Integrarea producției continuă să fie un subiect important, procesarea aducând plusvaloare producătorilor agricoli și contribuind la creșterea nivelului de trai. Am vizitat ferma de animale a familiei Bârsan, din localitatea Câlnic a județului Alba, oameni harnici care au făcut deja pași în direcția menționată. În ferma familială din Alba se lucrează terenul agricol, se cresc oi, vaci, mulsul este făcut automat, se pasteurizează, se depozitează, se ambalează şi se comercializează produse româneşti, fiind astfel o fermă ce poate deveni un model la nivel de țară.

De mai bine de 32 de ani, viața familiei Bârsan este strâns legată de ferma de care se îngrijesc toți membrii familiei. Primele animale din fermă au fost vaci de lapte, iar intenția soților Bârsan, Dana și Traian, a fost chiar de la început să își mărească efectivul, dar și să realizeze integrarea producției. Pentru a-și dezvolta afacerea, în 2007 au derulat un proiect prin SAPARD. „Am accesat după aia fonduri pentru utilaje, ca să producem hrană la animale şi, ulterior, ne-am gândit să mai facem pentru copii încă o fermă, de oi de lapte. Gândul nostru a fost de la început să facem procesare, ca să avem un circuit închis: să producem marfa, să creştem animale, să mulgem şi să prelucrăm laptele, şi, mai departe, să-l putem vinde. Noi ştim să producem, e şi un câştig mai bunişor dacă şi prelucrăm. Laptele materie primă e slab plătit, pentru că aşa e preţul pieţei. Dar cu procesare să ştiţi că e mai bine. Noi facem nişte produse naturale 100%, deja am intrat pe pieţele din Bucureşti, Cluj, lumea deja cunoaște ferma Bârsan”, ne-a zis Dana Bârsan.

Familia Bârsan a lucrat pentru ca ferma lor să fie profitabilă, iar atunci când cunoștințele lor nu au mai fost de ajuns, Dana și Traian s-au îndreptat către specialiști ai Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, așa cum sunt Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare, și Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară.

Lapte tot anul, de la oi

Unii fermieri cred că este mai bine să te ocupi doar de creșterea animalelor, alții că e indicat să faci și procesare şi să nu stai pentru a-ți primi banii la mâna procesatorului sau a multinaţionalelor unde se livrează laptele.

În ferma familiei Bârsan, integrarea este „bine integrată”, primul pas făcut fiind alegerea unei rase de oi de lapte ce se pretează la montă mai tot anul, ceea ce a dus la realizarea unei procesări constante. Pe de o parte, clientul este fidelizat, pe de altă parte, se asigură o sursă de venit constantă şi afacerea poate fi dusă mai departe. Dar dincolo de afacere, creșterea animalelor este o pasiune. „Dacă n-avem dragoste de animale, nu facem nimic. Dar, atenţie: este muncă zi de zi, 30 din 30, 365 din 365. Mi-aduc aminte că un fermier în Ungaria avea tot aşa, o rasă de lapte, şi spunea că, în 15 ani, nici la nuntă la fiica lui n-a putut să stea de dimineaţa până seara târziu, că a trebuit să meargă la muls seara. Deci nu e totuna să ai producţie jumătate de an sau să îndeplineşti condiţia pieţei, să ai un an întreg”, a punctat Nicolae Cioranu, preşedintele Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS şi preşedinte al Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, care ne-a însoțit în vizita noastră din ferma familiei Bârsan.

Să ai producție tot anul rămâne însă un proces dificil. „Ne aflăm într-un punct pe la jumătate unde vrem să ajungem. E foarte greu şi am apelat la ajutoare, la colaborări cu USAMV Cluj-Napoca, deoarece e greu să faci reproducţie, să ai permanent fătări, ca să ai lapte constant să procesezi, ca să te adresezi clientului pe tot timpul anului, nu sezonier”, arată Traian Bârsan.

Atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate

Creșterea oilor de lapte s-a datorat faptului că și-au dorit să ofere o paletă mai largă de produse proaspete, dar și pentru că în extrasezon sunt mai greu de găsit cele din lapte de oaie.

Necesitatea i-a determinat să deruleze un proiect cu finanţare din fonduri europene. „Pentru utilaje. Am fost nevoiţi pentru a crea la produs o valabilitate mai mare, adică a trece spre pasteurizare, spre o garanţie mai lungă, și e nevoie de utilaje. Nu poţi fără pasteurizare sau utilaje, pentru a realiza produsul nostru cel mai de preţ, iaurtul de oaie, care are nevoie de un anumit tratament, iar în producţie să fie respectaţi toţi parametrii”, a explicat fermierul, care și-a implicat și familia în afacere. Soția se ocupă de partea de procesare, iar copiii și familiile lor, de cea de creștere a animalelor, de hrănire și reproducție.

Astfel, nu doar tradiția este continuată, ci și se asigură urmașilor un trai decent în propria țară. „Sectorul ovin cred că este pe primul loc şi în România, ca animale şi producţie, şi ca schimb de generaţii, din punctul de vedere al numărului tinerilor care continuă să se ocupe de această meserie. De asta tot insistăm pe politicile din oierit, la Ministerul Agriculturii, pentru că avem urmaşi şi nu ne este totuna ce le lăsăm în spate, ca să le fie mai uşor. Copiii mei n-au fost cu băţul după oi niciodată, când au fost mici. Dar au trăit acolo, au văzut cum stau lucrurile, se mulţumesc poate cu mai puţin, dar să ştie că-i lucrul lor. Și mi-aduc aminte când le spunea bunicul lor, exact cum mi-a spus mie: măi copii, decât să fiți nişte slugi mari, mai bine să fiţi nişte stăpâni mici. Şi copiii spun asta şi acum. Nu ştiu câtă lume înţelege vorba asta”, a adăugat Nicolae Cioranu.

„Noi vrem să continue copiii, că altfel ce se alege? Noi ne-am zbătut, ne-am consumat timp pe care nu-l mai recuperezi, câteodată nervi, sănătate, şi să vezi apoi că se alege praful. Noi de aia ne zbatem şi acest concept nou, cum vrem noi să realizăm, nu e înțeles de toată lumea. Vrem noi să obţinem permanent, aceeaşi cantitate de lapte ca să te poţi angaja, deoarece mai nou se practică livrarea tot anul și, dacă e posibil, la aceeași calitate”, a completat Traian Bârsan, care își dorește atragerea și fidelizarea clienților prin gust și calitate.

Marile magazine sunt pentru marii producători

Deocamdată, scopul nu este reprezentat de magazinele mari, mai ales că de multe ori politicile implementate nu avantajează producătorul. „S-a făcut în așa fel încât să ne ia pe noi, micii producători, în anumite magazine. Şi să vedeţi ce politică şmecheră au! La o anumită distanţă de casa noastră, de firma noastră, mi se cer 4 kg de brânză. Mergem cu brânza acolo, că ginerele se ocupă de distribuţie, și nici n-ajunge pe raft, o iau angajatele. Și când întreabă de ce nu comandaţi mai mult, că noi vă aducem, ele zic: „Ăsta e ordinul”. Deci ne cer o cantitate mai mică să nu renteze: omul, consumul maşinii, acum se cere tichet de temperatură. Noi ne încadrăm, dar cantitatea comandată e atât de mică de renunţ singur”, explică Traian Bârsan.

Specialiștii USAMV Cluj-Napoca au venit în ajutorul fermei Bârsan

În ferma familiei Bârsan, cea mai grea parte este reprezentată de reproducție, motiv pentru care au pus bazele unei colaborări în acest sens cu Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca. „Pentru noi, familia Bârsan a fost un început. În urmă cu un an și jumătate, am fost într-o primă vizită în ferma de la Câlnic, unde am rămas surprins plăcut de ce am găsit. Cert este că fermierul îşi dorea foarte multe, iar eu, la vârsta pe care o am, am acumulări şi vreau să le las lumii să beneficieze. Și atunci am zis să ne apucăm de treabă. Astăzi suntem într-un stadiu avansat față de cel de acum un an și jumătate. Dar, pentru a ajunge la un target de performanţă, ne trebuie tehnologie, care nu înseamnă doar adăpost, ci și furajare, lotizare, sală de muls, oameni implicaţi, adică oameni specializaţi. Eu, ca medic veterinar, am venit şi am spus: noi facem însămânţări, dar mieii ăştia au o problemă, trebuie trataţi. Oile alea au altă problemă. Deci am încercat să-mi expun viziunea şi experienţa, astfel încât să reparăm toate aceste defecte. Pe urmă au zis: nu pot să-mi vând produsele. Păi hai să vedem, să mergem, să discutăm. Adică, pentru mine e foarte uşor să promovez producătorul şi nu comerciantul. Astăzi în România sunt vânzători de brânză de oaie care n-au o oaie acasă”, povestește Bogdan Liviu Marian, titularul disciplinei Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară şi titularul disciplinei Clinică rumegătoare.

Principala provocare în Ferma Bârsan de la Câlnic a reprezentat-o producţia de lapte în mod constant. „Sigur că nu este o provocare uşoară, datorită caracteristicilor reproductive pe care le au rumegătoarele mici, şi anume ele se montează în mod natural doar într-o anumită perioadă a anului. Motiv pentru care noi venim aici şi facem o sumedenie de sincronizări şi inducere a căldurilor, astfel încât dezideratul principal să fie o producţie uniformă de lapte”, a detaliat Daniel Berean, şef lucrări la disciplina Reproducţie, Obstetrică şi Ginecologie Veterinară din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru intensificarea producţiei, scopul era realizarea a trei fătări în doi ani şi, implicit, o producţie de lapte corespunzătoare sau mult mai ridicată. Controlul ciclului la oile de lapte a făcut, după un an și jumătate, ca 75% dintre fătări să fie gemelare. „Un procent de 10-15% sunt trigemelare şi restul cu un singur produs. Vreau să vă spun că-mi amintesc de anii când am fost student, la disciplina de reproducţie am simţit că domeniul ăsta e un pic nepregătit. Şi, în 2004, un coleg de-al nostru absolvent de Cluj, din Grecia, din zona Nafplio, sudul Greciei, avea o concurenţă pe sincronizare şi însămânţare. Nu ştia să facă și a apelat la disciplina de reproducţie şi am ajuns cumva acolo, şi atunci am simţit că de fapt nu suntem pregătiţi. Din 2004, lucrurile în disciplină s-au stabilit, colegul Daniel Berean şi-a făcut studiile doctorale pe această temă, România-Grecia. Astăzi, în România, noi lucrăm undeva, sezon-extrasezon, la peste 80% gestaţii din sincronizări şi însămânţare artificială”, a precizat Bogdan Liviu Marian.

Progres genetic

Pentru a-și atinge obiectivul, se lucrează pe loturi de aproximativ 100 de animale, prin însămânţare artificială, cu material seminal proaspăt recoltat. „În ziua în care toate animalele din lotul respectiv sunt în călduri, venim în fermă, recoltăm unul sau doi berbeci, în funcţie de numărul de femele pe care le avem de însămânţat, diluăm materialul seminal şi facem însămânţarea artificială propriu-zisă pentru femele. Sigur, ca rată, de la un berbec, facem undeva la 40 de oi, motiv pentru care asigurăm familiei Bârsan şi un progres genetic destul de semnificativ, el având posibilitatea să-şi aleagă masculul care-i place cel mai mult, cu conformaţie, cu caracteristicile cele mai plăcute”, a explicat Daniel Berean.

Datorită acestei colaborări, a crescut numărul de oi mulse zilnic, ceea ce a adus un progres în ferma familiei Bârsan, care avea în urmă cu un an și jumătate un număr mic de oi la mulgere. „La noi, problema mare a fost că n-au fătat oile. Că cineva m-a sfătuit să mergem normal, cum merg oile tradiţionale ale noastre. Şi am făcut aşa şi nu mi-au fătat oile. Şi aici a fost problema. Noi am vrut cu domnul profesor să facem să fete cât mai multe, şi pe urmă, după ce ajungem cu toate oile, să ne apucăm de selecţie”, a specificat Traian Bârsan. Spre 500 de oi se mulg în fiecare zi. „Lucrurile sunt confirmate, se vede clar că s-a lucrat. A lucrat şi familia, am lucrat şi noi, doar ca să ne facem datoria. Noi vrem să ştie lumea ca, atunci când există probleme, să ne caute”, spune Bogdan Liviu Marian.

Iaurtul din lapte de oaie, apreciat de tot mai mulți

În ferma familială din județul Alba, procesarea este segmentul de care are grijă Dana Bârsan, conform zicalei „brânza bună se face de băciţă”. Dar integrarea producției nu poate fi realizată doar cu lapte și muncă, astfel că băcița a avut grijă să acceseze fondurile necesare cumpărării utilajelor. „Am accesat nişte fonduri nerambursabile prin AFIR pentru utilaje de prelucrare a laptelui, ca să facem telemea tip Feta. Noi nu mai lucrăm manual, lucrăm în forme laptele. Acolo e un pasteurizator, de acolo se pleacă în vanele de închegare, după care se extrage zerul şi se toarnă în forme brânza. Având o cantitate mai mare de lapte, e imposibil să mai lucrăm manual”, a arătat Dana Bârsan.

Într-o zi se procesează laptele de vacă, iar în cealaltă, cel de oaie, din care se fac telemea de oaie, caş de oaie şi iaurt. „Facem un iaurt de oaie cu utilaje semiautomate, achiziţionate tot cu bani europeni. Pasteurizăm laptele, avem îmbutelierea semiautomată, după care le băgăm în nişte dulapuri de maturare, la borcan de diferite mărimi, cum se cere pe piaţă. Intenţionăm şi vrem să ieşim cât mai mult pe piaţă cu iaurtul – 100% natural, din lapte pasteurizat şi culturi –, într-un lanţ de magazine, că până acum am vândut la pieţe, târguri organizate de Ministerul Agriculturii, pieţe volante, iar oamenii toţi întreabă unde pot găsi iaurtul acesta, că-i foarte bun, fiind şi natural. E căutat în special pentru copii şi pentru bătrâni”, a adăugat Dana Bârsan.

Şi pentru ca oamenii să fie și mai siguri de produs, se urmărește și realizarea documentației pentru ca iaurtul de Câlnic să fie înregistrat la nivel european Indicaţie Geografică Protejată. „Avem certificat de reţetă consacrată pentru telemea de oaie şi telemea de oaie maturată, pe care am reuşit s-o facem mergând la târguri, cunoscând oameni, ajutându-ne și dându-ne informaţii şi tot ce avem nevoie”, ne-a spus Andreea, fiica fermierilor Dana și Traian Bârsan.

Accent pe viitor în ferma de familie

Activitatea în fermă a fost împărțită între toți membrii, fiecare fiind acum specializat cumva într-un domeniu. Investiţiile în ferma Bârsan nu au fost făcute fără perspectivă, ele fiind astfel continuate și nu doar pentru că aduc un venit, ci și pentru că există pasiune și implicare din partea urmașilor. „Pe părinţi îi cunosc de când lucram într-o companie multinaţională şi aş vrea să fac un paralelism între ce înseamnă multinaţională cu capacităţi de procesare de sute de mii de tone şi o unitate mică, cu produse extrem de bune şi naturale, înconjuraţi de o echipă care, toată, face parte din familia Bârsan, oameni foarte dedicaţi. Fiecare, cu rubrica lui: unii pe agricultură, unii pe creşterea oilor, unii pe creşterea vacilor şi, bineînţeles, doamna şi domnişoara sunt în procesare, marketing, vânzare, încasare. Este un exemplu pozitiv, ceea ce înseamnă că şi în România se poate”, ne-a spus și medicul veterinar Ioan Dîrzu, unul dintre cei care au contribuit la înființarea și dezvoltarea acestei ferme. Astfel de proiecte, crede dumnealui, pot aduce plusvaloare, pot stimula creşterea animalelor, procesarea laptelui şi vânzarea unui produs natural pentru un consumator mai larg. „Exemplul ăsta ar trebui să fie urmat în toate judeţele ţării, măcar câte zece în fiecare judeţ. Şi atunci putem spune că menirea noastră, a specialiştilor, și menirea lor, a fermierilor, a întreprinzătorilor, va fi încununată de succes. Nu în ultimul rând, consumatorii se pot bucura de un produs bun, natural şi sănătos, deoarece mai este un fenomen care se întâmplă destul de des, și anume că nu seamănă produsul de săptămâna aceasta cu produsul de săptămâna trecută sau viitoare. Pe când aici, prin tehnologia pe care dânşii o aplică, va rezulta un produs perfect salubru, de o calitate foarte bună şi constant. Cheia succesului are două obiective, până la urmă. Unu: familia dedicată, prin reprezentanţii ei, dar şi tehnologia aplicată”, a conchis Ioan Dîrzu.

Și pentru că dezvoltarea pare a fi cuvântul-cheie în această fermă de familie, pasul următor îl reprezintă procesarea integrală a laptelui de vacă și de oaie. „Am dori, dacă se poate, să deschidem şi magazinele proprii, nu doar să ducem la băcănii şi în pieţe. Dacă Dumnezeu îl ţine sănătos pe tatăl meu să dezvoltăm afacerea şi să facem fabrică, s-o facem şi mai mare, să putem procesa mai mult. Obiectivul nostru este să menţinem calitatea. Nu schimbăm reţeta, nu umblăm la lapte în sensul să tragem smântâna din lapte sau grăsimea, facem produse bune, naturale sută la sută”, ne-a zis în încheiere Andreea Bârsan, subliniind că au nevoie de promovare ca să poată vinde produsele și să crească efectivul de animale.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Fermă de familie, centrată pe zootehnie

Administrarea vitaminei C la animale

De la ferma cu omenie 

În perioada 16 octombrie – 1 noiembrie 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans, aferentă anului de cerere 2024, un număr de 571.110 fermieri, cu o sumă totală de 601.274.241,70 euro (2.991.537.895,42 lei).

Situația persoanelor fizice și juridice autorizate la plata avansului, în tabelul de mai jos.

În conformitate cu atribuțiile ce îi revin, APIA a plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) suma totală de 425.828.968,86 euro (2.118.626.868,77 lei) pentru un număr de 551.655 beneficiari.

În Campania 2024, plățile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) se face de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro.

CITEȘTE ȘI: Multe ecuații și mulți algoritmi, în agricultura de azi

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Fenomenul trezirii la viață a seminței în procesul de germinație

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de Guvern din 16 mai 2024 s-a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, s-a alocat suma de 1.000.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv 100 euro pe UVM (sectoarele suin și avicol), precum și pentru implementarea PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțate din FEADR.

„Pe fondul consecințelor economice suferite ca urmare a conflictului din Ucraina și a protestelor organizate în luna februarie 2024 de către reprezentanții tuturor sectoarelor din domeniul agriculturii și industriei alimentare, MADR a elaborat și a supus aprobării Guvernului o serie de acte normative ce vizează acordarea unor ajutoare de stat sub formă de granturi domeniilor cele mai afectate, respectiv creșterea suinelor și păsărilor, precum și sectorului vegetal primar (în cuantum de 100 euro/ha, respectiv 100 euro/UVM). Având în vedere că numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative a fost depășit de numărul de cereri de sprijin financiar depuse, a fost necesară suplimentarea prevederilor bugetare alocate acestor ajutoare de stat cu suma de 454.000.000 lei”, transmite Ministeul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Totodată, MADR gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027. În vederea implementării în bune condiții a PNDR 2014-2020 și a PS 2023-2027, finanțat din FEADR, în sensul încheierii contractelor de finanțare și efectuării plăților în cadrul angajamentelor legale către beneficiarii măsurilor de investiții gestionate de către AFIR și a celor de agromediu și climă gestionate de APIA, este necesară suplimentarea bugetului MADR cu suma de 546.000.000 lei, reprezentând componenta de cofinanțare de la bugetul de stat a sumei de aproximativ 1,15 miliarde de euro, fond extern nerambursabil FEADR, ce urmează a se plăti până la finele trimestrului 2 al anului 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 octombrie – 26 noiembrie 2023, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro pentru un număr de 662.586 de fermieri.

Reamintim că, în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

„Ne apropiem cu pași repezi de finalul primei campanii de plăți în avans derulate în cadrul noului Plan Strategic PAC 2023-2027, care se va încheia la data de 30 noiembrie 2023. Deși provocările nu au lipsit, având în vedere elementele de noutate ale perioadei de programare 2023-2027 și necesitatea adaptărilor sistemice și procedurale, vreau să-i asigur pe fermieri că tot personalul APIA este mobilizat pentru finalizarea cu succes a acestei activități, astfel încât toți fermierii eligibili să fie autorizați la plata avansului în termenul legal”, a declarat Cornel Constantin Turcescu, director general APIA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 6 noiembrie 2023, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a efectuat plata sumei de 276.521.796,10 lei pentru un număr de 165.914 fermieri eligibili la plata avansului aferent Campaniei 2023.

În cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegat.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în sistemul financiar contabil al instituției au fost transferați un număr de 100.135 fermieri cu o sumă de aproximativ 41,04 milioane euro, în vederea efectuării plăților în băncile comerciale și/sau Trezorerie.

Pe data de 23 octombrie 2023 s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Reamintim că, în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

Pentru a vedea cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2023 accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5900-apia-a-inceput-autorizarea-platilor-in-avans-pentru-anul-de-cerere-2023.html

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 16 octombrie 2023 a demarat Campania de autorizare a plăților în avans aferentă Cererilor de plată depuse în anul 2023.

Pentru anul de cerere 2023, în conformitate cu Regulamentele UE, statele membre pot acorda plăți pentru intervenții/măsuri, cu încadrarea în procentul de maximum 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul măsurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Pe 16 octombrie a.c., Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se asigură cadrul legal pentru plata a peste un miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plăți derulată de către APIA, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2023 (OUG nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării). De prevederile actului normativ beneficiază pe Pilonul I al PS PAC 2023-2027 un număr de circa 800.000 fermieri pentru plata avansului aferent Cererilor de plată depuse în anul 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2023

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 septembrie 2023.

Plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2022.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am ales să vă oferim la început de an un interviu cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru că domnia sa ne poate oferi informații despre ceea ce va urma în privința finanțărilor, a plăților directe și a măsurilor care vor fi deschise, și dacă vor fi deschise anul acesta, din noul Program Național Strategic. Un PNS așteptat de multă vreme și despre care am vrea să aflăm numai lucruri bune, chiar dacă experiența ne-a pregătit și pentru cele rele.

Reporter: Așadar, cum se spune la început de an: să vedem ce a fost bun, ce a fost mai puțin bun, în 2022. Cum ați caracteriza anul care a trecut?

Sorin Moise: 2022 a fost un an greu pentru fermierii din România. Sperăm ca anul acesta să fie un an bun sau un an cel puțin normal, un an cum au fost obișnuiți fermierii noștri, cu precipitații, un an cu liniște și pace, în primul rând. Pentru mine, a fost primul an în Ministerul Agriculturii, astăzi se face chiar un an de când sunt în Ministerul Agriculturii. Discutam săptămânile trecute și cu domnul ministru Daea, la sfârșit de an, și voiam să-i cer o părere, pentru că mie personal mi s-a părut că a fost un an foarte încărcat, voiam să știu, din experiența dânsului, pentru că a mai avut două mandate ca ministru și încă două ca secretar de stat, cum i s-a părut acest an, și mi-a confirmat că i s-a părut cel mai greu an din istoria activității sale în zona administrativă.

Anul, știți și dumneavoastră cum a început, cu o criză în zona de energie, cu o criză în zona combustibililor, eram pe final de Covid, a apărut războiul și fermierii noștri s-au confruntat, în plus față de toate aceste crize, cu o secetă excesivă. Bineînțeles, noi, ca Minister al Agriculturii, am încercat să venim în ajutorul lor prin diferite scheme de sprijin de la bugetul de stat și prin plata fondurilor europene la timp, pentru că asta e foarte important, știm cu toții că neavând finanțare, nu poți să te miști; neavând bani în cont, nu poți să cumperi nici inputuri, nici motorină, absolut nimic. Astfel încât în primul rând cele două agenții au fost ținute sub control ca să facă plățile la timp către fermieri, iar de la bugetul de stat, aceste crize, de care vă spuneam, ne-au dat posibilitatea să acordăm niște scheme de sprijin. Pentru că schemele de sprijin de la bugetul de stat nu pot fi acordate de Comisia Europeană decât pe anumite cadre sau cadre temporare. Cadrele temporare… primul a fost cel cauzat de Covid, iar cel de-al doilea, de războiul din Ucraina. Și am putut să venim în ajutorul fermierilor români cam în toate sectoarele de activitate, cu diferite forme de sprijin. Bineînțeles, am colaborat foarte bine cu Ministerul Fondurilor Europene și în prima parte a anului, în mandatul domnului ministru Adrian Chesnoiu, împreună cu dl ministru Boloș, am dat două forme de sprijin către fermieri, microgranturile și granturile, cele mici de 5.000 de euro, către fermierii mici, și celelalte până la 120.000 de euro din cifra de afaceri, ca procent din cifra de afaceri, pentru fermierii mari. E adevărat, au fost și fermieri care n-au fost mulțumiți de cum s-au acordat acești bani. Dar noi eram cumva presați de timp și se punea problema dacă luăm acești bani și-i dăm pentru fermieri sau nu-i luăm, și am optat să lucrăm pe repede înainte și să aducem niște bani în agricultura României, pentru că, sub o formă sau alta, banii aceștia au rămas în agricultura țării noastre.

Asta, în prima parte a anului. Au urmat măsurile pentru secetă, când a fost plecarea ministrului Adrian Chesnoiu, venirea domnului ministru Daea, împreună cu dânsul a trebuit să luăm niște măsuri rapide la momentul respectiv, elaborarea unor documente și a unor ordine prin care fermierii au putut să-și recolteze masa vegetală care era pe câmp deja uscată și să o poată folosi în zona de zootehnie ca furaj, până când comisiile au venit la fața locului să facă acele procese-verbale de constatare a pagubelor din agricultură, și au lăsat numai niște zone-tampon de 5% din suprafață. Bineînțeles, am mai gândit împreună cu fondul de garantare și câteva produse pentru fermieri, am prelungit programele vechi de creditare ale fermierilor, cu care erau obișnuiți; a venit și produsul «de trei ori APIA» la care au apelat un număr de aproape o mie de fermieri, el a fost lansat cam târziu, din punctul nostru de vedere, oamenii deja își luaseră adeverințele de la APIA, dar cred că anul acesta mai mulți vor beneficia de el, pentru că acest produs se va menține în continuare.

Reporter: Știu că prin Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost lansat, chiar anul trecut, la început, tot în iarnă era, AGRO-IMM Invest, era prin FGCR și prin FNGCIMM. Tot niște fonduri, niște împrumuturi, destinate agricultorilor.

Sorin Moise: Exact, au fost niște surse de finanțare foarte bine primite de fermieri. Ei au reușit să se capitalizeze în acel an greu. Cei care aveau probleme, cauzate de secetă, cumva, au reușit să treacă mai ușor peste ele, iar cei care nu au avut probleme cu seceta, cei care aveau sisteme de irigații, au folosit banii în alte scopuri: pentru a-și cumpăra utilaje noi, moderne. Din păcate, fiind la final de PNS, bani pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje nu au mai fost, în această perioadă, iar aceste programe de finanțare le-au venit foarte bine pentru a-și putea achiziționa utilajele de care aveau nevoie.

Reporter: Din păcate, în condițiile în care toată industria constructoare de mașini – să-i spunem așa generic – nu a mai putut să facă față cererilor, e destul de greu de achiziționat un tractor sau o combină, adică să dai banii și să-ți vină repede. Și nu la același preț, fermierii au fost avertizați, de cele mai multe ori – am primit semnale de genul acesta – să fie pregătiți cu niște procente în plus, pentru că prețul materiilor prime a crescut.

Sorin Moise: Cel puțin în prima parte a anului a fost o explozie în zona asta de prețuri a materiilor prime și asta am primit-o ca feedback și din partea fermierilor care au în lucru proiecte pe fosta submăsură 4.3 Irigații, unde suma maximă era de un milion de euro pe proiect. Iar acum doi ani, cu un milion de euro se încadrau să-și facă rețeaua subterană și stația pe care o aveau în exploatare, dar creșterea asta succesivă de prețuri i-a dus cu 25, 30, 40, chiar 45 la sută peste această sumă. Noi am obținut din partea Comisiei Europene un acord și, în acest sens, în urma unor diligențe făcute, pentru a majora prețurile cu până la 23-24% peste acel milion de euro, pentru ca fermierii să se poată încadra și să-și finalizeze aceste proiecte foarte importante, atât pentru ei, cât și pentru întreaga noastră agricultură.

Reporter: Asta, pentru irigații. Dar trebuie ținut cont și de proiectele complexe, de milioane de euro, care erau pentru investiții și dezvoltarea întreprinderilor, și mă refer aici și la cele din industria alimentară, la care a fost aceeași situație. Pentru că ai și partea de investiții în construcții, ai și partea care vine cu achiziția de utilaje, echipamente, mașini, care sigur că au sărit ca prețuri peste ceea ce aveau în planul propriu-zis, în proiect.

Sorin Moise: Așa este. Comisia Europeană ne-a aprobat doar pentru beneficiarii publici și cerința noastră a venit cumva la pachet cu cerința făcută de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a făcut o solicitare în acest sens pentru toate proiectele pe fondurile europene pentru beneficiarii publici. După ce au primit ei acceptul, am mers și noi cu aceeași solicitare pentru beneficiarii din zona agriculturii pe fonduri europene și am primit un accept, dar doar pentru beneficiarii publici. Aici marele avantaj al celor de la OUAI-uri este că ei sunt cumva asimilați beneficiarilor publici, și nu beneficiarilor privați, și au primit această mărire de 23-24% la proiect.

Reporter: În 2022, peste toate cele pe care le-ați amintit dumneavoastră a venit și seceta, a fost nevoie să faceți în așa fel încât să obțineți aprobare pentru a putea să dați un ajutor fermierilor. El a venit mai târziu, dar a venit, până la urmă, dar doar pentru o parte din culturile afectate – adică nu pentru tot. E posibil ca anul acesta să se vină cu o altă măsură pentru ajutor pentru cei care au fost afectați?

Sorin Moise: Sigur. Pentru culturile afectate de secetă din toamna anului 2021 deja au fost plătite sumele de despăgubiri promise de Ministerul Agriculturii. Pentru suprafețele de grâu, orz, rapiță, ovăz – culturile de toamnă din anul 2021. Suprafața afectată de secetă din primăvara anului 2022 – floarea-soarelui, porumb, mazăre și ce culturi au mai fost afectate – se ridică în jur de un milion de hectare. Pentru această suprafață deja în bugetul Ministerului Agriculturii a fost prinsă o sumă de 300 de milioane de lei. Nu știm dacă va fi suficientă sau nu, pentru că eu v-am spus suprafața, de aproape un milion de hectare, dar nu știm exact gradul de afectare pe fiecare hectar, pentru a putea face un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la Ministerul Agriculturii și colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În același timp pregătim ordonanța de urgență pentru a putea plăti aceste despăgubiri pentru culturile de primăvară, așa cum am promis. În perioada următoare o să apară și ordonanța.

Reporter: Să mai facem un pas în dialogul nostru de astăzi, pentru că a început 2023 și PNS-ul este cel care stă pe buzele tuturor. În primul rând trebuie să știm foarte bine cam ce înseamnă fiecare dintre cei doi piloni, să vedem care sunt sumele alocate pentru fiecare din cei doi piloni și care sunt noutățile cu care vine acest program, pentru care n-a fost deloc ușor de primit aprobare, dacă ținem minte variantele care au fost trimise până acum.

Sorin Moise: Încă de la venirea mea în Ministerul Agriculturii, în luna ianuarie anul trecut, am intrat în dispozitivul de lucru care se ocupa cu PNS-ul, la momentul respectiv încă eram sub restricțiile Covid-ului și le lucram pe platformele digitale, format în care ne găseam cam cu vreo sută de persoane, o sută de participanți erau. M-a bucurat interesul, vă dați seama că altfel vezi din afara Ministerului Agriculturii….

Reporter: Adică trebuiau să participe și organizațiile profesionale la dialog, fiecare cu opiniile ei.

Sorin Moise: Sigur. Toți membrii care fac parte din acest Comitet de consultare al Ministerului Agriculturii se înscriau și participau, reprezentând membrii lor din diferite sectoare. Am ținut cont de observațiile lor până la limita regulamentului UE. Pentru că de multe ori… e adevărat că noi ne dorim mai mult, dar nu putem să trecem peste restricțiile pe care regulamentele UE ni le aplică. Și am încercat cumva să gândim un PNS în concordanță cu cerințele Comisiei Europene, dar și care să fie aplicabil și satisfăcător pentru fermierii din România. Nu trebuie să uităm că avem o cerință principală ca 35% din această sumă de 15,8 miliarde de euro – aceasta este suma totală a PNS viitor – trebuie să meargă către mediu și climă, sub diferite măsuri pe care le-am gândit împreună.

Reporter: Bine, dar etapizat în 5 ani. Se pornește de la 20%. Niciun stat nu și-a dorit să pornească de la acest procent care a fost extrem de mare, impus de Comisie prima dată.

Sorin Moise: Exact, așa este. Și chiar dacă inițial am încercat o negociere cu Comisia, și nu prea am fost de acord cu acest procent, ni s-a explicat. Cum funcționează lucrurile? Noi facem PNS-ul împreună cu fermierii; apoi îl trimitem către Comisia Europeană. Comisia ne cere din partea Ministerului Mediului din țara noastră un raport de mediu prin care să avem acordul lor. Adică e ok, am văzut PNS-ul României, respectă condițiile de mediu și climă, le dăm aprobarea. După ce obținem acest Raport de mediu și climă, împreună cu PNS-ul îl trimitem către Bruxelles și el este aprobat. Nu aveam acest Raport de la Ministerul Mediului, nu este aprobat PNS-ul. Și după îndelungi discuții cu prietenii și partenerii noștri de la Ministerul Mediului, cu care putem să spunem că am fost și pe poziții antagonice la un moment dat, dar în urma negocierilor am ajuns totuși la niște puncte comune, am reușit să obținem și Raportul de mediu, să încărcăm, în octombrie, PNS-ul, iar la începutul lunii decembrie să-l avem aprobat. A fost destul de complicat, deoarece Comisia Europeană, schimbând regulamentele, a venit cu o serie de obligativități și de restricții pe întreaga agricultură a UE și vedem cu toții ce se întâmplă în țări cu tradiție în zona de agricultură și zootehnie, cum e Olanda, unde restricțiile sunt foarte dure, mulți dintre fermierii olandezi au ales să-și încheie activitatea zootehnică sau agricolă și să se mute în alte țări.

Reporter: Bine, acolo…, dacă stăm să ne gândim la efectivele pe care le au țările acestea, și aici ne referim la Olanda, Danemarca, Norvegia, sunt țări care nu au suprafețe foarte mari, dar au efective extraordinar de mari. Ca atare, încărcătura pe hectar este una față de care noi, în România, putem spune că stăm bine.

Sorin Moise: Păi noi facem agricultură ecologică în România, dacă ar fi să ne luăm după date. În momentul în care olandezul are 300 de vaci pe care le ține pe 20 de hectare, e clar că apa freatică, fiind destul de ridicată la ei, conținutul de nitriți și nitrați din apă va crește odată cu…

Reporter: Acum știți cum e: ajungem la discuția pe care probabil că o s-o mai purtăm, și nu este pentru prima dată când o avem, pentru că întotdeauna mediile de la nivelul anumitor țări foarte dezvoltate – și aici vorbim de efective, de utilizare de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte și așa mai departe – se iau ca etalon și pentru celelalte țări care nu sunt la nivelul acesta sau cel puțin până în acest moment niciodată în România nu au fost efective atât de mari pe suprafețe mici; pe de altă parte, nu s-au utilizat îngrășăminte sau produse de protecție a plantelor, la nivelul mediei europene vorbesc. Noi suntem oricum de trei-patru ori mai puțin față de medie.

Sorin Moise: Exact. Prin vocea celor doi miniștri ai agriculturii, cel puțin anul acesta cât am avut contact cu Ministerul Agriculturii, atât ministrul Chesnoiu, cât și ministrul Petre Daea, de fiecare dată când au fost la Bruxelles și au discutat la Comisia Europeană, atât au cerut: să stabilim o medie la care să se raporteze toată lumea și să vedem unde e România față de media aia, pentru că nu poți să mă compari pe mine cu Olanda, care are un consum de îngrășăminte foarte mare pe hectar. Din punctul nostru de vedere, pe calculele pe care le avem atât pe pesticide, cât și pe zona de îngrășăminte, în România se face agricultură bio, putem să spunem treaba aceasta.

Revenind la PNS, 15,8 miliarde de euro în total, avem 9,8 miliarde de euro pilonul I, care înseamnă plățile directe cu care fermierii români au fost obișnuiți și aproape 6 miliarde de euro plăți pe proiecte pilonul II, cu care la fel fermierii noștri au fost obișnuiți.

Reporter: Să discutăm pe fiecare pilon în parte: pilonul I, plățile directe și pilonul II, dezvoltare rurală. Cum vor fi direcționați anual cei 9,8 miliarde de euro, din pilonul I?

Sorin Moise: Va fi exact cum a fost și până acum. Discutăm de plăți directe, care vor fi în jur de 4,8 miliarde de euro, pe cei patru ani despre care discutăm, plata redistributivă…

Reporter: Plata redistributivă înseamnă 10% din sumă? Adică un minimum de 10% alocat către tineri și fermele mici?

Sorin Moise: Avem și sprijinul cuplat, și tinerii fermieri. Tinerii fermieri vor avea o alocare separată. Deci, pentru plata de bază vor fi 4,8 miliarde de euro, plățile redistributive aproape un miliard de euro în cei patru ani, sprijin cuplat 408 milioane de euro și tinerii fermieri aproape 70 de milioane de euro. Iar pentru sectorul zootehnic, tot pe pilonul I, pe plățile directe, discutăm de un miliard de euro în cei patru ani. Vom avea, așa cum am obișnuit fermierii, sprijin cuplat zootehnie, sprijin cuplat vacă de lapte, pentru bivolițe de asemenea un sprijin. Deci la sectorul zootehnic vor fi cinci forme de sprijin, la sectorul vegetal vor fi 12 intervenții: cele de care știm și apar și unele noi, deci vom avea în continuare un sprijin pentru lucernă, soia, sămânță de cartof, legume în spații protejate, legume în câmp, apar și pentru viermii de mătase, va fi o intervenție separată. Asta discutăm, în ceea ce privește pilonul I.

Reporter: Dați-ne câteva cifre vizavi de aceste măsuri, din pilonul I. Care va fi sau de la ce sumă se va pleca la sprijinul pe suprafață?

Sorin Moise: Sprijinul pe suprafață va pleca de la 96,4 euro pe hectar în primul an, urmând să ajungă spre 100 de euro în anul al patrulea, deci în fiecare an va crește această sumă.

Reporter: La care se adaugă...?

Sorin Moise: La care se adaugă plata redistributivă, sprijinul cuplat…

Reporter: Plata redistributivă se dă cum? Adică tot așa, 1,5 hectare, 5, 30 și până în 50 de hectare sau cum?

Sorin Moise: Va fi o plată specială doar pentru fermele între 1 și 50 de hectare și apoi va urma sprijinul cuplat și plățile pentru tineri.

Reporter: Și sigur că aici, așa cum aminteați, până la 35% din sumele alocate pentru plățile directe trebuie date către mediu și climă. Cum facem să luăm acești bani, să nu-i pierdem? Care sunt măsurile către care trebuie să se îndrepte când bifează în căsuța respectivă – că de multe ori au fost probleme legate de povestea aceasta cu bifa, povesteau fermierii, apropo de sprijinul pe măsurile de mediu și climă. Și care sunt acestea?, că sunt cam multe.

Sorin Moise: Sunt destul de multe. În perioada următoare – am început cu sfârșitul anului, cu prima conferință la București – au loc o serie de conferințe în țară, prin care prezentăm acest PNS să ajungă la urechile tuturor fermierilor, chiar astăzi cred că s-a terminat conferința de la Vâlcea, unde dl. ministru împreună cu colegii din minister și cele două doamne director general și director de agenție APIA și AFIR au prezentat Programul Național Strategic, ieri au fost la Slatina și va fi acoperită toată țara. Mergem să discutăm cu fermierii, să le explicăm ce înseamnă noile condiționalități, ce înseamnă unele eco-scheme din PNS, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor. După asta, deci după ce terminăm sau în același timp, noi lucrăm cu angajații APIA și cu angajații AFIR, pentru că e foarte important în momentul în care fermierul vine să depună cererea de plată, așa cum a fost obișnuit, și vrem să deschidem campania de depuneri de cereri de plată destul de rapid, când softul ne va permite ne apucăm de treabă, acești angajați ai Ministerului Agriculturii să explice fermierului ce are de bifat și ce n-are de bifat.

Reporter: Care sunt noutățile?

Sorin Moise: Apar într-adevăr niște condiționalități noi, discutam de acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie, 80% din terenul fermei trebuie să fie acoperit. Ce înțelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării el trebuie lăsat cu miriște, deci nu trebuie făcută nicio intervenție până în data de 30 septembrie, sau putem pune cultura a doua, să punem altă cultură, sau putem să semănăm niște plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere acest teren în acest interval. De ce au vrut Comisia Europeană, UE, de ce s-a cerut această măsură? Pentru că s-a considerat că e o măsură benefică pentru a combate deșertificarea și schimbările climatice, pentru că s-a considerat că în momentul în care în iunie fermierii recoltau grâul, rapița sau orzul arau și lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate și în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puși în situația de a alege cea mai sensibilă perioadă, Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul în anul respectiv. Știm cu toții ce înseamnă să ari în primăvară față de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul…

Reporter: Cele care se mai practică, pentru că sunt celelalte tehnologii unde nu se mai practica arătura, e vorba de agricultura conservativă, minimum-tillage, no-tillage.

Sorin Moise: Orice tip de lucrare, astfel încât, după discuțiile cu fermierii, am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie, în care să aplicăm această măsură. De asemenea, putem discuta de această condiționalitate, de rotația culturilor, discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeași cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură, trebuie să semănăm altceva până anul viitor, dacă vreau să semăn aceeași cultură. Am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în miriște, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu. Și, bineînțeles, cea cu suprafața necultivată, procentul de suprafață necultivată între 4-7%, aici am obținut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafață care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua și anul următor, România, alături de alte state, a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunța la această măsură, pentru că, vă dați seama, atât la nivelul României, cât și la nivelul întregii UE, să lași o suprafață de 4-5% necultivată… este o suprafață enormă și nu știu dacă în condițiile actuale, în condițiile crizei din Ucraina, ne permitem să lăsăm o suprafață atât de mare necultivată fără a afecta securitatea alimentară a zonei.

Reporter: Să vedem și pilonul II, partea care interesează pentru dezvoltarea satului românesc și a fermierilor în mod special, suma înțeleg că este undeva la peste 5 miliarde către 6. Care sunt măsurile? Se merge tot pe cele clasice sau sunt altele noi, către care vin direcționați acești bani?

Sorin Moise: Și, și. Avem și măsuri vechi pe care le continuăm, avem și măsuri nou-introduse, avem măsuri vechi modificate care vor arăta cumva altfel, bineînțeles că am încercat să punctăm zona rurală, dezvoltarea zonei rurale, procesarea, să dezvoltăm irigațiile. Și să încep cu irigațiile. În domeniul irigațiilor există o sumă în total de 500 de milioane de euro cu 400 de milioane de euro care sunt pe fosta măsură 4.3 Irigații, aici ca noutate avem faptul că suma a crescut la 1,5 milioane de euro de la un milion de euro, am solicitat…

Reporter: Deci vor fi mai puține proiecte.

Sorin Moise: Vor fi mai puține proiecte și mai mulți bani pe proiect. Am solicitat Comisiei Europene să rămânem cu sută la sută finanțare europeană, pentru că inițial, pentru măsurile care au fost sută la sută finanțate, Comisia Europeană nu prea a fost de acord și a zis: poate ar fi bine 80-90%, le-am explicat că sumele sunt mari, iar pentru fermierii români s-ar putea să fie o problemă dacă nu vom avea în continuare sută la sută finanțare, mai ales că este o măsură esențială pentru România. Deci 400 de milioane de euro, 1,5 milioane de euro pe proiect, sută la sută finanțare. Asta trebuie să rețină fermierii și proiectele cu 100 de milioane de euro pentru înființarea sistemelor de irigații la nivel de fermă – este o măsură nouă, aceasta a venit în urma solicitării sectorului, pentru că erau fermieri care nu puteau să-și facă OUAI-uri, nu făceau parte din OUAI-uri, erau izolați…

Reporter: Sau sunt pe teritoriul unor organizații vechi, nu se mai știe cine a fost, cum a fost și sunt cu pierderi, și acolo sunt unele probleme.

Sorin Moise: Aici proiectele vor fi până în 500.000 de euro pe proiect și finanțare 65%. Nu va fi sută la sută. Fiind la nivel de fermă și nu la nivel de organizație, de asociere de fermieri, vom merge până la 65% finanțare. Sperăm să fie o măsură de succes. Astăzi a fost o întâlnire cu reprezentanții Agenției de la Apele Române pentru a discuta cam de ce documente va fi nevoie pentru ca noi să cerem fermierilor aceste documente, pentru că bineînțeles urmează elaborarea fișelor măsurii și a ghidurilor de finanțare. Pentru fermieri e de interes să le spunem că menținem și măsura de achiziție de utilaje agricole, finanțarea va fi de 100 de milioane de euro, suma maximă pe proiect 300.000 de euro, cu 65% procent de finanțare.

Pentru tinerii fermieri avem două măsuri. Prima este în valoare de 170 de milioane de euro, discutăm aici de proiecte pentru continuarea activității tinerilor fermieri deja instalați. S-a instalat tânărul fermier în exercițiul financiar anterior, acum depune pentru modernizare. Vrea să-și cumpere utilaje? Putem să-i dăm până la 200.000 de euro maximum pe proiect, finanțarea diferă de la 65% la 80% în funcție de anumite zone – dacă e pe zona montană, dacă e la șes. Deci asta e măsura de 170 de milioane pentru continuarea activității tinerilor fermieri, iar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt la dispoziție 250 de milioane de euro cu 70.000 de euro pe proiect sumă maximă, sută la sută finanțare. Deci mergem în continuare cu sută la sută, 70.000 de euro, așteptăm în continuare tinerii să depună proiecte în momentul în care vom lansa ghidurile.

Zona de procesare vine cu mai multe măsuri de investiții pe toate sectoarele. Ce este foarte important este că am reușit, din partea Comisiei Europene, să mărim suma până la 10 milioane de euro pe proiect.

Reporter: E o sumă mare!

Sorin Moise: Exact. Inițial, domnul ministru Chesnoiu își dorise o sumă de 15 milioane de euro, eu am participat la câteva discuții cu Comisia, reprezentanții Comisiei nu au fost de acord inițial, în urma negocierilor am reușit să ajungem la această sumă de 10 milioane de euro, nu pentru toate, pentru patru sectoare, discutăm de procesare uleiuri, procesare cereale pentru morărit, nutrețuri combinate și legume.

Reporter: Deci nu intră procesare carne, nu intră procesare lapte, deci la 7 milioane plafon maxim. Și care este procentul de finanțare?

Sorin Moise: 65%. Majoritatea sunt la 65%, mai diferă plus sau minus 5% sau 10%, în funcție de anumite subiecte, pe astea le vom stabili noi în Ghidurile măsurii sau în fișă.

Reporter: Sumele respective, procentul de finanțare de 65% este și pentru fermierii mai mici sau ăsta este plafonul maxim de finanțare? Că știu că în PNDR-ul trecut se ajungea până la 90% dacă erai într-o cooperativă, dacă erai într-un grup de producători, dacă erai un tânăr fermier până în 40 de ani, dacă erai într-o zonă defavorizată. S-au mai păstrat aceste facilități?

Sorin Moise: Nu. Comisia Europeană nu a mai fost de acord, procentul maxim a fost de 65%. Noi putem de la 65% să-l scădem la 40 dacă nu vrem să mergem cu 65% la toată lumea și să mergem, la fel: dacă ești în zonă defavorizată, să mai primești 10%, dacă ești tânăr, mai primești 15%. Dar 65% va fi maxim, nu mai pot să merg până la 90%, cum mergeam până acum. Cu toate că din punctul nostru de vedere mai nou, la Ministerul Agriculturii probabil zona defavorizată va avea o pondere mai mică în ceea ce privește punctajul pe proiecte. Importantă va fi viabilitatea acestui proiect, viabilitatea economică a proiectului. Deci se va merge pe viabilitate economică, pe o analiză mai amănunțită cost/beneficiu, ăsta va fi cel mai important punct.

Avem și câteva tipuri de investiții noi. Nu sunt sume mari, dar au venit tot la solicitarea sectorului, fiindcă am încercat să acoperim tot sectorul. Sunt cele din investiții neproductive la nivel de fermă, aceasta este denumirea. Suma va fi de 12 milioane de euro, cu 200.000 de euro pe proiect. Atenție, acesta va fi sută la sută finanțabil, și ne referim la înființarea de perdele forestiere. Deci la nivel de fermă un fermier poate să-și facă un proiect de 200.000 de euro, sută la sută finanțabil, pentru înființarea de perdele forestiere și iată cum mai atingem un punct din cele 35% pentru mediu și climă.

Avem investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. O sumă nu foarte mare, 5 milioane de euro, 100.000 euro pe proiect, 65% finanțare. Dar a venit ca măsură nouă, înainte nu fusese atins, cei din acest sector tot au insistat și am zis să acordăm un sprijin, pentru că vor fi câteva zeci de proiecte bune care probabil vor duce la dezvoltarea acestui sector.

Mai avem investiții în sectorul legume și cartof, unde avem 151 milioane de euro, finanțarea va fi tot 65%, aici avem 2 milioane de euro pe proiect de investiții, 300.000 euro pe proiecte exclusiv pentru achiziții de utilaje și echipamente, e important să cumpărăm și utilaje, și 500.000 euro pe proiect pentru utilaje cartof, achiziționate de forme asociative – cooperative, asociații.

Reporter: Sumele pe care le-ați amintit de zeci și sute de milioane de euro alocate pentru fiecare dintre măsurile povestite până acum sunt sume totale pe cei 5 ani sau sume anuale?

Sorin Moise: Sunt sume totale pe cei 5 ani. Nu sunt anuale, din păcate. Aici, pe zona de irigații, noi o să venim în completare cu Programul Național de Irigații, sumele pentru infrastructura principală, care au fost majorate anul trecut în Parlament, încercăm să venim și de la bugetul Ministerului Agriculturii cu niște sume, suntem în așteptarea răspunsului de la Comisia Europeană să vedem până la urmă cum se finalizează și cu PNRR-ul, pentru că s-au solicitat sumele acelea din PNRR o dată pentru refacerea unei zone de infrastructură principală de irigații, cât și pentru eficiența energetică la nivel de ANIF. Acum eu cred că rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, este să căutăm diferite măsuri care să vină în sprijinul și în completarea acestui PNS, și cu bani de pe alte fonduri. Pentru că am putut să observăm că ni s-a permis, cel puțin anul trecut, să mutăm niște sume de pe alte programe către agricultură. Și cred că și anii aceștia și anul acesta putem obține niște derogări de la Comisia europeană, dacă vom ști ce să scriem și cum să scriem, în contextul în care acest război din Ucraina afectează foarte serios securitatea alimentară a zonei, adică România e un pilon important în ceea ce privește piața de cereale din UE și eu cred că o să primim mai mult sprijin de la UE și mai multă atenție.

Reporter: Fermierii, în ultima vreme, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme despre care credeam că este doar la nivelul țărilor dezvoltate: forța de muncă calificată. Cum facem ca forța de muncă pe care încă o avem în țară să rămână în țară, tinerii să rămână în sate? Pentru că asistăm la depopularea satelor. E bine că liceele agricole au fost preluate de Ministerul Agriculturii, un lucru foarte important și așteptat de multă vreme, pentru că lipsește și calificarea în ceea ce privește forța de muncă de care are nevoie fermierul.

Sorin Moise: Tot în PNS sunt sume prevăzute, 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, o dată pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere din spațiul rural, drumurile din comune. Încercăm să alocăm bani, și am încercat prin acest PNS să alocăm sume de bani și către comunitățile rurale, pentru că degeaba discutăm de strategii, degeaba discutăm de fonduri europene, dacă nu avem cetățeni în zonele rurale și, din păcate, ca imagine generală, vedem că satul românesc s-a depopulat, dar acum câteva zile am văzut un reportaj foarte interesant prin care am văzut că foarte multă lume, și în special tineri, în perioada pandemiei, în ultimii doi-trei ani, s-au mutat de la oraș la sat. Adică a crescut cu câteva sute de mii populația din mediul rural, ceea ce e foarte interesant pentru noi, pentru că asigurându-le o infrastructură prielnică, asigurându-le niște fonduri europene și un stil de viață ridicat, poate că acești tineri vor opta să rămână acolo unde au, să spunem, locuința de vacanță, dacă le place să stea la țară, poate rămân acolo și fac un proiect, și reușim să-i ajutăm.

Reporter: Ce se mai întâmplă pe partea de LEADER.

Sorin Moise: În jur de 500 de milioane de euro va avea alocare în exercițiul financiar viitor.

Reporter: Și tot pe bază de concurență, de licitație pe proiecte?

Sorin Moise: Da. Sistemul încă nu e pus la punct, deci v-am spus că Ghidurile și Fișele măsurii încă nu le-am elaborat, vom lucra împreună cu sectorul la elaborarea lor, dar în principiu noi ne dorim să rămână același. Dar bazat pe eficiență economică, eficiența economică a proiectului, în funcție de necesitatea zonei. Poate o să mergem un pic și pe specificul zonei, adică să nu mai facem proiecte pentru toată țara la fel prin Fișele măsurii. Să obțină punctaj în funcție de ce e necesar pe zonă. Pentru că poate să facă un proiect prin care să obțină un punctaj ridicat, dar care să nu se aplice în zona respectivă; să nu fie eficient și după doi-trei ani: am făcut proiectul, am luat banii, dar n-am făcut nimic cu el, nu m-am dezvoltat deloc.

Reporter: La final, domnule secretar de stat, câteva întrebări mai pe scurt: cine e Sorin Moise?

Sorin Moise: E un fermier din Brăila...

Reporter: Născut-crescut în orașul Brăila sau într-o comună din județ?

Sorin Moise: Născut-crescut în comuna Tufești, județul Brăila, și care din 2012 lucrează în Ministerul Agriculturii la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din Brăila, ca director, și de anul trecut, în Ministerul Agriculturii. Și spuneați dacă sunt născut și crescut în oraș sau la țară, mi-am adus aminte zilele trecute de iernile de la țară și cum mergeam în perioada asta și treceam un pic prin grajd cu bunicu’, pe la oi și pe la văcuțe.

Reporter: Deci treabă cu agricultura ați avut.

Sorin Moise: Da. Familia mea deține o exploatație agricolă de 300 de hectare, de care m-am ocupat atâta cât am avut timp, cât am fost la Brăila, și mult mai puțin de când am venit în București.

Reporter: Și în continuare au rămas?

Sorin Moise: Au rămas tatăl meu, care este acolo, mama, soția și rudele de la Brăila.

Reporter: De profesie?

Sorin Moise: Inginer agronom. Absolvent 2005.

Reporter: Și tatăl?

Sorin Moise: Inginer zootehnist.

Reporter: Deci n-a sărit așchia prea departe.

Sorin Moise: Da, dar ca în orice fermă în care este un inginer zootehnist și unul agronom, mai sunt și neînțelegeri…

Reporter: Ies scântei. Cam așa e. Căsătorit, copii?

Sorin Moise: Căsătorit, doi copii, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 2 ani jumătate. Mi-a fost greu anul acesta fără ei. O să vedem, ori vin ei la București, ori mă întorc eu la Brăila, în perioada următoare, o să vedem ce avem de făcut.

Reporter: Regretați că ați venit la București?

Sorin Moise: Nu regret. Dacă e să punem în balanță, din punctul de vedere al familiei, da, e o pierdere foarte mare; în schimb, poate mi-ar fi părut mai rău dacă n-aș fi fost aici, dacă n-aș fi fost în echipa Ministerului Agriculturii, în această perioadă. Eu o consider o perioadă grea în care am reușit să deschid ușa fermierilor în permanență, pentru că au fost perioade în care eram fermier și aveam nevoie de o discuție la Ministerul Agriculturii cu cineva și nu reușeam să dau de nimeni și, vă dați seama, când mi s-a ivit oportunitatea nu ar fi fost drept pentru mine să refuz.

Reporter: Credeți că e mai bine ca un funcționar public care răspunde, ca și dumneavoastră, ministru sau orice ar fi, să fi trecut prin problematica de care este responsabil, în cazul dumneavoastră fermier?

Sorin Moise: Sută la sută da. Dacă nu a avut legătură cu sectorul, îi va fi foarte greu să înțeleagă problemele sectorului și necesitățile acelui sector.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie a lui Sorin Moise?

Sorin Moise: Că sunt sănătos.

Reporter: Ce-și dorește pentru 2023?

Sorin Moise: Pace, sănătate și ploaie.

În ultima vreme, pe buzele tuturor stă noua Politică Agricolă Comună pentru perioada 2023 – 2027, respectiv Planul Național Strategic (PNS), care pentru țara noastră are un buget total de 15,8 miliarde de euro. Pilonul I, care înseamnă plăţile directe, are un buget de 9,8 miliarde de euro şi aproape 6 miliarde de euro reprezintă plăţi pe proiecte pilonul II.

Despre noutățile din PNS am discutat cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). „Apar nişte condiţionalităţi noi, respectiv acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie. 80% din terenul arabil al fermei trebuie să fie acoperit. Ce înţelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării, terenul trebuie lăsat cu mirişte, deci nu trebuie făcută nicio intervenţie până în data de 30 septembrie. Sau, putem pune cultura a doua, să punem altă cultură sau putem să semănăm nişte plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere terenul în acest interval”, arată Sorin Moise.

Măsura, impusă de Uniunea Europeană, este considerată benefică în combaterea deşertificării şi a schimbărilor climatice. „S-a considerat că în momentul în care în luna iunie fermierii recoltau grâul, rapiţa sau orzul arau şi lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate şi în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puşi în situaţia de a alege cea mai sensibilă perioadă. Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul ori alte tipuri de lucrări ale solului în anul respectiv. Ştim cu toţii ce înseamnă să ari în primăvară faţă de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul e obișnuit să le facă. Astfel, după discuţiile cu fermierii am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie în care să aplicăm această măsură care prevede ca 80% din terenul arabil al fermei să fie acoperit”, explică secretarul de stat MADR.

O altă noutate din PNS 2023 – 2027 se referă la rotația culturilor. „Discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeaşi cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură trebuie să semănăm altceva până anul viitor, când dorim să semănăm aceeaşi cultură. De pildă, am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în mirişte, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu”, a precizat Sorin Moise, care a continuat să explice o altă condiție care privește suprafaţa necultivată. „Referitor la procentul de suprafaţă necultivată între 4% și 7%, aici am obţinut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafaţă care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua şi anul următor. România alături de alte state a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunţa la această măsură, pentru că vă daţi seama, atât la nivelul țării noastre, cât şi la nivelul întregii UE, să laşi o suprafaţă de 4% - 5% necultivată este o suprafaţă enormă şi nu ştiu dacă în condiţiile actuale, în condiţiile crizei din Ucraina ne permitem să lăsăm o suprafaţă atât de mare necultivată, fără a afecta securitatea alimentară a zonei.”

PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html