Culturile de floarea-soarelui și porumb însămânțate în părțile de vest și de sud-vest ale țării, precum și în cele din nordul și estul Moldovei ar putea întâmpina „anumite probleme” la finalul acestui sezon agricol, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, miercuri, 6 septembrie 2017, cu ocazia lansării pe piață a Inovagria Meteo (aplicație suport pentru informare și decizie privind managementul fenomenelor meteo și agrometeo din România).

Informația este lansată în piață la doar 17 zile distanță de afirmațiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora procesul de recoltare a florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme, pe fondul temperaturilor ridicate care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind, pe atunci, în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării.

„Este posibil ca în părțile de vest și sud-vest ale țării să fie anumite probleme la culturile de floarea-soarelui și porumb și, nu în ultimul rând, în cele de nord și de est ale Moldovei”, a declarat pentru Revista Fermierului, Elena Mateescu. „Cu siguranță, tehnologia este foarte importantă în contextul așteptărilor privind producțiile, pentru că efectele sunt diferențiate. Astfel, dacă au fost aleși hibrizi cu perioadă diferită de vegetație - de la extratimpurii, timpurii și până la tardivi -, cu însămânțarea în diferite epoci și, nu în ultimul rând, cu un grad de rezistență la ceea ce înseamnă arșița și seceta în lunile de vară (observăm că fenomenele se accentuează în special în a doua jumătate a acestui anotimp), toate acestea pot asigura un procent bun de producție”.

Prezent la sediul ANM, vicepreședintele celei mai mari organizații de producători agricoli de cultură mare (LAPAR), Gheorghe Albu, a precizat pentru Revista Fermierului că producțiile de floarea-soarelui și de porumb nu le vor depăși pe cele de anul trecut, iar în ceea ce privește randamentele din ferma sa, acestea ar putea fi chiar puțin mai mici decât cele din 2016.

„În ferma mea nu am excelat cu producții față de anul trecut (și la porumb, și la floarea-soarelui), dar ne menținem pe aceeași linie, poate puțin mai jos față de 2016. Producția obținută, chiar în condițiile acestea de secetă, de arșiță, este satisfăcătoare și ne ajută la recuperarea cheltuielilor, a ne onora contractele de arendă și a plăti inputurile și datoriile către bănci, în care să ne mai rămână nu o cotă de profit, ci de dezvoltare”, a menționat oficialul LAPAR.

Tot el a spus că la nivelul fermierilor membri ai LAPAR, și prin raportări, precum și prin întâlnirile pe care aceștia le-au avut, s-a constat că la nivel de productivități, acestea se „mențin pe linia de plutire” față de anul trecut.

„Am avut colegi care au obținut în 2016 și 2.300 – 2.400 de kilograme de semințe de floarea-soarelui la hectar, dar și unii care au recoltat 4.000 kg/ha. La porumb, am avut membri LAPAR care au obținut cantități de porumb de 5-6 tone de boabe la hectar, iar alții (printre care și colegul nostru Sitaru) care au contabilizat chiar și 10-15 tone de porumb la hectar”, a spus Albu. „Pentru anul agricol 2016-2017, considerăm încheiat ciclul cu floarea-soarelui și cu porumbul pentru că o parte din ele le avem în hambar sau chiar le-am și valorificat. Avem producții realizate care variază între 2,3 și 4 tone la hectar la floarea-soarelui sunt unele care s-au realizat. Comparativ, producțiile de anul acesta sunt aproape egale cu cele de anul trecut”.

În ceea ce privește exploatația sa, Albu are sole de pe urma cărora a obținut și 3,6 tone de semințe de floarea-soarelui la hectar, iar pe altele, plasate pe alte forme de relief, nu a obținut decât maximum 2.000 kilograme/ha, în timp ce de pe doar 150 ha însămânțate cu porumb pentru boabe (suprafețe lucrate chiar de arendatori, pentru consum propriu), randamentul mediu a fost chiar și de 10 tone.

„Una peste alta, depășim o medie de 2,7 tone de floarea-soarelui la hectar producție, suprafața însămânțată fiind de 1.500 hectare”, a mai adăugat Gheorghe Albu. „La porumb, noi îl cultivăm în mare parte pentru furaje. Îl facem siloz și am obținut în jur de 40-45 de tone de porumb-siloz la hectar. O parte din suprafață, prin contractul de arendă, o avem dată proprietarilor de teren, pentru că marea majoritate sunt din mediul rural și au nevoie și de o plată în natură (porumb și grâu), iar acolo, pe aceste locuri, oamenii obțin în jur de 10 tone de porumb la hectar. Asta, bineînțeles, cu protecția perdelelor forestiere, cu aplicarea de tehnologii, cu mai puține treceri pentru a păstra apa în sol, cu introducerea de hibrizi rezistenți la arșiță și secetă. Ei cotă parte din suprafață, dar la nivel de fermă, la mine, totalizează aproape 150 ha suprafață însămânțată cu porumb pentru boabe”.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafața cultivată, cât și la producția de semințe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deținut supremația doar la suprafață, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziția a doua la producție, după Franța, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În 2017, suprafața programată pentru însămânțări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb și de peste un milion de hectare la floarea soarelui.