Primăverile tot mai secetoase, cu vânturi uscate, ne obligă ca în primăvară să acționăm cât mai puțin asupra solului sau deloc. Fiecare intervenție provoacă răscolirea solului cu pierderi de apă prin evaporare. Prin determinări riguroase a rezultat că o simplă trecere cu grapa cu colți a determinat pierderi de 2,5-3%, o trecere cu combinatorul 5,5-6%, iar dacă s-a folosit grapa cu discuri care răscolește și vântură solul pe adâncimi de 8-10-12 cm, pierderile ajung la 28-29%. De aceea, grapa cu discuri nu trebuie folosită în niciun caz primăvara. Compania Corteva menționează pierderi la folosirea grapei cu discuri de 55-60 l/m² și de 15-20 l/m² când se folosește combinatorul, jumătate din pierderi având loc în prima zi, iar restul în patru zile.

Asemenea motive ne determină ca totul să fie pregătit din toamnă. Asta presupune ca solul să aibă un bun grad de afânare cu porozitatea totală de 48-60%, din care, porozitatea capilară 30-36%, iar porozitatea necapilară (de aerație) să fie 18-24%. Să aibă densitatea aparentă (Da) 1,25-1,45 g/m³ și permeabilitatea de 7-10 cm/oră pentru a asigura o ușoară infiltrare a apei pe adâncimea sistemului radicular. Totodată, să fie desființate straturile impermeabile pe această adâncime.

În mod practic se apreciază că dacă după o ploaie, în 24 de ore, umiditatea ajunge la un metru adâncime, solul are o bună permeabilitate, sau dacă se usucă în mai puțin de cinci zile, este afânat, iar dacă pentru uscare necesită mai mult de opt zile, solul respectiv este tasat-compactat.

Afânarea solului nu trebuie să fie pe adâncime mai mare deoarece apa, împreună cu nutrienții, se deplasează în pânza freatică, pe care o poluează.

La o afânare crescută se intensifică circulația aerului care accelerează mineralizarea humusului cu formare de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul se pierde prin levigare, prin volatilizare și prin eroziune.

Prin urmare, solul trebuie să se prezinte ca un burete care poate înmagazina cât mai multă apă din precipitații și să limiteze orice pierderi de apă atât în adâncime, cât și prin evaporare la suprafața solului.

Solul poate avea aceste caracteristici favorabile în gestionarea apei dacă are o structură glomerulară cu o hidrostabilitate de 20-40%.

Capacitatea solului de înmagazinare a apei este de 50% când este afânat, de 46% când este așezat și de 38% când este tasat-compact.

Se apreciază că atunci când solul, pe stratul 0-100 cm, a acumulat 150 mm apă poate rezista 1-2 luni la secetă. Pentru aceasta, solul trebuie să conțină materia organică pentru a acumula cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, are capacitatea de a înmagazina de 4-6 ori mai multă apă, putând întârzia cu două săptămâni efectele secetei.

Capacitatea de apă utilă a solului pe stratul 0-100 cm este socotită insuficientă când este sub 600 m³/ha, mică la 1.100-1.400m³/ha și mare la 1.700-2.000 m³/ha.

Solul afânat, mărunțit și nivelat la intrarea în iarnă se realizează atunci când este lucrat la umiditatea optimă care este 7-21 (28)% pe solul nisipos, 12-22% pe solul lutos și 19-21% pe solul argilos.

Lucrat când este uscat se scot bolovani, iar când este umed se scot brazde sub formă de curele care când se usucă se întăresc beton. În ambele situații sunt necesare lucrări repetate de mărunțire cu utilaje grele care zdrobesc, sfărâmă, macină, agregatele structurale fiind transformate în praf care astupă porii solului, împiedică infiltrarea apei care se scurge, produce eroziunea, băltește, se evaporă, se pierde.

Prin urmare, la intrarea în iarnă solul trebuie să fie arat sau scarificat, sau discuit, în funcție de condițiile din fiecare fermă.

Dacă toamna este secetoasă și solul este uscat, nu este indicată arătura cu scoaterea de bolovani care trebuie mărunțiți. Dacă totuși s-a făcut greșeala și s-a arat în asemenea condiții, este indicat ca în ferestrele iernii, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, să se treacă cu grapa cu discuri, când solul se mărunțește ușor.

Așadar, orice intervenție asupra solului care nu a putut fi făcută până la intrarea în iarnă trebuie să se execute în ferestrele iernii și să nu rămână nimic pentru executat în primăvară. Numai în aceste condiții solul la desprimăvărare se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțărilor din urgența întâi.

Aprecierea cantității de apă acumulată în sol la desprimăvărare este indicat să se realizeze prin analize de laborator și nu după cantitatea precipitațiilor căzute.

Pentru aceasta se folosește formula: U=UgxDaxH, unde Ug reprezintă umiditatea determinată în laborator; Da - densitatea aparentă, iar H - adâncimea analizată. Spre exemplu, 18% x 1,30 x 100 = 2.340 m³/ha.

Pentru edificare, prezentăm o experiență realizată la ICCPT Fundulea în acest scop.

Prin anii ’50, când eram student la Agronomie în București, se spunea și era scris în diferite tratate de specialitate că arătura de toamnă pentru culturile de primăvară se lasă în brazdă crudă, nu se grăpează, în scopul ca denivelările și coamele brazdelor să asigure o mai bună reținerea a zăpezii. Din observațiile noastre în teren am constatat că această recomandare nu se confirmă. Eu lucram cu un grup de specialiști în domeniul cercetării lucrărilor mecanizate în agricultură și am avut șansa să colaborez în anii ’80  cu doi dintre cei mai mari specialiști pe care îi avea România în perioada respectivă. Este vorba de dr. ing. Ion Picu - specialist în Agrotehnica culturilor irigate și de dr. ing. Gh. Sin - specialist în Agrotehnica culturilor neirigate. Am discutat cu dumnealor problema respectivă și mi-au propus să organizez o cercetare în acest scop.

O parcelă care a fost cultivată cu grâu de toamnă am împărțit-o în două și o parte am arat-o, grăpat-o și nivelat-o, iar pe cealaltă am lăsat-o în brazdă crudă, cu denivelări, coamele brazdelor ieșite în relief, ceva bolovani etc.

După prima zăpadă din luna decembrie (strat de 12 cm), i-am invitat pe cei doi specialiști în câmp și am constatat că în parcela mărunțită și nivelată zăpada era în strat uniform, iar în cealaltă parcelă zăpada era mai mult între coamele brazdelor, vârful coamelor se întrevedeau, aveau un strat de 2-3 cm.

După primele zile cu soare, vârful coamelor era dezgolit și solul având culoarea închisă atrăgea razele solare, se încălzea și pierdea apa prin evaporare. Solul astfel uscat se scurge între coame, se dezvelește alt strat umed care urmează aceeași direcție.

Am urmărit după fiecare ninsoare și fenomenul se repetă.

La desprimăvărare, în prima parcelă zăpada s-a topit uniform și apa s-a infiltrat în sol, iar în a doua parcelă coamele erau uscate și între ele încă era zăpadă.

Prima parcelă s-a zvântat repede și uniform, am pregătit patul germinativ și am semănat mazăre în epoca optimă.

A doua parcelă s-a zvântat cu opt zile mai târziu și am semănat tot mazăre, același soi, cu aceeași tehnologie.

Probele de umiditate recoltate pentru analiză au arătat că:

- solul uscat din vârful coamelor a avut 7,7% umiditate (la coeficientul de ofilire);

- solul pe stratul 0-10 cm, după pregătirea patului germinativ, avea 17% umiditate în parcela lăsată în brazdă crudă și 23,43% umiditate în parcela mărunțită și nivelată din toamnă.

În prima parcelă mazărea a răsărit uniform, cu plante viguroase, iar în a doua parcelă răsărirea a fost eșalonată, cu multe plante debile (cele răsărite din zona coamelor uscate).

Pe întreaga perioadă de vegetație, diferențele au fost evidente, iar la recoltare producția a fost de 3.200 kg/ha în prima parcelă și de 2.050 kg/ha în a doua parcelă. De menționat că anul a fost cam sărac în precipitații și recolta s-a bazat pe apa acumulată în sol în perioada de iarnă.

Diferența de circa o tonă pe hectar se datorează întârzierii semănatului cu 8 zile, la urgența I fiind importantă fiecare zi de întârziere; rezervei de umiditate din sol: 17% față de 23%; neuniformității umidității în stratul arabil la parcela a doua.

Pe baza acestor rezultate și a situației evidente din teren, împreună cu cei doi colegi specialiști am stabilit ca toate arăturile să fie nivelate, cu excepția celor de pe terenurile în pantă.

Colectivul de cercetare în domeniul mecanizării lucrărilor agricole a beneficiat și de recomandările unor mari specialiști pentru lucrări speciale, ca: acad. Cristian Hera - pentru lucrările de fertilizare; dr. ing. Nicolae Șarpe - pentru lucrările de erbicidare; dr. ing. Al. Bărbulescu - pentru lucrările de protecția plantelor; dr. ing. Gh. Ștefanic - pentru biologia și sănătatea solului.

Recomandările respective au făcut parte din tematica de cercetare a laboratorului de mecanizare, care s-a străduit să pregătească și să regleze mașinile agricole pentru a satisface cerințele respective.

Printr-o permanentă colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Agriculturii, când unele mașini nu răspundeau acestor cerințe, se notifica și se aduceau la cunoștința celor circa 30 de fabrici de mașini agricole care existau în România și care operau modificările respective la mașinile aflate în fabricație.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Asolamentul, structura și rotația culturilor

Afânarea adâncă și fertilitatea solului

Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Totul trebuie încheiat în toamnă sau finisat în ferestrele iernii. Apa constituie factorul principal pentru nivelul și calitatea recoltelor. Prin urmare, obiectivul oricărui fermier este acumularea și conservarea apei în sol. Orice intervenție în primăvară asupra solului determină mari pierderi de apă prin evaporare. De aceea, la intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțării culturilor de primăvară trebuie să fie afânate, mărunțite și nivelate, apte să înmagazineze fiecare picătură de apă și să reducă toate căile de pierdere a apei din sol.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se pot găsi în una din situațiile următoare:

1. Suprafețe arate în vară sau în toamnă, la umiditatea optimă cu plugul în agregat cu grapa stelată, sau trecut imediat după arătură cu o grapă cu discuri ușoară. Aceste suprafețe sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună acumulare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența întâi, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele de muștar, rapiță, lucernă, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă la umiditatea optimă, dar negrăpate. Pe aceste suprafețe, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri ușoară care realizează mărunțirea și nivelarea solului asigurând condiții asemănătoare celor de la punctul 1.

3. Suprafețe arate în toamnă pe sol uscat, bolovănoase, sau pe sol umed și au realizat brazde sub formă de curele, care prin uscare se întăresc beton. În ambele cazuri, nu trebuie să se facă arătura. Răul continuă dacă se încearcă mărunțirea acestora prin treceri repetate cu grapa cu discuri, cu tăvălugi grei sau, și mai grav, cu grapa rotativă. Solul este zdrobit, pisat, măcinat, distrusă structura și transformată în praf. Porii solului sunt astupați de praf, apa nu se mai poate infiltra, se scurge la suprafață, produce eroziune, băltire, se evaporă. În primăvară aceste suprafețe sunt tasate/compactate, cu crustă la suprafață, cu rezervă redusă de apă și pentru semănat sunt necesare lucrări de pregătire a patului germinativ mai energice care intensifică pierderile de apă din sol. Asemenea arături nu trebuie făcute.

4. Dacă s-a făcut greșeala și s-au executat arături conform punctului 3, este necesar să se procedeze în felul următor:

În cazul când suprafețele respective erau destinate însămânțării culturilor de toamnă, să se renunțe la rotația stabilită și să se repartizeze pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Vor intra în iarnă în starea bolovănoasă în care se găsesc și, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri care asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului. Apa dintre agregatele structurale prin îngheț își mărește volumul și îndepărtează agregatele structurale unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor, după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf. Uneori se afirmă eronat că prin îngheț-dezgheț se realizează structurarea solului. Nu, se realizează doar o mărunțire a solului. Formarea structurii este un fenomen mai complex asigurat de complexul coloidal argilo-humic.

5. Suprafețe programate pentru arătura care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură pentru mărunțire și nivelare. Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuia evitată.

6. În situația în care se renunță la arătură și se face afânarea solului în plan vertical prin scarificare, rămân la suprafața solului ceva bolovani și denivelări. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri se asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului.

7. Suprafețele destinate sistemului agriculturii conservative (AC) se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat, cu semănători adecvate. Pentru acestea se va urmări din toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii ca resturile vegetale să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren, pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Pe toate suprafețele finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvărare, mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit solul, bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, asigurând însămânțarea în epoca optimă, în special a culturilor din prima urgență.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară, deoarece provoacă mari pierderi de apă. O trecere cu grapa cu colți provoacă pierderi de 3%, o lucrare cu combinatorul – 5-6%, iar cu grapa cu discuri – 15-16%, putând ajunge la pierderi de până la 28-29%.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Râmele, plugul biologic al solului

Când și cum lucrăm pământul

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că, pentru a pune în aplicare corect standardul GAEC 6 – „Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile” se face o completare la Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2023, subcapitolul „A.3.2. GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile”.  

Astfel, după paragraful „Dacă în perioada 15 iunie - 30 septembrie cultura principală este în vegetaţie, nefiind încă recoltată, atunci aceasta asigură acoperirea solului. Miriştea rămasă după recoltare include şi resturile vegetale existente pe terenul arabil.”, se introduce următorul text:

„Pentru meţinerea umidităţii solului, îmbunătăţirea capilarităţii şi reducerea pierderilor de apă, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului fără răsturnarea brazdei (dezmiriştire), cu menţinerea resturilor vegetale la suprafaţa solului. Lucrarea superficială a solului care asigură ruperea capilarităţii şi dezvoltarea samulastrei la suprafaţa solului poate fi asigurată prin:

1. discuirea superficială a miriştii;

2. afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuţite daltă.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sistemul de prelucrare în benzi Horsch StripTill este unul deosebit de adaptabil, grație căruia, printr-o singură trecere, se pot efectua mai multe lucrări. Modelele de mașini agricole Focus, care fac parte din gama de produse Horsch de mai bine de zece ani, pot efectua mai multe lucrări într-o singură trecere, aceasta însemnând eficiență din punctul de vedere al costurilor. Gama Horsch Focus este disponibilă cu lățimi de lucru cuprinse între 4 și 7 metri, iar în toamna acestui an va fi lansată versiunea de 3 metri.

Eficiența și realizarea de economii sunt factori importanți atunci când vine vorba de alegerea celei mai bune metode de semănat. În funcție de tipul de sol, rotația plantelor și vegetație, există mai multe opțiuni în ceea ce privește alegerea tehnologiei potrivite în funcție de cerințele specifice ale fermei. „Deoarece perioadele de secetă sunt tot mai mari, metodele de cultivare a solului fără prelucrare/no-till și cele în benzi/StripTill vor deveni tot mai importante în agricultura modernă. Mai mult, cultivarea în benzi mici cu plasarea integrată a îngrășământului, precum și semănatul de precizie are avantaje enorme, ca de pildă: reziduurile din cultura anterioară asigură uscarea mai lentă a solului; protecție împotriva eroziunii datorită reziduurilor organice de la suprafața solului; crearea humusului; echilibrul îmbunătățit al apei; creșterea activității râmelor datorită prelucrării reduse a solului, în benzi; reziduurile culturilor anterioare sunt eliminate din orizontul de însămânțare, astfel, contactul semințelor cu solul se îmbunătățește, iar în condiții uscate, acest lucru duce la o mai bună emergență a plantei”, a arătat Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România. Reamintim că, în țara noastră, utilajele producătorului german sunt comercializate de compania Mewi, cu sediul central în Orțișoara – Timiș.

Seceta poate fi îndurată mai ușor

Horsch Focus nu excelează doar în ceea ce privește semănatul culturilor în rânduri, precum cele de porumb sau sfeclă. „Avantajele sistemului StripTill sunt evidente și pentru cereale și mai ales la rapiță. La această cultură există o creștere considerabilă a randamentului, datorită prelucrării adânci în benzi, iar sub efectul îngrășământului, creșterea rădăcinilor este influențată într-un mod pozitiv, iar seceta poate fi îndurată mai ușor”, punctează Constantin Curcă.

Modelele Focus fac parte din gama de produse Horsch de mai bine de zece ani. Aceasta a fost dezvoltată continuu de-a lungul anilor, având la bază cele mai diferite cerințe și necesități ale clienților și se poate adapta unei diversități mari de condiții datorită gamei largi de opțiuni de echipare. „Printre caracteristicile principale ale familiei Focus se disting afânarea în profunzime a solului cu plasarea exactă a îngrășământului și semănatul de precizie – ambele, într-o singură trecere. Pentru aceasta, Horsch utilizează elemente bine-cunoscute existente la semănătorile de păioase și de la utilajele de prelucrare a solului. Numărul de treceri este astfel redus, solul este bine protejat, iar umiditatea este menținută în sol”, a precizat specialistul Horsch.

Pașii de lucru pentru Focus:

Zona I – Ghearele TerraGrip

Afânarea în profunzime a solului, precum și plasarea în benzi a depozitului de îngrășăminte sub rândurile de semințe permit o dezvoltare optimă a rădăcinii.

Îngrășământul poate fi plasat într-unul sau în două straturi diferite de sol.

În plus, eliminarea reziduurilor de la recoltat din zona rădăcinii și transportarea solului umed în orizontul de germinare asigură condiții ideale pentru sămânță.

Zona II – Tăvălug cu roți

Contactul acestora cu solul face posibilă pregătirea optimă a patului germinativ în fața brăzdarelor. Bine-cunoscutul tăvălug cu roți Horsch, având 12 straturi pentru o durată de viață mai mare, asigură consolidarea precisă, în profunzime.

Anvelopele înalte cu diametrul de 100 cm asigură o spațiere optimă chiar și pe soluri foarte ușoare și împiedică acumularea materialului în fața tăvălugului.

Zona III – Nivelare

Sistemul optim de nivelare pentru Focus depinde de tipul de sol ce urmează a fi prelucrat. În funcție de reglaje, sistemul de nivelare cu discuri poate fie să creeze mici creste, fie să niveleze suprafața. Această versiune este recomandată pe soluri ușoare. Pe soluri medii și grele, se recomandă sistemul de nivelare prin mărunțirea solului. Acesta produce pământ fin suplimentar pentru a vă asigura că sămânța se află în apropierea capilarității apei.

Zona IV – Brăzdare semințe

Horsch și gama Focus sunt faimoase pentru varietatea de opțiuni de echipare pentru cele mai diferite culturi și condiții. Pentru semănatul în soluri cu puține reziduuri de recoltare, este recomandat brăzdarul de semințe TurboDisc, iar pentru semănatul unde pe sol există cantități mari de paie, brăzdarul TurboEdge. Brăzdarele individuale și controlate prin roată de presare se pot adapta perfect la sol și asigură o plasare precisă a seminței.

Afânarea solului, plasarea îngrășământului și însămânțare, toate, într-o singură trecere

Focus poate efectua mai multe lucrări într-o singură trecere, ceea ce face ca acest utilaj să fie unul foarte eficient din punctul de vedere al costurilor. „Cum veți găsi, însă, exact acel Focus potrivit fermei dumneavoastră? În funcție de culturi, rotația acestora, tipul de sol și propria convingere, fiecare fermier are cerințe diferite de la acest utilaj”, susține Constantin Curcă.

În prezent, Horsch Focus este disponibilă cu lățimi de lucru cuprinse între 4 și 7 metri, iar primul utilaj Focus cu lățime de 3 metri va fi disponibil pentru următoarea campanie de însămânțare, respectiv din toamna lui 2020.

Cele disponibile se împart, după lățimea de lucru, astfel: Focus 4 TD și 6 TD. Mai mult, există un Focus 6 TD cu prindere în trei puncte și, pentru fermele mari, un Focus 7 MT, care, datorită buncărului mare de semințe Horsch, asigură o foarte mare eficiență.

La Focus 6 TD cu prindere în trei puncte, bara cadru pentru semănat cereale poate fi decuplată în câteva minute și i se poate atașa o semănătoare Horsch Maestro. La procedeul de prelucrare în benzi StripTill, pentru afânarea în profunzime sunt necesare secțiuni diferite de organe active pentru semănat, cu distanțe diferite între rânduri și, de asemenea, între gheare. Focus 6 TD cu proțap pentru prindere în trei puncte este disponibil cu distanța între gheare de 30 cm, 50 cm și 75 cm (în unele variante se depășește lățimea de transport de 3 m). „Există diverse spații de dinți și puteți alege dacă doriți să amplasați depozitul de îngrășăminte într-unul sau două straturi. Astfel, semănătoarea poate fi folosită pentru o mare varietate de culturi. Dacă doriți doar să afânați în profunzime solul și să plasați îngrășământ fără a disloca mult pământ pentru a reduce pierderile de umiditate, vă recomandăm utilizarea vârfului de gheară Horsch ULD. Dacă se dorește afânarea în profunzime a solului, plasarea îngrășământului în bandă și aducerea pământului umed în orizontul de germinație, recomandarea noastră este utilizarea vârfurilor de gheară Horsch LD sau LD Plus, care, datorită procedeelor de tratare termică la care sunt supuse sunt binecunoscute pentru productivitatea mare la hectar și durata lungă de viață”, explică specialistul.

Pe solurile ușoare, tăvălugul opțional Crossbar, amplasat în fața brăzdarelor de semințe, nivelează ridicăturile mici de pământ și totodată îndepărtează resturile organice din rândurile de semințe. „În ceea ce privește brăzdarele de semințe, puteți alege între binecunoscuta a treia generație de brăzdare TurboDisc și brăzdarul TurboEdge – pentru spațieri mai mari între rânduri. TurboEdge îndepărtează reziduurile culturii anterioare din brazda de semințe, asigurând astfel o însămânțare foarte precisă și la suprafață, ca de exemplu pentru culturi intercalate sau de rapiță, direct în miriște. Brăzdarul de semințe cu dublu disc TurboDisc este ideal pentru spațieri mai mici între rânduri, de exemplu la cereale, sau pentru semănatul rapiței după o pregătire intensivă a solului”, a continuat Constantin Curcă.

Dacă este întuneric, sistemul WorkLight permite vizibilitatea optimă asupra câmpului și a utilajului, astfel încât operatorul poate vedea întotdeauna în spatele tractorului și poate lucra la semănat toată noaptea.

Platforma mare, cu trepte și mână curentă, permite umplerea rapidă și în siguranță a buncărului dublu. „Toate cele de mai sus demonstrează că fiecare mic detaliu al semănătorii a fost bine gândit. Combinarea mai multor etape de lucru contribuie la creșterea eficienței fermei, la reducerea costurilor și la optimizarea fermelor din întreaga lume”, ne-a spus în încheiere reprezentantul Horsch în România.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html