Afişez elemetele după tag: AFIR

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.

În noiembrie 2026, LAPAR împlinește 25 de ani de activitate, evenimentul fiind sărbătorit prin „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, pe 20 noiembrie. Cu acest prilej, la Hotel Pullman din București vor fi prezenți fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole. „Nu este doar o aniversare. Este un moment de dialog despre temele care contează pentru agricultura românească”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Jubileul LAPAR aduce împreună perspective care, de regulă, se întâlnesc în spații diferite: decizia europeană, administrația, antreprenoriatul și piața. „Este expresia unui parcurs de 25 de ani în care LAPAR a construit reprezentare și dialog - de la fermă până la Bruxelles. Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, a adăugat Matei Titianu.

Pentru evenimentul aniversar „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță primii vorbitori confirmați: 

• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European - politica agricolă europeană, viitorul buget european și locul agriculturii în prioritățile Uniunii Europene;

• Adrian Chesnoiu, director general Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - finanțarea investițiilor și dezvoltarea agriculturii și infrastructurii rurale din România;

• Florin Jianu, președinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) - dialogul dintre mediul antreprenorial, sectorul agricol și autoritățile publice;

• univ. dr. Florin Stănică, președinte ASAS;

• Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală – Senatul României;

• Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR);

• Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn - piețele de cereale și oleaginoase, dinamica regională și internațională și reperele care influențează deciziile comerciale.

„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, punctează Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Astfel că, evenimentul beneficiază deja de susținerea unor companii importante din agribusiness, care au confirmat implicarea în Jubileul LAPAR – 25 ANI: Bayer, Syngenta, Corteva Agriscience, SEEFCO, Dekagro, Bunge, Belor, AISR, FMC.

„Prezența acestor parteneri confirmă relevanța evenimentului și încrederea acordată unei platforme care, de 25 de ani, susține reprezentarea, dialogul și dezvoltarea agriculturii românești. Alături de partenerii care au confirmat deja, LAPAR așteaptă în continuare noi companii și organizații care împărtășesc aceeași preocupare pentru viitorul agriculturii românești”, precizează Liliana Piron. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 4 martie 2027 are loc ediția a V-a, aniversară, a Agri Trade Summit, la Romexpo București. Sunt cinci ani în care summitul a crescut odată cu piața pe care o reprezintă: de la o conferință a comunității de trading, la platforma unde se citește pulsul întregului bazin al Mării Negre.

Agri Trade Summit este cel mai important punct de întâlnire al agribusiness-ului românesc și regional. Este mai mult decât o întâlnire. Este momentul în care fiecare jucător din piață trebuie să fie prezent. Cine lipsește, rămâne în urmă.

„Contextul în care ajungem la această a cincea ediție nu seamănă cu niciunul dintre cei cinci ani precedenți. Războiul din Ucraina a rescris hărțile logistice ale regiunii: coridoare de export blocate și redeschise, asigurări maritime volatile, fluxuri de cereale care s-au reorientat peste noapte prin porturile românești. Constanța a devenit, în acest interval, una dintre supapele critice ale securității alimentare europene, iar România – de la culoar de tranzit la actor care dictează ritmul comerțului regional. Peste presiunea geopolitică s-a suprapus șocul energetic. Costurile la îngrășăminte, combustibil și irigare au comprimat marjele fermierilor, într-un an în care volatilitatea prețurilor la energie s-a transmis direct în costul fiecărei tone produse. Agricultura românească a traversat aceste tensiuni dovedind ceva ce piețele apreciază mai mult decât orice: predictibilitate, calitate, cantitate și continuitate a livrărilor, chiar și atunci când regiunea din jur era instabilă”, arată Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn.

Despre exact aceste teme se va discuta la Agri Trade Summit 2027. Nu este doar o conferință, ci punctul strategic unic în care se reunesc traderi, fermieri, procesatori, finanțatori și inovatori tehnologici. Aici se anticipează tendințele noii recolte, se stabilesc mișcările de piață și se încheie parteneriatele care contează. Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. „Nicio altă scenă nu oferă aceeași forță de conectare”, subliniază Cezar Gheorghe.

La ediția din 2027 a Agri Trade Summit a confirmat participarea Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Prezența sa aduce pe scena summitului perspectiva europeană asupra securității alimentare, a politicilor agricole comune post-2027 și a rolului pe care România îl poate juca în arhitectura comercială a Uniunii într-o regiune redefinită de război și de tranziția energetică. Un dialog direct între decizia politică de la Bruxelles și realitatea din piața românească.

Sprijinit de partenerii instituționali ai agribusiness-ului românesc și găzduit de ROMEXPO, Agri Trade Summit 2027 își consolidează, la ediția aniversară, poziția de catalizator al dialogului și al conexiunilor de business – cadrul unde se definește viitorul agriculturii din regiune.

Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn, companie de consultanță și analiză de piață fondată de Cezar Gheorghe, recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță închiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare a proiectelor care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere de energie electrică din surse solare.

Sesiunea de primire a proiectelor s-a derulat în perioada 15 iunie - 14 august 2026, iar în cadrul celor două componente ale Schemei de Energie s-au depus 1.177 de cereri de finanțare pentru proiecte a căror valoare totală este de 400.860.356 de euro.

Din fondurile totale ale proiectelor propuse pentru finanțare de fermieri și procesatori, pentru componenta Capacități instalate mai mici de 1 MW au fost depuse on-line la AFIR cereri pentru 1.107 proiecte a căror valoare totală se ridică 251.982.320 de euro. În cadrul acestei componente alocarea a fost de 145.000.000 de euro, astfel încât gradul de depunere a ajuns la 174%.

Pentru componenta Capacități instalate mai mari de 1 MW, solicitanții au depus 70 de proiecte a căror valoare totală a ajuns la 148.878.005 euro, gradul de depunere ajungând la 124%, raportat la alocarea de 120.000.000 de euro.

Proiectele depuse de fermieri și de procesatori propun investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum în ferme și în unități de procesare a produselor agroalimentare.

„Interesul fermierilor pentru energie verde se dovedește să fie unul foarte mare, având în vedere solicitările de finanțare pentru instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din sursă solară. În sesiunea pentru Schema de Energie pe care am închis-o vineri 14 august, s-au primit solicitări de fonduri nerambursabile care se ridică la un total de peste 282 de milioane de euro, ceea ce reprezintă un procent total de consumare a alocării care se ridică la 107%. Acum vom demara procedura de verificare și de evaluare a tuturor proiectelor depuse, iar în urma finalizării evaluării proiectelor depuse, în funcție de valoarea totală a fondurilor care vor rămâne disponibile, vom analiza oportunitatea lansării unei noi sesiuni pentru a putea consuma și fondurile rămase disponibile”, a precizat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Alocarea financiară totală disponibilă pentru această sesiune a Schemei de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare a fost de 265 de milioane de euro, din care 145 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici sau egale cu 1 MW și alte 120 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Finanțarea acordată pentru realizarea investițiilor prin Schema de energie este 100% nerambursabilă și poate ajunge până la 650.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici și inclusiv de 1 MW sau până la 550.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

„Nu vorbim doar despre panouri fotovoltaice, ci despre costuri mai mici pentru ferme, mai multă predictibilitate pentru procesatori și o agricultură mai competitivă. Cele peste o mie de proiecte arată că fermierii și industria alimentară sunt pregătiți să facă pasul către independența energetică, iar rolul nostru este să transformăm acest interes în investiții concrete, printr-un proces de evaluare riguros și cât mai rapid. Totodată, analizând datele preliminare privind dosarele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat, se poate constata că, pentru componenta de finanțare a capacităților mai mici de 1 MW, există o suprasolicitare a fondurilor nerambursabile disponibile, în timp ce, pentru componenta destinată capacităților mai mari de 1 MW, există o rezervă de fonduri care va fi pusă la dispoziția fermierilor în cel mai scurt timp posibil printr-o nouă sesiune de depunere”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sprijinul financiar aferent Schemei de energie este disponibil prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul Schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 septembrie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale.
„Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Valoarea maximă a sprijinului financiar destinat investițiilor în floricultură, plante medicinale, aromatice și ornamentale este de 100.000 de euro/proiect.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.

„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:

• 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;

• 30 milioane de euro pentru legumicultură;

• 18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;

• 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.

Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ordonanța 4 reloaded, dar de data asta ca lege în Parlament.

Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege care prevede suspendarea plății ratelor la credite, leasing și a datoriilor către furnizori, precum și a executărilor silite pentru toți actorii din lanțul valoric agricol, până la 1 august 2027. Asta în condițiile în care știm că vestita Ordonanță 4 din 2024 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. Cum? Cu ce bani?

Agricultura este în suferință, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci doar multe datorii și falimente. Fermierii sunt decapitalizați, acces la finanțare n-au. 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. În jur de 80% dintre fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Se împrumută de la prieteni, de la familie și de la furnizorii de inputuri. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special fermierii. Toate aceste lucruri de mai sus sunt susținute de studii, cifre oficiale și de fermieri.

Producătorii agricoli se roagă de finanțatori, se roagă de guvernanți să facă ceva ca să aibă acces la finanțare, iar parlamentarii vin cu propunerea amânării datoriilor pe un an. Cum să sprijine un finanțator agricultura, care oricum are un grad ridicat de risc? Astfel de acțiuni sunt doar pomeni electorale, care fac și mai rău sectorului agricol.

Realitatea ne arată că, în urma Ordonanței 4, o parte, și nu mică, dintre distribuitori au intrat în faliment, deoarece producătorii au executat distribuitorii, iar distribuitorii nu au reușit să recupereze banii de la fermieri. Și încă un mare minus, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, cu proiectul de lege inițiat de PSD. Poate chiar mai rău, având în vedere starea agriculturii românești.

Pe de altă parte, proiectul de lege cu amânarea datoriilor pare că s-a făcut pe ascuns, după vorba „noaptea ca hoții”. Există parlamentari care spun că nici n-au știut, n-au auzit de vestitul proiect al PSD, care cică ar fi fost pus și în dezbatere publică, însă nimeni nu l-a văzut. Nici măcar organizațiile profesionale ale celor implicați, ale fermierilor, ale producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de inputuri agricole.

Ce e de făcut? Care sunt soluțiile pentru ca fermele noastre să-și poată continua activitatea? Guvernul ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Nu o spun eu, ci fermierii.

Bugetul statului e la fel de îndatorat ca agricultura, de unde bani, de unde ajutoare? Apoi, care Guvern să gândească soluții, strategii? Momentan, n-avem.

În tot acest timp, politicienii trăiesc într-un film de desene animate, un fel de „Tom și Jerry”, varianta dâmbovițeană. Să ne rugăm ca un miracol să ne salveze!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021–2027, organizează două evenimente regionale, la Tulcea și Iași, de promovare și informare dedicate fermelor de acvacultură.

În cadrul celor două evenimente (19 august – Iași, Hotel Capitol; 21 august – Tulcea, Hotel Delta) se prezintă în detaliu Acțiunea 2.1.4 - Servicii de mediu, apel de proiecte deschis în perioada 24 iulie - 6 septembrie 2026, având un buget total alocat de 14.285.715 euro. Cererile de finanțare se depun online, prin sistemul MySMIS2021, până la data de 6 septembrie 2026, ora 17.00, cu semnătură electronică.

Sprijinul financiar se acordă pentru serviciile de mediu furnizate de amenajările piscicole, prin sechestrarea carbonului în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică (macrofite). Compensația anuală se calculează în funcție de tipul de acvacultură practicat, astfel: 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensive și 97,18 euro/ha/an pentru acvacultura semi-intensivă.

Suprafața eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația. Sprijinul acordat nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.

Compensația poate fi solicitată pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022–2026 în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul MADR nr. 200/23.07.2026 și în Metodologia aprobată prin Ordinul MADR nr. 198/09.07.2026.

Apelul se adresează categoriilor de solicitanți eligibili prevăzute în Ghidul solicitantului, care desfășoară activități în domeniul acvaculturii în ape dulci, corespunzătoare codului CAEN 0322.

Sprijinul este destinat fermelor de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ ori lacuri de acumulare. Simpla deținere a unui luciu de apă, în lipsa desfășurării activității de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensației.

Printre condițiile care trebuie verificate pentru fiecare an pentru care se solicită compensația se regăsesc următoarele:

• Existența unei licențe de acvacultură și a unei autorizații de mediu valabile;

• Menținerea valabilității autorizației de mediu prin viză anuală;

• Desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;

• Realizarea unei producții comercializate cuprinse între 50 și 1.500 kg/ha/an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă;

• Exploatarea unor suprafețe alcătuite din bazine de pământ sau lacuri de acumulare;

• Evitarea dublei finanțări pentru aceeași suprafață, aceeași perioadă și aceleași servicii de mediu.

În situația în care valoarea totală a cererilor declarate eligibile depășește bugetul disponibil al apelului, cuantumul sprijinului acordat fiecărui solicitant selectat va fi diminuat proporțional, conform prevederilor Ghidului solicitantului și ale Metodologiei. Ghidul solicitantului, metodologia, anexele necesare și anunțul de lansare sunt disponibile accesând link-ul: https://www.ampeste.ro/2-uncategorised/13-servicii-de-mediu-pentru-fermele-de-acvacultura.html - Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027.

Potențialii solicitanți sunt încurajați să consulte din timp documentele aferente apelului și să înceapă pregătirea actelor tehnice, contabile, fiscale și de mediu necesare pentru depunerea cererii de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, acesta putând fi consultat pe pagina de internet a AFIR, în vederea pregătirii dosarului cererii de finanțare.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada sesiunii de primire a proiectelor care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului.

Intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” este finanțată prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și cofinanțată de la bugetul de stat, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În sesiunea extraordinară, pe 31 iulie 2026, Parlamentul României a adoptat proiectele legislative care reglementează schemele de ajutoare de stat destinate crescătorilor de porci și de bovine. În acest an, circa 65,9 milioane de euro vor ajunge la crescătorii de animale din cele două sectoare zootehnice, suin și bovin.

În sectorul suin, în 2026, fermele de reproducție și îngrășare primesc ajutoare de stat. Astfel, se acordă un sprijin de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii la îngrășat și 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoare totală maximă a subvenției este de 11.540.120 euro, echivalentul în lei al sumei de 58.800.373,436 lei.

Totodată, a fost modificată legislația privind combaterea pestei porcine africane, prin măsuri care întăresc biosecuritatea, reduc riscul răspândirii virusului și protejează fermele comerciale prin controale mai eficiente, monitorizarea zonelor din jurul fermelor și reguli mai clare privind circulația animalelor. Noile prevederi înăspresc sancțiunile pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, permit confiscarea mijloacelor de transport utilizate în astfel de activități și introduc măsuri suplimentare pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.

Impactul pestei porcine africane asupra sectorului a fost unul major. În perioada 2017 - 2026, în România au fost înregistrate 7.546 de focare de PPA la porcul domestic, iar 1.876.359 de porci au murit sau au fost eliminați și neutralizați în cadrul măsurilor de eradicare a bolii. „Salutăm adoptarea acestor modificări legislative și sperăm ca ele să producă efectele așteptate. La nouă ani de la apariția pestei porcine africane în România, sectorul de creștere a porcinelor avea nevoie de un cadru legislativ care să consolideze măsurile de biosecuritate și să contribuie la limitarea răspândirii bolii”, a declarat dr. Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În 2026, crescătorii de bovine și bubaline primesc un ajutor de stat de 68 euro/cap bovină/bubalină eligibilă, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoarea totală maximă a sprijinului este de 54,4 milioane de euro, echivalentul în lei al sumei de 277.184.320 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!