acvacultura - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 20 Iulie 2020 22:44

Falimentul bântuie fermele

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

  • La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;
  • Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;
  • Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;
  • În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;
  • În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;
  • Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;
  • Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;
  • Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;
  • Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;
  • Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Publicat în Știri

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare. Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează: „(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. (2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3
(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7
(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8
(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:
Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

Publicat în Știri

Având în vedere criza generată de noul coronavirus, spre finalul lunii martie, Comisia Europeană, prin vocea comisarului european pentru Agricultură – Janusz Wojciechowski, a anunțat că fermierii din țările UE ar urma să beneficieze de ajutoare de stat de până la 100.000 de euro, la care se adaugă ajutoare de minimis de 20.000 de euro. Aceste ajutoare fac parte dintr-o serie de măsuri care sunt permise de CE statelor membre pentru a le acorda sectorului agroalimentar. Însă, subvențiile trebuie să provină din bugetul statului și nu din cel al Uniunii Europene. Prin urmare, dacă statul are bani, ajută, dacă nu...

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat, într-o emisiune a postului AGRO TV, a oferit câteva lămuriri cu privire la aceste ajutoare pentru cei afectați de criza COVID-19. „Comunicarea Comisiei Europene, conform cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii, ne-a creat posibilitatea, cu anumite direcții foarte clare, pentru a veni cu ajutoare de stat. Pentru industria alimentară s-ar putea să se dea granturi de până la 800.000 de euro. Toate aceste ajutoare nu sunt din bani europeni. Ajutorul este acordat, pe baza unei scheme, din bugetul național. Ajutorul poate fi acordat cel târziu până la data de 31 decembrie 2020. El nu poate depăși 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere în sectorul pisciculturii și acvaculturii, precum și 100.000 de euro pentru celelalte sectoare din agricultură”, a spus secretarul de stat din MADR în emisiunea „Agricultura la raport”, de la AGRO TV. Prin urmare, dacă statul are bani, poate da aceste subvenții pentru care are undă verde de la Bruxelles.

Un alt sprijin permis de Comisia Europeană îl reprezintă ajutoarele sub formă de garanții pentru împrumuturi. „Pentru împrumuturile acordate, scadența poate fi și mai târziu de 31 decembrie 2020 și există niște criterii, cum ar fi nu mai mult de 25% din cifra de afaceri. Apoi, mai sunt ajutoare sub formă de subvenționare a ratelor dobânzilor la împrumuturi; ajutoare sub formă de garanții și împrumuturi care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit și alte instituții financiare. Așadar, în această perioadă, pentru că e o problemă în întreaga Uniune Europeană, pentru ca statul să intervină acolo unde are nevoie într-un sector deficitar, să scurteze timpii de acțiune, Comisia a creat un cadru general, iar noi, în cadrul Ministerului Agriculturii, lucrăm la o ordonanță de urgență pentru a face un cadru general ca să acordăm aceste ajutoare”, a punctat George Scarlat, la AGRO TV.

Publicat în Știri

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Știri

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista