sibiu; „Contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea zonei rurale montane” - Mariana Rusu, director Institutul de Montanologie Sibiu; „Boli ale ovinelor cu importanţă economică majoră” - Romvac SA; „Probleme de nutriţie a ovinelor din rasele Ţurcană şi Ţigaie” - prof. Stelică Dărăban, USAMV Cluj; „Asigurarea microclimatului în adăposturile de ovine” - prof. Ioan Pădean, USAMVB Timişoara.
Organizatori ai primei ediţii OvinExpo Mărginimea sunt: Primăria şi Consiliul Local Sălişte; Asociaţia judeţeană a crescătorilor de ovine şi caprine „Mărginimea”; Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice „Mărginimea Sibiului”; Asociaţia crescătorilor de animale şi producătorilor de produse tradiţionale Braşov; Asociaţia judeţeană a crescătorilor de ovine şi caprine Alba.
Start pentru a treia etapă de depunere a dosarelor pentru Măsura 221
A treia sesiune pentru depunerea proiectelor de finanțare pentru Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”, prin PNDR se va desfășura în perioada la 1-30 septembrie 2011. Fondurile nerambursabile disponibile vor fi de 50 milioane de euro.
Doritorii pot depune proiectele la Oficiile Judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), între orele 9.00-14.00 în zilele lucrătoare.
Măsura 221 are ca scop îmbunătățirea condițiilor de mediu în spațiul rural prin folosirea și gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împadurire. Măsura este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătățirii capacității de retenție a apei, creșterii calității aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menținerea sau creșterea biodiversității. Nu se acordă sprijin însă pentru înființarea plantațiilor forestiere de pomi de Craăciun și pentru producerea de energie regenerabilă.
Obiectivul specific al finantarii nerambursabile este cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solurilor, a padurilor cu rol de protectie impotriva factorilor naturali daunatori, precum si de asigurare a functiilor recreative, pe baza rolului multifunctional al acesteia.
Solicitantii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoane fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol.
Prin aceasta Masura se pot acorda 3 tipuri de plăți: o prima pentru Lucrarile de infiintare, o prima anuala pentru Lucrarile de intretinere a plantatiei pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul infiintarii plantatiei forestiere, o prima compensatorie fixa anuala pe hectar, pentru Pierderea de venit ca urmare a impaduririi, pe o perioada de 15 ani, incepand cu anul infiintarii plantatiei.
Rusia nu mai este o piaţă-cheie pentru vinificatorii din Republica Moldova
Vinificatorii din Republica Moldova nu văd Rusia drept o piaţă-cheie pentru desfacerea propriilor produse, a declarat vicepremierul moldovean, ministrul economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, în timpul vizitei sale de la Petersburg, informează RBK citat de Rador.
„La ora actuală sarcina noastră strategică nu este să revenim pe piaţa rusă", a spus acesta, explicând că problemele care au apărut între vinificatorii din Republica Moldova şi Rospotrebnadzor, în urmă cu câţiva ani, au fost o lecţie pentru partea moldoveană, întrucât producătorii au devenit mult mai atenţi la calitatea producţiei. În momentul de faţă există o creştere semnificativă a livrărilor de vinuri pe piaţa europeană.
Se exportă cu succes în Japonia, de asemenea, există şi perspective mari pe piaţa chineză. Lazăr a adăugat că vinurile din Republica Moldova domină piaţa din Belarus. „Vinificatorii moldoveni au început să investească nu doar în tehnologie, ci şi în marketing", a precizat ministrul economiei. Potrivit spuselor sale, există posibilitatea ca vinurile din Republica Moldova să revină pe piaţa din Rusia, însă pe un alt segment al costului, cel mediu.
Citeşte mai mult ...
Gripa aviară ar putea reveni
O tulpină modificată a virusului gripei aviare se extinde în Asia și dincolo de continent, a avertizat Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură. Noua tulpină din Vietnam este cunoscuta drept H5N1 - 2.3.2.1. și este imună la vaccinurile existente.
Reprezentanții organizației au cerut planuri de intervenție și supraveghere în fața virusului H5N1, ce a infectat 565 de persoane de când a apărut, în 2003, iar 331 de persoane au murit
Campanie naţională pentru protecția apelor
Asociaţia Hidrogeologilor a lansat o campania naţională de informare a populaţiei privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă. Preşedintele Asociaţiei Hidrogeologilor din România, Daniel Săcrădeanu, a declarat că populaţia trebuie să contribuie la stoparea poluării.
„Oamenii foarte uşor pot să protejeze apele subterane. Nici nu-şi dau seama cât de uşor pot să contribuie la păstrarea calităţii apei subterane. Puţină grijă în depozitarea deşeurilor, puţină grijă în activităţile industriale şi agricole la scară mică şi la scară regională. Recuperarea şi remedierea calităţii apei este foarte costisitoare şi pe termen lung. Protecţia ei este mult mai ieftină şi asigură o eficienţă maximă”, a declarat Daniel Săcrădeanu.
50 de milioane de euro nerambursabili pentru „Prima împădurire a terenurilor agricole” în septembrie
În perioada 1 – 30 septembrie 2011 se va desfăşura a treia sesiune din acest an pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole”.
Fondurile nerambursabile disponibile pentru finanţarea primei împăduriri a terenurilor agricole vor fi de 50.000.000 de euro. Din această sumă, 20% reprezintă contribuţia Guvernului României de la bugetul de stat, iar 80% contribuţia Uniunii Europene.
Proiectele vor putea fi depuse la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), zilnic între orele 9 şi 14:00, ultima zi pentru depunere fiind 30 septembrie 2011, ora 12:00.
Implementarea acestei măsuri de finanţare are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. Măsura este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menţinerea sau creşterea biodiversităţii.
Obiectivul specific al finanţării nerambursabile este creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia.
Cu ajutorul acestei măsuri se pot împăduri toate terenurile agricole la nivelul întregii ţări, cu excepţia pajiştilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. Astfel, se poate asigura şi împădurirea terenurile agricole din jurul oraşelor cu condiţia respectării cerinţelor specifice ale acestei Măsuri de finanţare. Pot fi împădurite şi terenurile care conţin soluri nisipoase şi/ sau mobile, terenurile situate în lunca Dunării sau în luncile râurilor dar şi terenurile afectate de eroziune sau deşertificare.
Solicitanţii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoane fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice, precum şi autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol.
Suprafaţa agricolă propusă pentru împădurire trebuie să fie de minim 0,5 hectare. Prima condiţie pe care trebuie să o respecte solicitantul este să facă dovada deţinerii terenului agricol eligibil pentru împădurire. Acesta trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în ultimii 2 ani calendaristici şi să fi respectat în toată această perioadă şi pe toată suprafaţa parcelelor propuse pentru împădurire, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC). Dovada se va face prin emiterea de către APIA a unei „Note de constatare”.
Prin această Măsură se pot acorda 3 tipuri de plăţi: o primă pentru LUCRĂRILE DE ÎNFIINŢARE, o primă anuală pentru LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul înfiinţării plantaţiei forestiere şi o primă compensatorie fixă anuală pe hectar, pentru PIERDEREA DE VENIT CA URMARE A ÎMPĂDURIRII, pe o perioadă de 15 ani, începând cu anul înfiinţării plantaţiei.
Precizăm că prin Măsura 221 nu se oferă sprijin financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere de pomi de Crăciun şi pentru producerea de energie regenerabilă.
Aşadar, pentru ca un fermier să îşi poate realiza o astfel de plantaţie forestieră, trebuie să deţină parcele agricole cu o suprafaţă mai mare de 0,5 hectare (5.000 mp). Apoi, fermierul va întocmi, împreună cu persoanele autorizate în acest sens, un proiect de împădurire. Plantaţiile forestiere trebuie să fie constituite, în funcţie de zona geografică, din speciile prezentate în Ghidul Solicitantului, publicat pe site-ul APDRP (www.apdrp.ro).
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
În cazul primei pentru LUCRĂRILE DE ÎNFIINŢARE a plantaţiilor forestiere, costurile standard acceptate pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere sunt diferenţiate pe zone geografice şi se încadrează între 1.560 şi 1.900 euro.
Nivelul plăţilor pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere se încadrează între 1.092 şi 1.330 euro la hectar pentru înfiinţarea de plantaţii forestiere în afara zonelor defavorizate şi a siturilor Natura 2000 şi poate ajunge până la 1.520 euro la hectar pentru înfiinţarea de plantaţii forestiere în interiorul zonelor defavorizate şi al siturilor Natura 2000.
Primă anuală pentru LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE a plantaţiei, care se acordă pe o perioadă de 5 ani începând cu anul înfiinţării plantaţiei forestiere, este, de asemenea, diferită în funcţie de zonele geografice. Aceste costuri sunt fixe şi sunt exprimate în euro pe an şi pe hectar. De exemplu, în zona de câmpie, plata va fi de 1.336 eşalonată pe cinci ani, în zona de deal de 1.155, iar la munte suma pentru toţi cei cinci ani va fi de 826 euro.
Prima compensatorie fixă anuală pe hectar, pentru PIERDEREA DE VENIT CA URMARE A ÎMPĂDURIRII se acordă pentru o perioadă de 15 ani începând cu anul înfiinţării plantaţiei şi este diferenţiată pentru beneficiarii fermieri şi non-ferimieri.
Nivelul primei compensatorii pentru pierderea de venit va fi actualizată pe toată perioada de implementare a proiectului, în conformitate cu modificările din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, iar modalitatea de calcul este precizată în Ghidul Solicitantului aferent acestei măsuri de finanţare.
Cheltuielile cu ÎNTOCMIREA PROIECTULUI TEHNIC, se suportă din sprijinul acordat prin Măsură şi nu poate depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului, în limita plafoanelor stabilite (70 euro/ hectar pentru suprafeţe de până la 50 de hectare, 50 euro pentru suprafeţe între 50 de hectare şi 150 de hectare sau 30 euro pentru suprafeţe mai mari de 150 de hectare).
Beneficiarul poate să depună Cererea de Plată pentru lucrările de înfiinţare, lucrările de întreţinere sau pierderea de venit în perioada 1 martie - 15 mai a anului pentru care solicită plata costurilor standard de înfiinţare, a primelor de întreţinere sau a primelor compensatorii pentru pierderea de venit. Totodată, beneficiarul nu poate depune Cererea de Plată pentru primul an, mai târziu de 2 ani de la data semnării Contractului de Finanţare.
1000 ha din podgoria Dealul Mare, distruse de grindină
Furtuna și de azi-noapte a distrus în opt locallităţi din podgoria Dealul Mare o mie de hectare de plantaţii de viţă-de-vie. În localităţile Pietroasele, Clondiru, Şarânga, Vispeşti, Breaza, Greceanca, Bădeni şi Săhăteni grindina a căzut preţ de jumătate de oră.
Directorul Staţiunii viti-vinicole Pietroasele, Ionel Damian, a declarat pentru Agerpres că pagubele provocate sunt foarte mari, mai ales că recolta de anul viitor va avea de suferit. Şi plantaţiile tinere au fost afectate în proporţie de 80-90% a mai precizat acesta. Mai mult, staţia anti-grindină din Istriţa de Jos s-a dovedit nefuncţională, rachetele anti-grindină fiind trase cu întârziere. Mulți dintre viticultori s-au bazat pe ea și nu și-au asigurat culturile, doar câțiva încheindu-și polițe de asigurare.
Tot furtuna de aseară a lăsat șapte localităţi din zona de nord a judeţului Buzău fără curent electric. Din cauza grindinei, aproape toate acoperişurile dintr-un sat au fost distruse, iar mai multe maşini au fost afectate.
Publicitate
Revista
