anm - REVISTA FERMIERULUI

În ultimii 50 de ani, populația lumii s-a dublat, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), estimată să ajungă la 8,5 miliarde până în 2030 și 9,7 miliarde până în 20501. Schimbările climatice și nevoia de a satisface cerințele pentru o populație în creștere accelerează necesitatea de a adapta producția alimentară globală pentru un impact minim asupra mediului înconjurător.

Criza climatică în desfășurare a avut impact global semnificativ, iar conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)2, seceta reprezintă un pericol pentru culturi și creșterea animalelor domestice în fiecare parte a lumii, cu aproximativ 55 de milioane de oameni afectați la nivel global în fiecare an. Scăderea disponibilității apei afectează 40% din populația lumii, iar până la 700 de milioane de oameni sunt în pericol să fie afectați ca rezultat al secetei până în 2030.

Uniunea Europeană s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Pentru a atinge acest obiectiv, adaptarea la schimbările climatice reprezintă acțiuni care să diminueaze impactul său prezent și viitor. În prezent, se înregistrează date despre secete extreme3,4 care devin din ce în ce mai frecvente în Europa, iar pagubele pe care le provoacă cresc de asemenea. Cu o creștere medie globală a temperaturii de 3°C, se proiectează că seceta va apărea de două ori mai des și pierderile substanțiale în productivitatea agricolă și reducerea suprafețelor adecvate pentru cultivare vor crește. Unele studii 5,6 indică faptul că în prezent și în viitorul îndepărtat există o mare variabilitate a intensităților secetei în diferite regiuni climatice europene, proiecțiile climatice arătând că evenimentele meteorologice mai frecvente și mai extreme sunt de așteptat până la sfârșitul secolului al XXI-lea. De exemplu, în Europa Centrală, probabilitatea anuală de apariție a unei secete extreme crește semnificativ în lunile de vară, ajungând la 25%, iar pentru Europa de Est și Alpi, secetele severe și extreme au probabilități mai mari în viitorul îndepărtat, cu valori în jur de 20% severe și 40% extreme.

 

Noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii

 

Pentru România, s-au observat schimbări semnificative în condițiile de secetă în lunile de vară, cu o tendință semnificativă de uscare. Conform analizei datelor Observatorului European al Secetei7 pentru anul 2024, 65,2% din suprafața terestră a României, incluzând atât terenurile arabile, cât și cele agricole, inclusiv pădurile, prezintă risc de secetă. Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie8 au declarat de Ziua Mondială a Apei în martie că perioada cuprinsă între 2023-2024 a reprezentat un an agricol marcat de secetă în Sud, Sud-Est și Sud-Vestul țării și au avertizat că această lună februarie a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă lună februarie și că 2024 nu va face excepție de la anul extremelor meteorologice în țară.

Având în vedere impactul secetei asupra peisajului agricol din România în ultimii ani, este important să identificăm soluții durabile pentru a crește productivitatea culturilor. De exemplu, noile tehnologii genomice (NGTs) pot sprijini fermierii români în obținerea unor producții mai mari și mai constante prin cultivarea plantelor mai rezistente la boli și secetă. Mai mult, NGTs reprezintă un instrument suplimentar în trusa de instrumente a fermierilor pentru a se adapta condițiilor climatice într-un mod sustenabil și, contribuind la securitatea alimentară atât a producătorilor, cât și a consumatorilor, reflectă angajamentul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură, Corteva Agriscience.

NGTs reprezintă o tehnologie cu o precizie și un potențial fără precedent, editarea genelor bazându-se pe propriul ADN al plantei în variabilitate indusă, fără includerea „genelor străine”, așa cum este cazul organismelor modificate genetic (OMG). Procesul realizat prin NGT poate apărea în mod natural, dar instrumentul doar îl accelerează, permițând fermierilor să abordeze mai rapid provocările emergente, inclusiv cele prezentate de schimbările climatice.

 

Utilizarea NGTs aduce numeroase beneficii agriculturii și producției alimentare

 

Culturile care necesită mai puțină apă pentru a crește devin din ce în ce mai importante în contextul schimbărilor climatice care afectează chiar și regiunile care erau anterior bogate în apă. Mai mult, protejarea mediului înconjurător prin limitarea poluării solului este abordată cu ajutorul NGT prin măsuri precum cultivarea plantelor cu rezistență la boli și insecte, reducând necesitatea pesticidelor. În plus, îmbunătățirea eficienței utilizării azotului în culturi reduce numărul de îngrășăminte necesare.

**********

„NGTs au potențialul de a stimula cercetarea și dezvoltarea de soiuri mai bine adaptate la condițiile din ce în ce mai dificile din agricultura de astăzi, ca plante care rezistă mai bine la condițiile de secetă, boli, dăunători și o productivitate crescută. Este un mare pas înainte în agricultura românească și fermierii le pot vedea ca instrumente valoroase care ar putea îmbunătăți competitivitatea noastră în UE prin integrarea NGTs în practicile curente.” - Cristian Stoica, proprietarul fermei „La bunici” și membru al Consiliului de Administrație al Asociației Fermierilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), precum și președinte al Asociației Grânarii.

**********

Spre exemplu, prof. Ezura Hiroshi, PhD, de la Universitatea Tsukaba din Japonia, s-a dedicat aplicării NGTs pentru îmbunătățirea culturilor horticole precum pepenele și roșiile și a dezvoltat cu succes un soi de roșii CRISPR cunoscut sub numele de roșia HIGH GABA. Această roșie prezintă o creștere semnificativă a conținutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în comparație cu roșiile obișnuite, fiind o moleculă sintetizată natural în toate organismele vii. Astfel, GABA este cunoscut pentru potențialul său de a reduce tensiunea arterială ridicată la oameni, iar creșterea conținutului său în roșii poate avea implicații semnificative pentru sănătatea publică, deoarece poate contribui la îmbunătățirea sănătății inimii. Prin urmare, consumul regulat al acestor roșii poate oferi o alternativă naturală și accesibilă la suplimentele de GABA, contribuind la promovarea unui stil de viață sănătos și la prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.

Fermierii europeni, inclusiv cei din România, pot integra NGTs în practicile lor curente, producând alimente bogate în nutrienți într-un mod sustenabil. Conform studiului Sistemelor Alimentare Durabile8, un proiect de cercetare comandat de Corteva Agriscience și realizat de Longitude, o companie a Financial Times, această nouă tehnologie asociată cu agricultura durabilă și producția de alimente mai nutritive beneficiază de un sprijin puternic din partea fermierilor și consumatorilor. 63% dintre fermierii din Europa intenționează să integreze noi tehnici de îmbunătățire a plantelor în următorii cinci ani, prioritatea fiind îmbunătățirea valorii nutritive a culturilor și eliminarea alergenilor. Printre consumatori, peste jumătate (53%) manifestă o disponibilitate de a accepta aceste tehnici la achiziționarea alimentelor produse în mod durabil, doar 11% exprimând reticență.

Prin utilizarea eficientă a resurselor și implementarea tehnologiilor inovatoare, NGTs joacă un rol crucial în construirea unei agriculturi durabile, oferind alimente sănătoase și echitabile pentru populație. Corteva Agriscience susține importanța accesului larg și utilizării NGTs, investițiilor în cercetare și dezvoltare și crearea de politici agricole durabile, fiind esențiale pentru construirea unui sistem alimentar durabil și rezistent. 

1 World population to reach 8 billion this year, as growth rate slows | UN News
2 Drought (who.int)
3 This is how frequent extreme droughts could become in Europe | World Economic Forum (weforum.org)
4 https://climate.ec.europa.eu/climate-change/consequences-climate-change_en
5 Frontiers | Hot Spots and Climate Trends of Meteorological Droughts in Europe–Assessing the Percent of Normal Index in a Single-Model Initial-Condition Large Ensemble (frontiersin.org)
6 Dashboard - European Drought Observatory - JRC European Commission (europa.eu)
7 Specialiștii avertizează că anul 2024 va reprezenta încă un an al extremelor meteorologice în România | Site-ul de stiri al TVR (tvrinfo.ro)
8 Sustainable Food Systems, European research report (corteva.com)

 

Articol scris de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a centralizat informațiile actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) referitoare la aprovizionarea cu apă din sol. Astfel, precipitațiile înregistrate începând din 16 noiembrie 2023 și până în prezent au refăcut rezerva de apă din sol, îndeosebi în zonele din estul, sud-estul și sudul țării, unde seceta pedologică era extremă. La această dată aprovizionarea cu apă se prezintă în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și chiar optim în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Dacă în intervalul 1-16 noiembrie 2023 cantitatea medie de precipitații a fost de 43,6 l/mp, pentru intervalul 1-26 noiembrie, aceasta a crescut până la valoarea de 86,3 l/mp (max.), cu 44,8 l/mp peste media climatologică a lunii noiembrie.

Potrivit ANM, luna noiembrie 2023 este a doua lună cea mai ploioasă din 1961 până în prezent, după luna noiembrie a anului 1966 (96,9 l/mp). Zona Dobrogea înregistrează un record sub aspectul cantității medii de precipitații în această lună, valoarea de 128,7 l/mp căzută în perioada 1-26 noiembrie 2023 fiind cea mai ridicată valoare din istorie, depășind recordul anterior de 88,9 l/mp din noiembrie 1975. De menționat că, în Dobrogea, în intervalul 1-16 noiembrie 2023, cantitatea medie de precipitații era de 11,6 l/mp, față de o medie lunară de 34,8 l/mp.

Nivelul de precipitații pentru ultimele trei luni:

  • Septembrie - 33,5 l/mp, față de o normă de 55,0 l/mp;

  • Octombrie 23,9 l/mp, față de o normă de 43,5 l/mp;

  • Noiembrie 86,3 l/mp, față de o normă de 41,5 l/mp.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

„Uniunea Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea Programului „Tomata” până la data de 15 iulie 2020 avându-se în vedere condițiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spații protejate, amplificată și de situația generată de COVID-19. Reamintim că, termenul limită de valorificare a producției de roșii cultivate în spații protejate este 15 iunie 2020, inclusiv.

Măsura solicitată de organizațiile care compun „Uniunea Salvăm Țăranul Român” ar conduce la valorificarea la maximum a investiției în această cultură, oferind în piață roșii românești o perioadă mai lungă de timp, evitându-se totodată apariția fraudelor sau a implementării unor procedee de maturare forțată a producției. „Prin prelungirea Programului „Tomata” am lega producția de tomate din spații protejate cu cea de câmp, creând continuitate în producție și menținerea pieței cu produse autohtone, în defavoarea importurilor”, precizează Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Potrivit caracterizării agrometeorologice emisă de Agenția Națională de Meteorologie, în luna mai și începutul lunii iunie 2020 au fost temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, lucru care a afectat în mod serios cultura de tomate în spații protejate, mai ales prin fenomenul de avortare a florilor și slaba polenizare. „Acest lucru afectează și cantitativ producția, pierzându-se o inflorescență din trei, generând pierderi de peste 30% din producția așteptată. Pentru a recupera, cultivatorul lasă și o a patra inflorescență, dar care nu va putea fi recoltată până la 15 iunie 2020, termenul prevăzut de Schema de ajutor de minimis pentru tomate. În acest an, fermierii s-au confruntat și cu fenomenul de îngheț târziu de primăvară, care a dus la pierderea parțială sau totală a unor culturi de tomate. 2020 este primul an în care se solicită comercializare a minimum 3 kg de tomate pe metrul pătrat, o creștere cu 50% fața de anii anteriori, iar termenul de valorificare a cantității minime a rămas tot 15 iunie. De asemenea, observăm un dezinteres total pentru producătorii de tomate în spații protejate din România și pentru micii fermieri din partea Ministerului Agriculturii, care nu a răspuns la solicitările noastre transmise pe 27 mai, respectiv pe 24 aprilie 2020”, arată Ion Păunel.

Membrii „Uniunea Salvăm Țăranul Român” sunt: Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură (Tudor Dorobanțu – președinte); Federația Națională a Lucrătorilor (Horațiu Raicu – președinte); Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt (Ion Păunel – președinte); Asociația Legum-Ro-Fruct Sud-Vest Oltenia (Gogu Lucian - secretar general); Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt (Simona Popa – președinte); Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău (Costel Vânătoru); Cooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic (Anca Marcu - director executiv); Cooperativa Agricolă Legume de Vidra (Victor Lăcătuș - director executiv); Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat (Claudiu Breazu – președinte); Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița (Valentin Cristea – președinte); Cooperativa Agricolă Ialomițeana (Roxana Roșculeț – președinte); Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale. 

Publicat în Horticultura

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite despăgubiri pentru toți agricultorii afectați de secetă. Însă condițiile, valoarea despăgubirilor ori când își vor primi fermierii banii sunt informații care nu se știu la acest moment. „Abia după ce vom cunoaște situația reală a pagubelor, vom putea face necesarul de bani. Probabil că după recoltat vor ajunge banii la agricultori”, a spus Adrian Oros într-un briefing de presă, desfășurat azi, 15 aprilie 2020, la Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că astăzi, în ședința de guvern, va fi aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Există acte normative, însă ele nu au norme de aplicare, nu există regulamente. „De zece ani, în România, fermierii n-au mai fost despăgubiți pentru seceta pedologică. A lipsit cadrul legislativ pentru constituirea acelor comisii locale, județene care să constate calamitățile din agricultură. Vom îndrepta aceste lucruri în ședința de guvern (n.r. azi, 15 aprilie 2020, ora 17). Însă, rog fermierii, organizațiile de udători să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru irigații. În prezent sunt încheiate 766 de contracte pentru 830.000 de hectare. În total s-ar putea iriga 1.061.000 de hectare”, a afirmat ministrul. Așadar, se vor constitui comisii și comitete, care vor constata pagubele, se vor centraliza datele, se va face necesarul de bani și abia apoi se va ști cu exactitate cât va încasa fiecare agricultor afectat.

La ora actuală, nici măcar fermierii nu știu dacă întorc, ce și cât întorc din culturile semănate toamna trecută. Ploile căzute în noaptea de 14 spre 15 aprilie a.c. le-a mai adus un dram de speranță, dar, după cum arată Administrația Națională de Meteorologie, seceta extremă nu se lasă dusă. În majoritatea zonelor precipitațiile au fost nesemnificative, 5 litri/mp, izolat în nord-vestul țării au fost cantități de 10-15 litri/mp. În perioada 20-27 aprilie, ANM preconizează cantități de precipitații de 10-20 litri/mp în partea vestică a României. Restul țării va continua să sufere din lipsă de apă.  

Potrivit datelor MADR, în toamna 2019 s-au însămânțat peste 2,9 milioane de hectare. Rămâne de văzut ce suprafețe și ce culturi se vor întoarce. Ministrul Agriculturii nu părea prea optimist în privința recoltelor din acest an.

Publicat în Știri

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au trimis, pe 1 aprilie 2020, o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

Așa cum arată și datele recente ale Administrației Naționale de Meteorologie, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase. „În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere al produselor agroalimentare este greu pus la încercare de criza provocată de pandemia de Covid-19. Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local. În acest moment cererile fermierilor/înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja. Rugăm să se dispună emiterea cu celeritate a Ordinului de ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț etc.)”, se arată în documentul trimis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Guvernul României.  

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic și al măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ, organizarea unei comisii de constatare județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situației suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii fenomenului.

Procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Publicat în Știri

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa:Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

  • Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);
  • Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;
  • Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;
  • Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă. - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.

În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.

Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.

Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.

Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Cultura mare

Culturile de floarea-soarelui și porumb însămânțate în părțile de vest și de sud-vest ale țării, precum și în cele din nordul și estul Moldovei ar putea întâmpina „anumite probleme” la finalul acestui sezon agricol, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, miercuri, 6 septembrie 2017, cu ocazia lansării pe piață a Inovagria Meteo (aplicație suport pentru informare și decizie privind managementul fenomenelor meteo și agrometeo din România).

Informația este lansată în piață la doar 17 zile distanță de afirmațiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora procesul de recoltare a florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme, pe fondul temperaturilor ridicate care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind, pe atunci, în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării.

„Este posibil ca în părțile de vest și sud-vest ale țării să fie anumite probleme la culturile de floarea-soarelui și porumb și, nu în ultimul rând, în cele de nord și de est ale Moldovei”, a declarat pentru Revista Fermierului, Elena Mateescu. „Cu siguranță, tehnologia este foarte importantă în contextul așteptărilor privind producțiile, pentru că efectele sunt diferențiate. Astfel, dacă au fost aleși hibrizi cu perioadă diferită de vegetație - de la extratimpurii, timpurii și până la tardivi -, cu însămânțarea în diferite epoci și, nu în ultimul rând, cu un grad de rezistență la ceea ce înseamnă arșița și seceta în lunile de vară (observăm că fenomenele se accentuează în special în a doua jumătate a acestui anotimp), toate acestea pot asigura un procent bun de producție”.

Prezent la sediul ANM, vicepreședintele celei mai mari organizații de producători agricoli de cultură mare (LAPAR), Gheorghe Albu, a precizat pentru Revista Fermierului că producțiile de floarea-soarelui și de porumb nu le vor depăși pe cele de anul trecut, iar în ceea ce privește randamentele din ferma sa, acestea ar putea fi chiar puțin mai mici decât cele din 2016.

„În ferma mea nu am excelat cu producții față de anul trecut (și la porumb, și la floarea-soarelui), dar ne menținem pe aceeași linie, poate puțin mai jos față de 2016. Producția obținută, chiar în condițiile acestea de secetă, de arșiță, este satisfăcătoare și ne ajută la recuperarea cheltuielilor, a ne onora contractele de arendă și a plăti inputurile și datoriile către bănci, în care să ne mai rămână nu o cotă de profit, ci de dezvoltare”, a menționat oficialul LAPAR.

Tot el a spus că la nivelul fermierilor membri ai LAPAR, și prin raportări, precum și prin întâlnirile pe care aceștia le-au avut, s-a constat că la nivel de productivități, acestea se „mențin pe linia de plutire” față de anul trecut.

„Am avut colegi care au obținut în 2016 și 2.300 – 2.400 de kilograme de semințe de floarea-soarelui la hectar, dar și unii care au recoltat 4.000 kg/ha. La porumb, am avut membri LAPAR care au obținut cantități de porumb de 5-6 tone de boabe la hectar, iar alții (printre care și colegul nostru Sitaru) care au contabilizat chiar și 10-15 tone de porumb la hectar”, a spus Albu. „Pentru anul agricol 2016-2017, considerăm încheiat ciclul cu floarea-soarelui și cu porumbul pentru că o parte din ele le avem în hambar sau chiar le-am și valorificat. Avem producții realizate care variază între 2,3 și 4 tone la hectar la floarea-soarelui sunt unele care s-au realizat. Comparativ, producțiile de anul acesta sunt aproape egale cu cele de anul trecut”.

În ceea ce privește exploatația sa, Albu are sole de pe urma cărora a obținut și 3,6 tone de semințe de floarea-soarelui la hectar, iar pe altele, plasate pe alte forme de relief, nu a obținut decât maximum 2.000 kilograme/ha, în timp ce de pe doar 150 ha însămânțate cu porumb pentru boabe (suprafețe lucrate chiar de arendatori, pentru consum propriu), randamentul mediu a fost chiar și de 10 tone.

„Una peste alta, depășim o medie de 2,7 tone de floarea-soarelui la hectar producție, suprafața însămânțată fiind de 1.500 hectare”, a mai adăugat Gheorghe Albu. „La porumb, noi îl cultivăm în mare parte pentru furaje. Îl facem siloz și am obținut în jur de 40-45 de tone de porumb-siloz la hectar. O parte din suprafață, prin contractul de arendă, o avem dată proprietarilor de teren, pentru că marea majoritate sunt din mediul rural și au nevoie și de o plată în natură (porumb și grâu), iar acolo, pe aceste locuri, oamenii obțin în jur de 10 tone de porumb la hectar. Asta, bineînțeles, cu protecția perdelelor forestiere, cu aplicarea de tehnologii, cu mai puține treceri pentru a păstra apa în sol, cu introducerea de hibrizi rezistenți la arșiță și secetă. Ei cotă parte din suprafață, dar la nivel de fermă, la mine, totalizează aproape 150 ha suprafață însămânțată cu porumb pentru boabe”.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafața cultivată, cât și la producția de semințe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deținut supremația doar la suprafață, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziția a doua la producție, după Franța, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În 2017, suprafața programată pentru însămânțări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb și de peste un milion de hectare la floarea soarelui.

Publicat în Cultura mare

Fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fermierul Gheorghe Albu, a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia de apă în zona Dobrogei și a precizat că seceta este într-atât de mare, încât riscurile de a compromite culturile de cereale sunt majore.

„Dobrogea, astăzi, este împărțită într-o zonă de secetă care pornește din centrul său și se duce până spre Negru Vodă, precum și o zonă în care, cât de cât, sunt precipitații moderate, și anume în partea de nord. Nici acolo însă îndeajuns, pentru că precipitațiile pe timp de vară sunt (...) neuniforme – plouă până la marginea drumului, plouă mai mult în altă parte și, la ora actuală, se vede lipsa de apă.

Riscăm să compromitem suprafețele de cereale, de grâu și de orz. Acum este nevoie de foarte multă apă. Pe noi ne-au ocolit precipitațiile, încât dacă scap cheile de la mașină, acolo, la parcelă, în craterele care s-au format din cauza secetei, se duc și nici cu cazmaua nu le mai poți recupera”, a menționat Albu în cadrul unei conferințe dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, eveniment care a avut loc, în perioada 25-27 mai 2017, la Eforie Nord.

Conform propriilor afirmații, în cadrul exploatației sale, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase din Constanța, același Gheorghe Albu, a plantat circa 1,2 milioane de salcâmi, adică aproape 200 ha împădurite, totul pentru a dezvolta un sistem de perdele forestiere, necesare revigorării arealului pedoclimatic local, puternic afectat de seceta din ultimii ani.

El s-a plâns însă că statul vede salcâmul ca specie invazivă și, astfel, nu poate încasa plățile europene pe Zona de Interes Ecologic și nici pe suprafață. Asta nu l-a oprit însă din demersurile sale de reîmpădurire.

„Avem Legea 289 a perdelelor forestiere, avem Legea 46 a Codului Silvic. Toate acestea ne dau cadrul legal prin care noi putem înființa perdele forestiere. Problema este că România nu are încă cadastrul general și orice acțiune de genul acesta presupune schimbarea destinației terenului respectiv, trecut de la arabil la teren împădurit; neavând cadastru, este foarte greu. Noi am riscat la Viișoara și am ales o procedură mai simplă, în sensul că, prin act notarial, am luat acordul proprietarilor de teren de a ne lăsa să înființăm aceste perdele forestiere și nu le-am aruncat din avion, nu le-am aruncat așa, fără o gândire logică. (...) Aceste perdele forestiere sunt amplasate după niște calcule științifice și, totodată, după cum ne-a permis organizarea teritoriului, că nu vedeam cu perdelele pe jumătatea parcelei, ele trebuiau să fie la delimitarea de drumuri.

La Viișoara avem plantați circa 1,2 milioane de arbori, care înseamnă aproape 200 ha împădurite. Și, pentru că noi zicem că am făcut o treabă bună, totuși ne-au sancționat, în sensul că ne-au tăiat subvențiile, iar suprafețele acoperite cu perdele forestiere din salcâm nu primesc nici plata pe suprafață, nici plata pe Zona de Interes Ecologic (ZIE). Am înțeles că rămâne la latitudinea statului român să ia această decizie pentru că, la acea perioadă, când a fost aprobat un regulament european, când s-a cerut punctul de vedere al României, funcționarii publici de atunci au transmis Comisiei Europene ca salcâmul să fie scos de la plata subvenției din două motive: că este invaziv și că nu este indigen. Că ar fi invaziv, noi am demonstrat la Viișoara că niciun salcâm nu «a trecut» drumul. Că nu este indigen, sunt alte specii care sunt eligibile la plată – Paulownia, plopul alb, salcia, iar eu cred că mai indigen este salcâmul decât Paulownia sau celelalte specii forestiere”, a adăugat Albu.

Conform aprecierilor exprimate de șefa ANM, Elena Mateescu, în cadrul aceleiași conferințe, Dobrogea rămâne regiunea agricolă cu un caracter al precipitațiilor puternic deficitar.

„Iată, la nivelul perioadei actuale climatice de referință, doar 412 litri pe metrul pătrat pe an reprezintă un regim pluviometric puternic deficitar, ceea ce este total insuficient pentru asigurarea cerințelor optime la nivelul culturilor agricole, dar mai ales atunci când nu sunt distribuite uniform, conform cerințelor în vegetație”, a declarat Mateescu.

Domnia sa a mai explicat că proiecțiile climatice viitoare indică veri mai calde, mai secetoase, dar și perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte, care pot genera la nivel local inundații rapide, generate de ploi cu cantități de 20 de litri pe metrul pătrat în mai puțin de 24 de ore.

„Chiar și în lunile de vară putem avea, în condițiile în care se estimează cantități de 40-60 de litri pe metrul pătrat, este posibil ca această cantitate să se înregistreze într-o singură ploaie. Luna să fie considerată climatologic vorbind o lună bună sau chiar excedentară, depinde de zona în care ne aflăm, dar în restul perioadei să nu avem precipitații și, de fapt, pentru agricultură, această perioadă să fie considerată excesiv de secetoasă”, a mai punctat directorul ANM.

Datele agregate de către specialiștii agrometeo din cadrul ANM relevă că vara lui 2017 indică temperaturi medii apropiate de normele climatologice în general în luna iunie, dar se observă pentru lunile iulie și august valori mai ridicate, în special pentru partea de sud-est și cea  de sud, și chiar de vest a României, acolo unde și deficitul de precipitații înregistrează valori ridicate.

„Pentru lunile iulie și august vorbim de cantități, în general, sub 20 sau 40 de litri pe metrul pătrat și chiar pentru luna iunie, considerată cea mai ploioasă lună a anului, sub 60 de litri pe metrul pătrat, ceea ce, în condițiile în care, culturile prășitoare înregistrează un consum mare de apă, undeva între 80-120 de litri pe metrul pătrat, în această perioadă, depinzând, sigur, de soi și gradul de rezistență a acestora la temperaturile ridicate și la deficitul de apă. De asemenea, înseamnă cantități reduse, care pe fondul deja al unui deficit acumulat anterior, poate să însemne, la sfârșitul lunii iunie-iulie-august, în profilul de sol 0-100 cm, accentuarea fenomenului de secetă în bună parte din țară, dar mai ales în partea de sud, sud-est și est a României”, a concluzionat Mateescu.

Marea majoritate a celor care activează în agricultură își doresc ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.

În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.

Publicat în România Agricolă

Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.

Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.

Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.

El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.

„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)

Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.

Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.

Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.

Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.

IMG 20170421 123118 1În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.

„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.

Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.

În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al  generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

IMG 20170421 12182945 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)

Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.

„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.

La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.

După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.

Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.

Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.

2210114 origExcepția... confirmă oare regula?

Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.

Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.

​„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.

Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.

„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.

„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor  măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista