ajutoare - REVISTA FERMIERULUI

Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de circa 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.    

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioada trecută inițial.

„Conducerea UAT-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate să depună înștiințările de pagube cât mai rapid cu putință. În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă. Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia constituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pagubelor pe raza UAT pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerul Agriculturii să fie finalizat până la 15 august. Procesele-verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța a făcut demersuri la MADR pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat Ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de Alianță, ca urmare a analizării stării de vegetație a culturilor de primăvară.

Publicat în Știri

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis circulara pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și ale recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferente pentru culturile agricole afectate de secetă și care au proces-verbal de constatare și evaluare a daunelor, a anunțat directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Florentin Bercu.

Săptămâna trecută, pe 9 iulie 2020, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-au întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros, cu secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat, precum și cu oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice și reprezentanții ANAF. Atunci s-a convenit că ANAF va emite o circulară către structurile teritoriale și va susține o videoconferință de clarificare asupra procedurilor de control și ale recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferente pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică severă.

Reamintim că Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat azi, 7 iulie 2020, epuizarea fondurilor europene pentru finanțarea infrastructurii secundare de irigații, disponibile prin intermediul submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

În intervalul 1 – 6 iulie 2020, AFIR a primit online 95 de solicitări de finanțare în valoare totală de 92,77 milioane de euro. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune de depunere a cererilor de finanțare este de 43.700.259 de euro, iar plafonul de depunere a fost de 65,55 milioane de euro, respectiv 150% din alocarea menționată mai sus.

Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) pot obține, în cadrul acestei submăsuri, fonduri 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Achiziția de echipamente de irigat este limitată la un procent de cel mult 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

„Procesul de depunere a decurs fără probleme. A fost mai simplu în această sesiune de depunere datorită modificării din ghid privind faptul că solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Ne-a scutit de un efort în plus”, a precizat Daniel Stroe, președinte OUAI Grivița, județul Ialomița.

Și Emil Popescu, președinte OUAI Mărculești SPP A, din județul Călărași, speră să reabiliteze stația pe bani europeni și să poată iriga toți fermierii din organizație. „Împreună cu noi a depus proiect și un alt OUAI, care se află situat la un așa-zis cap de linie. Între noi sunt aproximativ 600 ha de irigat. Sperăm ca odată reabilitată stația, să putem iriga. Este mare nevoie de infrastructură de irigații și faptul că avem posibilitatea să reabilităm sistemul prin fonduri europene ne ajută foarte mult”, a menționat Emil Popescu.

De la demararea PNDR, în 2015 și până în prezent, AFIR a primit solicitări de finanțare pentru infrastructura de irigații  în valoare totală de peste 580 de milioane de euro, din care 6,8 milioane de euro au fost pentru zona ITI – Delta Dunării. Valoarea contractelor de finanțare încheiate se ridică la 393,3 milioane de euro, din care 6,8 sunt finanțări din arealul ITI – Delta Dunării.

AFIR a plătit beneficiarilor submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații fonduri în valoare de 157,6 milioane de euro, până în prezent. Din această sumă, 4,3 milioane de euro reprezintă plăți aferente proiectelor din zona ITI – Delta Dunării. „Pentru întreaga perioadă de programare financiară 2014 – 2020, alocarea aferentă investițiilor în infrastructura secundară de irigații a fost de aproximativ 441 de milioane de euro”, precizează reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse are un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele cinci zile calendaristice din fiecare etapă de depunere stabilită, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii.

Publicat în Știri
Marți, 26 Mai 2020 19:05

Performanța cere calitate

Mai toți crescătorii de ovine care sunt în COP (Controlul Oficial al Performanțelor) doresc să vândă, mai departe, berbecuți pentru prăsilă, motiv pentru care e musai să se cunoască părinții. Doar astfel se poate ști exact valoarea produsului obţinut, ce poate fi folosit pe viitor ca reproducător. Cum poți face asta? Monta în harem este răspunsul. „Cei care sunt în COP au pretenția să vândă și berbecuți pentru prăsilă. E nevoie deci de o dirijare a campaniei de montă ca la carte, pentru a cunoaşte părinţii, cât şi valoarea produsului obţinut, care va fi folosit în continuare ca reproducător – mă refer la masculi”, arată Ioan Stoicoi, crescător și vicepreședintele Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” - Hunedoara.

Calitatea crește an de an

La Asociația „Dacia”, monta la rasa Țurcană se face folosind un mior la 25 de oi şi un berbec adult la 35 de oi. Foarte important e ca valoarea animalelor să fie la același nivel. Inițial se aleg cele mai bune animale, vârfurile din fermă, şi se introduc cu cel mai bun berbec – maximum 35 de femele la un mascul – toți înregistrați și testați. Pe urmă, ierarhia scade, dar valoarea femelelor trebuie să corespundă valorii berbecului.

Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” se îngrijește, prin controalele pe care le face, ca, începând campania de montă, berbecii să fie de calitate, să aibă autorizaţie de montă, să se înregistreze monta. „Controlez registrul de montă să fie adus la zi, particip la bonitări, la verificarea bonitărilor şi, numai după 2-3 controale pe care le fac, va primi un berbec certificatul de origine pentru a fi valorificat”, a explicat Ioan Stoicoi, care toamna trecută a verificat atent, în special la fermele din COP, campania de montă, deoarece e extrem de importantă calitatea berbecilor folosiţi la montă.

Rezultatele se îmbunătățesc de la an la an, calitatea fiind de altfel scopul tuturor crescătorilor. „Vă dau un exemplu: în primăvara lui 2019, în martie, am văzut în judeţele Timiş şi Arad 120 de ferme care au produs 4602 berbecuți pe care i-am cântărit prin sondaj. Şi rezultatele sunt de la an la an mai bune”, a mai spus Ioan Stoicoi, care de prin anul 1961 stă pe lângă oi. „Eu așa m-am pomenit. După ce am gătat 7 clase, în 1961, părinţii au vrut să mă oprească la oi. Și copil tânăr am pătimit o vară la oi, așa că am fugit la şcoală. Am făcut Şcoala Tehnică Veterinară, pe urmă am făcut Facultatea de Zootehnie la Cluj, am lucrat în cadrul Direcţiei Agricole 43 de ani. Sunt pensionar din 2015, dar oile le-am ţinut tot timpul.”

Ioan Stoicoi se ocupă în satul său (Boșorod, Hunedoara) de controlul oficial de prin anii ’70, sub directivele ORSA. Metodele erau altele însă. „În 1984, când funcţiona staţiunea de cercetări de la Cristian, am făcut însămânţări artificiale, la mine acasă, cu sperma congelată de acolo. Ştiu şi rezultate, toate sunt înscrise aici și se văd în registrele mele de când se urmăreşte. Am folosit doi berbeci, dar procentul de fecunditate e mai scăzut la însămânţarea artificială. Atunci am însămânţat 137 de oi, din care au fătat 67. Am metisat, am băgat friză, că numai două doze am avut, 12 doze cu friză, şi din 12 au fătat 4. Ăsta a fost procentul obținut”, povestește specialistul. 

Fermele de elită, următorul pas. Statul ar putea ajuta prin subvenții

Scopul, indiferent de metodele folosite, este de ameliorarea rezultatelor și de a obține produși cât mai performanți. În acest sens se urmărește chiar realizarea unor ferme de elită. „Vrem să se înfiinţeze odată aceste ferme de elită. În Timiș, Arad vreo 20 am găsit, la noi în judeţul Hunedoara vreo 12 şi, pe aceste efective, dorim să facem tehnică fix ca la carte”, a explicat optimist Ioan Stoicoi.

De ce optimist? Pentru că, spune el, din 2005, de când împreună cu președintele Asociației „Dacia”, Dumitru Andreșoi, a pus bazele asociației, în doi ani s-au strâns 750 de membri și lucrurile au evoluat. „Oamenii au aderat la această asociaţie. Am preluat și Controlul Oficial al Performanțelor pe urmă, acum ne ocupăm și de Registrul genealogic şi facem tot ce trebuie, tehnic, pentru oaie”, a specificat crescătorul hunedorean.

Pentru a avea ferme de elită, ar fi nevoie de subvenționare de la stat, pentru că ele presupun niște cheltuieli destul de mari. Dar atunci va fi nevoie și de mână de lucru calificată, de ciobani pregătiți care știu să depisteze oile în călduri, să le repartizeze berbecilor, să poată urmări profesionist întregul proces.

Apoi, e nevoie de pășuni de calitate, pentru ca oile să se poată sătura. „Că, dacă ai o păşune slabă, oameni slabi, numai te încurci, chinui oile şi nu faci nimic. Trebuie bani pentru a avea putere să le furajezi şi atunci poţi să obţii. Rasa asta, Țurcana, are viitor, dar n-o să mai fie cu ciopoare aşa, pe vârf de munte, cu ciobani. Nu mai găsești omul în transhumanța aia frumoasă, cu fluierul, cu oile pe munte... n-o să mai fie așa”, a conchis oftând specialistul hunedorean, care a muncit în copilărie la o stână de acest fel.

Publicat în Zootehnie

Ieri, 31 martie 2020, prefectul județului Brăila a emis un ordin prin care se constituie comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse la nivelul județului ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase (vezi foto).

Fermierii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila au semnalat în ultima vreme că seceta își face simțită prezența, și nu doar pe câmpurile din județul Brăila, ci în toată țara. „După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat județele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică și extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică și a rezultat că suprafețele totale (includ și ogoarele, plantațiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare”, ne spunea la începutul acestei săptămâni un fermier din județul Brăila, administratorul societății Triagroexim - Ștefan Gheorghiță. El a continuat: „Seceta aduce în discuție o problemă foarte grea pentru noi fermierii și care blochează orice altă inițiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamitățile în agricultură. Fără aceste comisii locale, nimeni nu va putea demonstra starea de forță majoră nici în contractele „futures” pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF, care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR, dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.”

APA Brăila a înaintat către autoritățile locale și centrale, către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), către partidele politice și către mass-media propuneri de rezolvare a situației. Fermierii cer să se reglementeze, înainte de orice, comisiile locale care să constate și să evalueze pagubele produse de secetă (am publicat opinia fermierului Ștefan Gheorghiță, o puteți citi aici: https://revistafermierului.ro/opinii/item/4431-ce-inseamna-sa-vorbesti-si-sa-nu-gandesti.html).

Iată că demersurile fermierilor brăileni nu au rămas fără ecou. Astăzi, Ștefan Gheorghiță ne-a transmis următorul mesaj: „Mulțumim pentru sprijin! A venit primul rezultat. Avem comisie. Nu sunt clare prevederile legale invocate, dar este bun rezultatul. Împreună cu presa avem un rezultat, iar autoritățile au ales să se implice. Cadrul legislativ tot lacunar este fiindcă acest act normativ emis de prefectul județului Brăila spune că se constituie comisia, dar nu avem un ordin care să spună cum își face treaba comisia, cum constată și când constată, totuși este o pornire, un început. Alte ministere la riscurile lor au făcut un regulament, dar Ministerul Agriculturii nu a făcut încă și este necesar. Prin urmare, demersul nostru privind prevederile legale rămâne.

Până nu este prea târziu, și celelalte județe afectate de secetă și de alte fenomene meteo periculoase pentru agricultură ar trebui să urmeze exemplul Brăilei, iar Ministerul Agriculturii să ia cât mai rapid toate măsurile necesare, așa încât efectele să nu fie dezastruoase pentru ferme.

Publicat în Știri

Având în vedere urgențele momentului pentru protejarea sănătății culturilor agricole, nu numai a oamenilor, întreg personalul din domeniul industriei de protecție a plantelor reprezentat de AIPROM este în contact permanent cu fermierii și distribuitorii de input-uri, furnizând soluții și produse pentru a preîntâmpina orice probleme legate de sănătatea culturilor, informează Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Companiile membre AIPROM întreprind toate eforturile și iau măsurile necesare pentru asigurarea cantităților de produse de protecția plantelor estimate pentru un sezon normal de primăvară. „În acest moment, nu estimăm că vor exista lipsuri ale produselor de protecția plantelor pentru sezonul actual de vânzări sau cantități insuficiente disponibile la livrare. Înțelegem neliniștea producătorilor agricoli cu privire la problema aprovizionării cu input-uri și, în special, cu produse de protecția plantelor, dar îi asigurăm pe toți agricultorii din România că suntem alături de ei și că împreună vom găsi soluții de depășire a oricăror probleme apărute în această perioadă dificilă, dacă manifestăm echilibru și realism”, precizează Vasile Iosif, președinte AIPROM.

Membrii AIPROM recomandă fermierilor români să nu achiziționeze produse de protecția plantelor în exces și să nu facă stocuri, să nu imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat că este necesar înainte de declanșarea acestei crize generate de COVID-19.

Cu toate că au fost sesizate câteva sincope pe lanțul de aprovizionare cu input-uri pe rutele de aprovizionare din afara României, afectând termenele de livrare pentru unele produse, există asigurări că în cursul săptămânii viitoare Comisia Europeană va impune tuturor statelor membre să pună în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru bunuri, inclusiv input-uri agricole, ceea ce presupune că fermierii vor avea la dispoziție toate soluțiile de protecție estimate pentru un sezon agricol normal, în ce privește consumul. Comisia Europeana apreciază că proiectarea și menținerea unui astfel de sistem fluid de circulație pentru bunurile vitale constituie premisa revitalizării economiei într-un interval de timp rezonabil după depășirea crizei actuale. „Din păcate, în anii care urmează se vor resimți efectele restricționării accesului agricultorilor europeni la o gamă largă de soluții de protecție, în urma interzicerii utilizării a nenumărate substanțe active și produse de protecția plantelor și ne așteptăm la presiuni pe anumite produse și tehnologii. Securitatea alimentară a țării noastre într-o perioadă în care lanțurile internaționale de aprovizionare sunt perturbate este esențială. Companiile membre AIPROM fac tot ce pot pentru a asigura continuitatea aprovizionării, precum și instrumentele de care are nevoie agricultura românească pentru a genera și menține aprovizionarea sigură cu alimente”, a mai spus președintele AIPROM – Vasile Iosif.

Publicat în Știri
Vineri, 17 Ianuarie 2020 20:42

Afaceri de familie, cu bani de la GAL

Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” de la Deta își ia în serios rolul de promotor local și se implică activ în dezvoltarea comunității locale. GAL-ul funcționează în două județe, Timiș și Caraș-Severin, și are în componență două orașe și 17 comune.

În 2019, au fost semnate 11 proiecte, însumând peste un milion de euro, bani destinați tinerilor fermieri pentru finanțarea unor proiecte ale administrațiilor locale, dar și pentru activități non-agricole dezvoltate în mediul rural, ne-a spus Ioan Iovan, vicepreședintele Grupului de Acțiune Locală Asociația Timiș Torontal Bârzava. „La Banloc avem un proiect prin care un fost bloc al IAS-ului a fost modernizat și au fost create spații de cazare. O să mă întrebați ce relevanță turistică are comuna Banloc. Ei bine, dacă Deta, ca oraș, nu este pe lista localităților turistice din România, Banlocul este. Și din punctul meu de vedere chiar un loc meritat, pentru că acolo este Mănăstirea de la Partoș, una dintre cele mai importante destinații de pelerinaj religios din Vestul României. Am mai reușit să finanțăm două ateliere de tâmplărie la Birda și la Giera, o activitate meșteșugărească la Deta, la Doclin, în Caraș-Severin, avem o vopsitorie auto și o fierărie, un atelier auto avem și la Gătaia. De asemenea, suntem cu două proiecte în evaluare, este vorba despre o frizerie și un atelier de costume populare bulgărești la Breștea”, a precizat reprezentantul GAL.

Valentin Buzaș, de la Birda, a fost pe vremuri angajat al fabricii de mobilă de la Deta. S-a format ca meșter tâmplar la școala profesională din micuțul oraș timișean. Din păcate, fabrica s-a închis, iar școala s-a desființat. Valentin a fost nevoit să se recalifice și a devenit șofer de TIR. Din 2016 s-a întors acasă și prin intermediul GAL-ului a reușit să-și achiziționeze agregatele necesare și a revenit la prima dragoste. Acum are acasă un atelier în care face mobilă, este propriul șef, iar comenzile curg gârlă. „Am  rămas surprins de cât de repede au mers lucrurile. Proiectul l-am implementat în 2018. Utilajele au costat 20.000 de euro. Am luat un abricht, o mașină de rindeluit la grosime, o freză și un circular de formatizat. Urmează să mai achiziționez o presă pentru îmbinat panouri și o mașină de șlefuit”. Dacă afacerea va merge bine, Valentin Buzaș este decis să se dezvolte în continuare. „Urmează să construiesc o hală nouă și să achiziționez utilaje în continuare. Mai am nevoie de o instalație de exhaustare, mai am în plan și un uscător, iar visul meu este să achiziționez o mașină cu comandă numerică. Vom vedea. Important este că sunt acasă lângă familie”, ne-a zis mândru meșterul de la Deta.

Cooperativa agricolă, vitală pentru succesul legumicultorilor

Mâna de ajutor a oamenilor de la GAL s-a cunoscut și la înființarea unei cooperative a producătorilor de legume din zona Deta, pe care oamenii o cunosc acum sub numele de „Grădina bănățeană”. Radu Ghilezan din satul Mănăstire al comunei Birda (Timiș) consideră această formă asociativă vitală pentru succesul afacerii sale de familie în legumicultură. „Mergem împreună pe piața din zonă. Din fericire, sunt 40 – 50 de magazine sătești care încă funcționează și am reușit anul acesta să valorificăm cantități mari de legume. Pentru primul an de funcționare, cred ca a fost bine. De la anul, lucrurile s-ar putea schimba, pentru că prin intermediul cooperativei am reușit să stabilim contacte cu lanțul de magazine Profi. Ei își doresc să semnăm un contract-cadru prin care să le livrăm diverse sortimente de legume în cantități destul de mari. Acest lucru ne obligă pe noi, cei din cooperativă, să ne specializăm pe doar câteva culturi. Nu mai  putem produce fiecare de toate. Eu, de exemplu, aș dori să mă specializez pe cultura de tomate, un alt coleg, pe varză, un altul, pe cartofi, în așa fel încât fiecare să stăpânească perfect două-trei culturi. În felul acesta, câștigăm timp și o calitate uniformă”, a arătat legumicultorul.

Planurile Grupului de Acțiune Locală „Timiș Torontal Bârzava” nu se opresc aici. Alte două cooperative agricole sunt pe cale să ia ființă.

De la momentul înființării (anul 2011) și până acum, Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” a reușit să sprijine și să implementeze peste o sută de proiecte, în valoare totală de peste cinci milioane de euro. GAL-ul are în componență orașele Deta și Gătaia, precum și comunele Banloc, Birda, Berzovia, Denta, Doclin, Forotic, Foeni, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Pădureni, Moravița, Măureni, Voiteg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Publicat în Satul românesc

În contextul în care, pentru a nu-și pierde privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) arată că totalul plătit în luna februarie a anului în curs de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 60,24 milioane de lei, valoarea medie fiind de 276,22 lei de persoană.

Potrivit datelor citate, de acest ajutor social au beneficiat în februarie a.c. 218.105 de persoane. Astfel, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj - 13.865 persoane, Buzău - 10.939 persoane, Bacău - 10.739, Galaţi - 9.955 şi Teleorman - 9.672 de persoane.

La finele lunii februarie 2018, erau suspendaţi de la plată 15.142 de beneficiari, cei mai mulţi din Dolj - 1.301, Botoşani - 980, Bacău - 707 şi Vaslui - 786.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj - 342,04 lei, Braşov - 330,23 lei, Bihor - 315,59 lei şi Mureş - 320,28 lei.

De asemenea, în februarie 2018, au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui ajutor în sumă de 217.861 de lei.

Pentru că nu vor să muncească, dar nici să-și piardă privilegiile bănești de la stat, unii asistați social de la sate au ajuns să-și procure adeverințe medicale pe motiv că ar fi inapți pentru diversele activități din câmpul muncii, anunța președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, în deschiderea Conferinței Naționale a Agricultorilor „Agricultura României, după 10 ani de la aderarea în UE”, din luna mai 2017.

„Cel mai bine plătit este statul degeaba. Așa am ajuns ca România să dețină un record european în ceea ce înseamnă ajutoarele sociale, care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de către INS, am spune că fabulăm. N-o să vă vină să credeți, dar România plătește, sub diferite forme, în jur de 10 miliarde de euro pe an ajutoare sociale, în situația în care țara noastră are o populație de aproape 20 de milioane de locuitori și un PIB în jur de 160 de miliarde. Și asta, în comparație cu Germania, care cheltuie pe ajutoare sociale numai opt miliarde de euro, la 80 de milioane de locuitori și la un PIB de 4.000 de miliarde de euro”, a precizat Baciu în plenul conferinței. „Mai nou, ce fac (...) băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă: li s-a părut că este prea mult să iasă câteva zile pe lună să taie frunză la câini pe marginea șanțului. (...) Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), și poate aude și premierul, își iau scutiri medicale, că n-au voie să muncească! Chiar am vorbit cu o doctoriță de familie care mi-a zis: «Domnule Baciu, ce să le facem? Atâta vin la ușă și insistă, și spun - mă doare, mă doare, doamna doctor, nu mă pot apleca -, iar eu nu am aici condițiile necesare să-i fac un consult și mi-e frică de vreo reclamație sau condamnare de malpraxis; îi dau adeverință». Bineînțeles, când îi dai adeverință că omul este bolnav, trebuie să-i prescrii și o rețetă. Și în rețetă ce să-i prescrii? Consumați, de trei ori pe zi, în mod regulat, alcool (sic!)”.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Informația vehiculată anul trecut de Laurențiu Baciu este confirmată și de o știre a Pro TV conform căreia sute de asistați social din Târgoviste fac rost de adeverințe medicale, astfel încât să nu muncească în folosul comunității, după cum cere legea pentru a primi ajutor de la stat.

260 de persoane din cei 300 de asistați sociali au adus adeverințe medicale care atestă că sunt bolnavi - cea mai invocată boală fiind depresia-, iar astfel scapă de muncă, dar primesc în continuare bani.

Potrivit informației transmise de canalul de știri citat, reprezentanții primariei au depus plângere la Colegiul Medicilor pentru a afla dacă aceste persoane sunt într-adevăr bolnave sau doar se prefac pentru a scăpa de muncă.

Beneficiarii de ajutor social susțin că sunt bolnavi și că au probleme, însă sunt și unii care recunosc că nu suferă de vreo boală.

Publicat în Știri

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Publicat în Știri

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista