Pe un deal în apropierea orașului Turda am găsit o fermă cum nu vezi multe pe la noi, curată, ordonată. Aici, în exploatația agricolă vegetală gestionată de Emil Turdean, înțelegem semnificația proverbului „omul sfințește locul”, pentru că fermierul din județul Cluj face cinste locului în care trăiește și muncește. Pasiunea pentru agricultură, deschiderea spre cercetare și evoluție, dorința de a învăța, de a se informa și de a aplica în afacerea agricolă orice apare nou, modestia și hărnicia, toate, le-a transmis copiilor. Emil Turdean are doi băieți care, piloți de linie fiind, când nu colindă pământul dintr-un colț în altul, lucrează cot la cot cu tatăl lor în fermă. O fermă pe care o dăm exemplu pentru că merită.

Reporter: Suntem deasupra oraşului Turda, dacă pot să spun aşa. La ce înălţime ne aflăm aici, în fermă?

Emil Turdean: 350 de metri altitudine faţă de nivelul mării. 

Reporter: Câte hectare exploataţi?

Emil Turdean: Pe cele două exploataţii agricole, cea de la Luna de Jos şi cea de aici, de la Turda, aproape de 1.500 de hectare.

„Întotdeauna am obiective pe care le stabilesc şi ajung acolo. Ce nu pot eu să îndeplinesc caut alţii care ştiu să-mi facă treaba respectivă şi acolo ajung.”

Reporter: De când faceţi agricultură?

Emil Turdean: Din ’94, profesionist. Și am făcut, pot să zic, de când mă ştiu, pentru că fiind de la ţară totdeauna, eram copii, eram puşi să dăm mâncare la tăuraşi, ne ocupam de găini, mergeam la cartof, mergeam la viţă-de-vie, aveam livadă, trebuia curăţată livada, tata lucra la SMA, mama era casnică, dar aveam mult pământ, proprietate şi atunci, aveam grădină mare intravilan, plus loturi ajutătoare. Deci, de când ne ştim eram puşi la lucrul câmpului.

Reporter: De profesie ce sunteţi?

Emil Turdean: Am fost mecanic de locomotivă până în ’94, din 1994 m-am apucat să fac agricultură mai profesionist, cu cartof, cu ceapă, iar în 1996 am urmat cursurile unui program finanţat de Guvernul Olandei pentru tinerii fermieri, trebuia să fii sub 35 de ani, să fii proprietar de terenuri şi prietenii noştri olandezi ne instruiau cum să administrăm fermele, cum să lucrăm în ferme, cum să facem să fim eficienţi. N-o să uit niciodată cum mi-a zis un profesor olandez că rentabilitatea în fermă apare când ai 1,2 cai putere la un hectar. În momentul ăla ai maximum de eficienţă, nici supradotat, nici subdotat la munca câmpului. Am avut multe lucruri de învăţat de la olandezi şi, precum se vede, am „furat” de la ei lucrurile bune, adică în cap, am văzut cum arată la ei fermele, am văzut cum lucrează, am venit acasă, am început să le implementez. Din păcate, nu putem implementa şi la nivel mare. Ar trebui să avem perdele de protecţie plantate, copaci pe lângă drumuri, pentru că… iar ne întoarcem, şi de câte ori am ocazia mă întorc la cadastrul general terminat şi la gradarea terenurilor, pentru că de acolo încolo deja poţi să dezvolţi. Din păcate, nu avem o ţară verde, frumoasă, nu avem o ţară îngrijită. Eu vă spun, lucrurile astea s-ar putea face dacă instituţiile statului, care-s plătite din banii contribuabililor, şi-ar face treaba. Adică, cei de la Garda de Mediu, uitaţi-vă ce dezastru ecologic e peste tot, se aruncă gunoaiele din construcţii, din moloz în mijlocul câmpului, în verdeaţă. Măi, frate dragă, ai poliţie locală, ai mediu, scoate-i afară din birouri să meargă în teren, i-ai prins – i-ai ars! Îi confişti maşina! Dar sunt mână în mână instituţiile statului cu infractorii, fără nicio jenă! Și dacă avem legi, nu se aplică, pentru că „cine-i ăla? Pe cine are în spate? Al cui e ăla?”. Lucrurile nu aşa merg.

Eu vă spun încă o dată şi vă dau un exemplu. În Ucraina, amenda rutieră, orice ai comis, îţi vine pe telefon şi-ţi ia banul. La noi de ce nu se poate implementa? L-am întrebat pe un  ucrainean: de ce este la voi aşa? Mi-a zis: „De aia, că atât era de coruptă poliţia, că trebuia pe toţi să-i dea afară, rămânea statul fără poliţişti”. Ce le-a luat? Le-a luat banul, ca să nu aibă acces la ban. Punct! Instituţiile publice, în primul rând, ar trebui să fie de îndrumare, îndrumare şi control. Adică, dacă te-a prins prima dată, îţi dă un avertisment şi te monitorizează pe urmă.

Primarii fac lucruri în așa fel încât să nu deranjeze, că după aia nu iau voturi. Sunt ferme autorizate şi neautorizate, da? În fermele care-s autorizate, toţi te calcă, Garda de Mediu, Arme şi muniţii pentru pesticide, alea, alea. Nu ştiu ce pregătire are poliţistul respectiv să vină să-mi verifice erbicidele, ar trebui să fie însoţit de unul care are studii pe fitosanitar. Deci nu funcţionăm şi nu funcţionează, unde dai de statul român, apare handicapul deja. Slab pregătiţi funcţionarii, deci în funcţii, mulţi sunt şi rău intenţionaţi, mulţi sunt indolenţi, nepăsători, şi avem o ţară plină de mizerie, oriunde te uiţi, curge mizeria.

„Încerc să-mi fac structura de culturi în aşa fel încât să am culturi mai pretenţioase un pic din punctul de vedere al erbicidării, al întreţinerii culturilor, dar şi rezultatele sunt mai bune.”

Reporter: Revenind la dvs. şi la ferma pe care o administrați, remarcăm igiena, curăţenia, ordinea. Când aţi început cu agricultura, v-aţi gândit că veţi ajunge la stadiul la care sunteţi astăzi? V-aţi luat un asemenea obiectiv?

Emil Turdean: Da. Întotdeauna am obiective pe care le stabilesc şi ajung acolo. Ce nu pot eu să îndeplinesc caut alţii care ştiu să-mi facă treaba respectivă şi acolo ajung. Pentru că n-ai cum să ştii toate lucrurile. De exemplu, nu ştiu contabilitate – am contabil angajat. Ai o problemă de construit? Cauţi cel mai bun constructor. Restul, curăţenia şi ce vedeţi aici, ţine de ce ai în cap – aia e şi pe lângă tine. Dacă ai gândirea ordonată şi nu eşti un tip avar după bani, că mulţi aleargă după bani, dar şi banul aleargă, deci trebuie făcut, ai făcut, ai rezultate, îţi vine şi banul.

Culturile de nișă, profitabile

Reporter: Cum gândiţi structura de culturi? Aţi avut culturi pe care le-aţi încercat şi aţi renunţat la ele de-a lungul timpului? Sau vă gândiţi să încercaţi de acum înainte alte culturi?

Emil Turdean: Nu cultiv mult porumb, pentru că nu este de viitor, pentru mine, cel puţin. Merg pe culturi de nişă, încerc să adaptez culturi de nişă. Am sfeclă de zahăr, am muştar, am pus in în premieră anul ăsta, sunt cotaţii mult mai mari la culturile astea, faţă de cereale.

Reporter: Şi cum le valorificați? Unde vindeți?

Emil Turdean: Muştarul se caută în toată Uniunea Europeană, nici nu se pune problema că rămân cu el pe stoc. Inul se caută şi pleacă; orzoaica de bere se vinde; sfecla de zahăr – contract sigur cu Luduşul, cu grâul nu-mi fac probleme, că dacă faci proteină multă, peste 14, şi gluten, automat trece şi ăla la grâu premium. Nu cultiv rapiţă, nici nu se pune problema, încerc să-mi fac structura de culturi în aşa fel încât să am culturi mai pretenţioase un pic din punctul de vedere al erbicidării, al întreţinerii culturilor, dar şi rezultatele sunt mai bune.

Eu am o vorbă: porumbul e cultura omului sărac. Asta nu mi-o schimbă nimeni. Oricine ştie să facă un porumb, toată lumea îl seamănă, îi dă un erbicid şi uită să mai meargă acolo. Clar, dacă se pornesc sistemele de irigaţii o să trec înapoi pe cartof şi legume.

„Vreau să ajung undeva până la maximum 2.000 de hectare, nu mă interesează peste 2.000 de hectare, că nu mai cuprinde un singur om, şi rezultatele sunt când eşti implicat direct în fermă.”

Reporter: Cum și când vindeți recoltele?

Emil Turdean: Am spaţii de depozitare. De regulă, grâul nu-l vând nici într-un an mai repede de sfârşit de mai – început de iunie. Erau ani când am recoltat grâul nou şi atunci am vândut grâul vechi. E nevoie de grâu vechi, pentru că nu poţi din grâul nou să lucrezi, că dă boala întinderii.

Reporter: Ce capacitate de depozitare aveţi?

Emil Turdean: În total, 25.000 de tone.

Reporter: Mai stocaţi şi pentru alţi fermieri din zonă?

Emil Turdean: Da. Stocăm. Şi acolo, la Luna de Jos, la cealaltă fermă administrată de băieţii mei, au prins copiii un proiect şi construiesc şi acolo depozite de cereale.

„Și eu, și copiii lucrăm în fermă. Că pentru noi muncim, nu muncim pentru nimeni altcineva. Munca e cel mai bun medic în viaţa unui om.”

Reporter: Mai vreţi să cumpăraţi teren, să mai măriţi ferma?

Emil Turdean: Da, negreşit. Vreau să ajung undeva până la maximum 2.000 de hectare, nu mă interesează peste 2.000 de hectare, că nu mai cuprinde un singur om, şi rezultatele sunt când eşti implicat direct în fermă. La criza de forţă de muncă de acum, nu găseşti un bun inginer de câmp şi care să fie ca mine de trei ori pe zi pe câmp, a plouat aici – mă duc la parcela cealaltă. Greu găseşti oameni buni care să fie implicaţi, şi atunci până în 2.000 de hectare controlăm noi trei, eu cu băieţii.

Reporter: Angajaţi aveţi?

Emil Turdean: Avem în total șase angajaţi, cu şoferul de pe camion. Și eu, și copiii lucrăm în fermă. Băieţii se dau jos din avion, îşi termină zborurile şi la muncă pe tractor, pe combină, pe ce e de lucru. Că pentru noi muncim, nu muncim pentru nimeni altcineva. Munca e cel mai bun medic în viaţa unui om.

„De 15 ani nu ar, semăn direct, am semănătorile directe, grâu, rapiţă, orzoaică, şi scarific pentru restul culturilor care vin în primăvară.”

Reporter: Aşa e. Şi când lucrezi şi într-un mediu curat…

Emil Turdean: Îţi creezi tu să fie curat. Ca să-ţi fie curat, trebuie să investeşti nişte bani, să plantezi pomi, să-ţi pui beton ca să nu ridici praful, mai ales pe unde circulă camioanele, deci ambientalul ţi-l creezi tu, că-ţi petreci 70% din viaţă la locul de muncă.

Lucrări minime, tehnologie adecvată și curaj

Reporter: De-a lungul anilor ați făcut investiţii considerabile, mai ales în dotarea tehnică.

Emil Turdean: Pe banii noştri am făcut cam totul. Am avut un singur proiect FEADR la început, de 70.000 de euro, restul a fost făcut cu banii noştri. Am reinvestit profitul, am mai făcut credite, leasinguri, însă tot ce e făcut aici e făcut din bani proprii.

Reporter: Dacă vorbim de tractoare, la ce capacităţi aţi ajuns în momentul acesta?

Emil Turdean: 400 de cai-putere, sunt cele două tractoare mari care fac lucrările grele, scarificat, disc mare. Pe urmă, avem un tractor de 265 CP, mai avem două de 200 de cai-putere, două de 156 şi unul de 100 CP. Deci avem 8 tractoare, lucrăm cu ele în jur de 500-600 de ore pe an. Nu fiecare. Cel mic, de 100 de cai, ăla lucrează puţin, pe ăla îl folosesc mai mult la lucrările de înierbat, trage remorca cu echipamentul de hidroînsămânţare.

Reporter: Referitor la lucrările solului, sunt de ceva vreme discuții cu privire la arat, la lucrări minime...

Emil Turdean: Eu de 15 ani nu ar. Eventual, fac această lucrare după cocenii de porumb. Dar dacă e toamnă uscată îi dau un disc greu, îl mărunţesc bine şi pe urmă-i dau o scarificare.

De 15 ani semăn direct, am semănătorile directe, grâu, rapiţă, orzoaică, şi scarific pentru restul culturilor care vin în primăvară. Şi depinde. La sfeclă scarific mai adânc, 50-60 cm; unde vine porumb sau altă cultură, 30 cm scarificare.

Reporter: Ce beneficii ați remarcat? Există?

Emil Turdean: Să ştiţi că în primii doi-trei ani nu se vede, pentru că rezerva de buruieni o învârţi cu scarificatorul, primii 15 cm tu tot acolo îi roteşti. Dar pe urmă putem merge să vedeţi teren arat versus teren nearat. Pe teren arat toată lumea intră mai greu, că nu-l nivelează din toamnă, pe teren scarificat şi nivelat din toamnă intri mai repede, că apa-ţi circulă în sus şi-n jos. Când e secetă, unde e scarificat terenul pe puţin cu 10-15 cm, cultura de porumb e mai înaltă, mai viguroasă; unde e arat, când a dat de talpă, de harpan, se simte. Sunt avantaje, dar îţi trebuie tehnologie, îţi trebuie curaj. Mulţi nu lucrează în sistemul ăsta, dar eu aşa lucrez de 15 ani. N-am decât un plug de patru trupiţe şi v-am spus, recurg la arătură doar după tulei, când nu pot utiliza scarificatorul. În rest, toate terenurile vin fertilizate din toamnă, fosfor-potasiu, vin nivelate. Şi primăvara numai cu azot lucrăm, deci aplicăm azot. Prin urmare, grosul pleacă din toamnă, fosforul şi potasiul. Adun de pe la oieri gunoiul de oaie, mai am acces la gunoi de pasăre, pe unde găsesc îngrăşământ organic încerc să aduc şi dacă 30-50 de hectare pot pe an, dar încerc să dau şi îngrăşământ organic. Resturile vegetale le îngropăm înapoi în sol, de exemplu paiele le balotez de la colegii care n-au tocătoare de paie la combină, iar paiele mele le toc înapoi în pământ.

„Trebuie să înţelegem că uniţi puterea noastră creşte mult, nu ne consumă atâta energie.”

Reporter: Ce părere aveţi despre noua Politică Agricolă Comună, mai exact, cum vedeți acel procent de 10% pentru culturile fixatoare de azot?

Emil Turdean: Va fi o mare porcărie. Cel puţin în zonă neirigată degeaba pui soia sau mazăre, că nu faci. N-o să faci acele 1.350 kg şi s-ar putea să pierzi. Eu zic că România a negociat foarte, foarte prost acolo. Noi puteam face să fixăm carbonul atmosferic, să plantăm peste tot perdele de protecţie şi să ţină cont de treaba asta sau, dacă ai terenuri erodate, în pantă, să faci pâlcuri de vegetaţie forestieră şi să încercăm. 10% din suprafaţa fermei poate să fie rata ta de profitabilitate.

„Nu trebuie să fim toţi întreprinzători”

Reporter: Ce părere aveți despre asociere, despre cooperative?

Emil Turdean: Nu trebuie confundată Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) cu cooperativele agricole din prezent. Cooperativele acum sunt mai mult pe marketing axate şi pe a construi împreună ceva pentru a ne valorifica produsele din fermă. În alte țări cooperativele funcționează foarte bine, fiecare în ferma lui îşi face strategia lui. Dar deja sunt cooperative unde se face şi strategia de fermă în comun. Îşi cumpără parcuri de maşini împreună. Cumperi o autospecială din asta de stropit care ajunge să coste 400.000 - 500.000 de euro. Nu-i utilizată la randament maxim într-o fermă care are 1.000 de hectare sau 1.500. La utilajul ăsta trebuie 4.000 – 5.000 de hectare, ca să fie utilizată la maximum. Atunci o cumperi în grup cu colegii din cooperativă. Sau cumperi o maşină de recoltat sfeclă, că tractor fiecare are nevoie, e clar, dar sunt utilaje pe care le poţi cumpăra în comun. Spaţii de depozitare le poţi face pe cooperativă, poţi face procesare împreună. Cauţi un manager pe care-l numeşti acolo. Tu, Consiliu de Administraţie, dai direcția managerului: „De aici până acolo fă-ţi treaba, furnizează”.

Trebuie să înţelegem că uniţi puterea noastră creşte mult, nu ne consumă atâta energie. Am fost în Austria, în Munţii Tirol, am fost la nişte fermieri care obțineau 10.000 de litri de lapte/vacă, cele trei familii aveau împreună undeva la 500 de vaci cu lapte. Şi cum lucrau? O săptămână deservea o familie toate cele trei ferme, ca să aibă timp liber şi pentru ei. Deci o săptămână celelalte două familii erau libere. Dacă era forţă majoră sau ceva, interveneau. El îşi putea face până atunci furajul, putea merge la coasă, putea să meargă în oraş, în Viena, să se simtă bine. Noi, până ajungem acolo, mai avem, dar eu sper că individualismul ăsta foarte fixat la noi în cap trebuie să iasă şi trebuie să ne luăm de braţ şi să împingem împreună la deal căruţa.

Suntem într-o piaţă comună, care are nişte reguli foarte bine definite, şi cei care nu cred în construcţia acestei pieţe comune numite UE să meargă în Anglia şi să vorbească cu fermierii din Anglia, să întrebe când a fost mai bine pentru Anglia? Cât erau în UE sau acum? Plâng englezii cu produsele pe stoc, nu se vinde porcul, nu se vinde nimic pentru că este în UE Danemarca şi alţii care furnizează la preţuri mici.

Reporter: Ce trebuie să facă fermierul român ca să trăiască decent pe o asemenea piață comună?

Emil Turdean: Să facă tehnologie, să caute soiuri care aduc valoare bună, adică proteină, gluten, să încerce să-şi poziţioneze ferma în aşa fel încât dacă ai terenuri care nu produc, că atât e randamentul terenului, lasă-l acolo, fă-ţi plantaţii forestiere pe el, că vin bani, fă altceva, utilizează terenurile, ţine-ţi-l rezervă pe ăla, fă ceva pe el, utilizează-ţi terenurile care aduc plusvaloare, respectă-le, nu le omorî cu chimicale la infinit, şi fiecare în ferma lui să-şi facă strategia de eficienţă. Adică, acum sunt doi ani când am vândut la preţuri uriaşe, n-am plâns că uite preţuri, ne-am bucurat. Asta înseamnă capitalism. Noi, din păcate, mulţi încă, spun când este bine că suntem capitalişti; când ajungem la greutăţi, „să vină statul să ne dea…”. De ce să ne dea statul? Dar noi am dat impozite şi taxe în plus statului român când am făcut profit uriaş? N-am dat! Exact ăia 16% i-am dat. Trebuie să înţelegem că lucrurile aşa funcţionează în capitalism. Nu vine cu cozonaci numai capitalismul, vine şi cu greutăţi. Noi am decis. Nu mai vrei să lucrezi, laşi ferma, vine altul care are managementul mai bun, are o gândire mai bună şi te poţi angaja, că se caută muncitori peste tot. Nu trebuie să fim toţi întreprinzători.

Tinerii trebuie să aibă răbdare, cunoștințe și să nu fie lacomi de bani

Reporter: Băieţii dvs. sunt piloţi de avioane de linie. În același timp, ei lucrează de mici în fermă. Cum i-aţi făcut să meargă acolo, în cer, dar să rămână cu picioarele pe pământ?

Emil Turdean: De mici i-am luat cu mine la zbor. Cred că de acolo a fost scânteia. Cel mare voia să facă medicină şi era o perioadă destul de slabă cu medicii, salarii mici, şi a venit cu ideea: „Mă duc şi-mi fac carieră de pilot”. De acolo a plecat. Cel mic, şi el, s-a luat după cel mare, iar acum amândoi sunt piloţi de linie.

„Școala nu se gată în momentul în care ai ieşit de pe băncile ei. Din păcate, şcoala românească scârţâie foarte mult cu pregătirea.”

Reporter: Şi viitori fermieri la pensionarea dvs…

Emil Turdean: Nu ştiu. Ei ştiu care le e țelul. Ferma cealaltă de la Luna de Jos, comuna Dăbâca, este a lor. Ei o conduc, conlucrăm, colaborăm cu parcul de utilaje, colaborăm cu forţa de muncă, cu tot ce trebuie, dar eu acolo nu iau nicio decizie, iar aici, la Turda, ne mai consultăm, însă aici eu iau deciziile. Ne consultăm şi acolo, la ferma lor, dar nu iau eu deciziile. Să ştiţi că le spun orice pas care se întâmplă în fermă şi trebuie să cunoască şi aici totul, pentru că viaţa poate să fie gata în următoarele secunde, iar atunci ei trebuie să fie pregătiţi pentru orice.

Reporter: Ce sfaturi aveţi pentru tinerii fermieri din România?

Emil Turdean: Să aibă răbdare şi să nu fie lacomi de bani, că nu te poţi îmbogăţi de pe o zi pe alta. Răbdare, cunoştinţe, să pună mâna să fie şi autodidacţi, pentru că şcoala nu se gată în momentul în care ai ieşit de pe băncile ei. Nu trebuie să fii inginer, nu trebuie să fii doctor în ştiinţe agricole, fă o şcoală agricolă, nu este în România – du-te afară, încearcă să faci cursuri la distanţă, dar învaţă pentru tine, nu pentru note. Lasă notele. Din păcate, şcoala românească scârţâie foarte mult cu pregătirea. Studentul nu este capacitat să aibă interes. Nu ştiu cum să vă spun, studenții azi sunt apatici. Vin în practică și întreb: „Unde stai?” – „În vârful blocului.” – „Şi ce cauţi la facultatea de agronomie? Ce vrei să fii?” – „Fac şi eu o facultate”. Nu de aia faci facultate. Du-te la lucru, du-te ăia patru ani în care ai tăiat frunze la câini la facultate, du-te într-o fermă, lucrează şi, dacă crezi că-ţi place ferma, du-te şi fă facultatea, că poţi să faci şi pe urmă facultatea, dacă chiar îţi trebuie neapărat să ai titluri că eşti inginer, doctor sau nu ştiu ce în ştiinţe agricole.

Reporter: Astăzi, mai poţi să faci o fermă de la zero, nu s-o moşteneşti?

Emil Turdean: Nu prea găseşti terenuri. Dar ar trebui odată făcută legea şi la noi, astfel încât în prag de pensionare ori vinzi ferma, ori o dai moştenire la copii, pentru că nu se poate să avem fermieri de 75, 80, 85 de ani care nu mai au energie şi blochează activitatea pentru că nu se pot adapta la noutăți, astfel de oameni sunt o piedică în faţa celor care ştiu și pot să alerge.

AgroConcept, importatorul autorizat al mărcilor New Holland și Kverneland în România și distribuitor al altor peste 15 mărci internaționale de utilaje agricole, anunță că Roger Pyle este noul CEO al companiei, ca urmare a plecării lui Jaydeep Singh.

Roger Pyle este un profesionist cu peste 30 de ani de experiență în domeniul agriculturii, de la proprietar de fermă în Africa de Sud, la președinte și CEO al mai multor companii și operațiuni agricole mari, inclusiv proiecte extinse de irigații și panouri solare în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și România. „Suntem încrezători în viitorul agriculturii locale ca parte a rețelei globale de securitate alimentară și un sector important al economiei românești. Cu mărci globale puternice în portofoliul nostru, precum New Holland și Kverneland, vom face tot posibilul ca împreună cu clienții și partenerii noștri să asigurăm un viitor durabil și de succes”, declară Roger Pyle, CEO AgroConcept.

Are o experiență vastă în gestionarea cu succes a operațiunilor agricole mari și în conducerea organizațiilor integrate vertical, fiind specializat în transformarea și dezvoltarea companiilor în care s-a implicat. A condus echipe multiculturale pe patru continente și este pe deplin dedicat creșterii sectorului de agribusiness, cel mai recent proiect al său fiind cel de management al activitățiilor de expansiune agricolă ale Vectr Holdings.

„Numirea lui Roger Pyle ca CEO al AgroConcept este un pas firesc în dezvoltarea companiei. Consiliul de Administrație consideră că experiența sa va contribui la evoluția AgroConcept într-o corporație matură, care continuă să ofere servicii de înaltă calitate comunității agricole din România, fiind în același timp un angajator de top și un partener de încredere pentru mărcile pe care le reprezintă. Cunoștințele sale aprofundate despre operațiuni agricole, irigații și agricultură de precizie vor contribui la consilierea clienților noștri spre alegeri sustenabile pentru fermele lor. AgroConcept se va concentra pe tehnologii inovatoare care ajută fermierii să răspundă noilor provocări de mediu, asigurând un echilibru optim între productivitate și profitabilitate. Consiliul de Administrație își exprimă și pe această cale recunoștința pentru activitatea lui Jaydeep Singh și aprecierea pentru contribuția sa la dezvoltarea și succesul companiei”, transmite AgroConcept.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agritechnica 2023 revine după patru ani. Târgul internațional dedicat tehnicii agricole are loc în perioada 12 noiembrie - 18 noiembrie 2023, în Germania, la Hanovra și reunește principalii jucători ai industriei la nivel mondial. Și-au anunțat prezența peste 2.400 de expozanți din 53 de țări.

Printre liderii tehnicii agricole mondiale se numără și BKT, producătorul multinațional de anvelope Off-Highway, care, de peste 30 de ani, reușește să combine fiabilitatea, inovația și înalta performanță într-una dintre cele mai largi game de produse concepute pentru a satisface toate tipurile de aplicații: de la operațiunile agricole la cele industriale, precum și pentru industria construcțiilor, cea a mineritului și cea extractivă.

În conformitate cu tema „Home of farming pioneers”, aleasă de Agritechnica pentru ediția din acest an, BKT se va concentra pe sustenabilitate și inovație, două valori esențiale ale proiectelor care vor reprezenta viitorul agriculturii. La standul BKT, participanții vor putea lua parte la activități de creare a legăturilor de afaceri, la experiențe digitale, la spectacole de fotbal, precum și la un program bogat de evenimente, începând cu tradiționala și mult așteptata distribuire gratuită a peste 30 de mii de mingi de fotbal.

În centrul atenției, cele mai recente inovații

Printre vedetele zonei expoziționale se vor număra produse anunțate recent, precum AGRIMAXFACTOR, seria 70 pentru tractoare, care a fost lansată în urmă cu doar câteva luni și proiectată pentru a satisface nevoile transportului rutier și ale operațiunilor de cultivare a solului. Această anvelopă combină tehnologia cu designul estetic, asigurând standarde înalte de fiabilitate și o manevrabilitate excelentă. Cu AGRIMAXFACTOR ca parte a gamei E-Ready, BKT își continuă angajamentul față de mobilitatea electrică, cu obiectivul viitor de a implementa tehnologia pentru a îmbunătăți performanța produselor, anticipând astfel nevoile pieței.

Dintre noile anvelope agricole, compania va prezenta și RIDEMAX FL 615 și FL 695, prima fiind adecvată pentru roțile cu rulare liberă ale remorcilor, cisternelor și mașinile de împrăștiat agricole, în timp ce a doua a fost concepută special pentru remorcile din cadrul operațiunilor agricole de transport, precum și pentru cele din cadrul activităților de construcții. Datorită carcasei sale robuste, anvelopa este capabilă să mențină stabilitatea în toate condițiile.

„Astăzi trebuie să facem față provocărilor din ce în ce mai complexe impuse de producția agricolă globală. Pentru BKT, Agritechnica este o oportunitate de a interacționa cu cei mai importați lideri din industrie la nivel mondial și de a explora care va fi viitoarea formă a agriculturii, precum și o ocazie de a împărtăși inovațiile tehnologice care caracterizează produsele noastre. De la început, misiunea noastră a fost să înțelegem și să satisfacem nevoile în ceea ce privește dezvoltarea și evoluția producătorilor de echipamente originale, a partenerilor, precum și a utilizatorilor finali, pe care îi așteptăm cu nerăbdare să le urăm bun venit la standul nostru pentru experiențe memorabile”, transmite Lucia Salmaso, director executiv BKT Europe.

La Agritechnica 2023, în centrul atenției vor fi cele mai recente inovații de la BKT. În primul rând, o nouă anvelopă radială pentru exploatări forestiere, concepută pentru tractoare, apoi un nou model de anvelopă convențională pentru exploatări forestiere, care va îmbogăți gama pentru exploatări forestiere a companiei. Vizitatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a previzualiza o anvelopă inovatoare pentru remorci agricole, care prezintă o stabilitate laterală înaltă, precum și o rezistență redusă la rulare datorită designului închis al benzii de rulare și structurii radiale în întregime din oțel. Anvelopa asigură performanțe excepționale de flotație și tracțiune pe suprafețe moi.

De asemenea, printre noutăți există șenile din cauciuc cu o dimensiune nouă, care au fost lansate recent și atrag deja un interes deosebit din partea producătorilor de accesorii și a celor de echipamente originale.

BKT își așteaptă vizitatorii la Agritechnica, Hanovra, 12–18 noiembrie 2023, la standul A36 din Hala 7.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Constanța, la Tariverde, Dumitru Tănase are o fermă de aproape 660 de hectare. Fermierul dobrogean face agricultură încă din 1972, iar astăzi propria afacere agricolă beneficiază de cele mai performante utilaje. „Ne lipsesc doar prețurile bune la cereale”, ne-a spus Dumitru Tănase.

În anul agricol 2022 - 2023, pe 40% din suprafață a cultivat grâu, iar restul din cele peste 650 de hectare este ocupat de rapiță, mazăre și orz, aceasta din urmă fiind, în opinia lui Dumitru Tănase, cea mai profitabilă dintre culturile din ferma sa. Pe 25 de hectare produce și sămânță de grâu, de orz și de mazăre, pentru necesarul propriei ferme.

Fermierul constănțean susține că provocarea cea mai mare în momentul de față sunt prețurile mari ale inputurilor și prețurile mici ale cerealelor. Soluția pe care a găsit-o ca să se adapteze la instabilitatea prețurilor este reducerea cheltuielilor cu inputurile. „Reducem cantitatea de îngrășăminte, a căror pondere în costuri este de 40-50%. Pierdem, în felul ăsta, cam 10-20% la producție, dar eu zic că tot este rentabil. La pesticide, care s-au scumpit și ele foarte mult, nu mai luăm din cele de top, luăm unele mai ieftine și pierderea de producție e de maximum 5%”, arată Dumitru Tănase.

Ce înseamnă, în agricultură, să fii sustenabil

Să reușești să faci agricultură în mod profitabil timp de peste 50 de ani nu este puțin lucru. Îți trebuie știință, practică și abilitatea de a te adapta permanent la toate schimbările, așa că am vrut să aflăm ce crede un fermier cu atât de multă experiență despre provocările pe care le aduce agricultura din zilele noastre și despre sustenabilitate.

Dumitru Tănase afirmă că primul lucru la care se gândește când vine vorba de sustenabilitate este să reușească să-și susțină ferma atât din punct de vedere financiar, cât și tehnologic. „Ca să reducem consumul de pesticide, aplicăm rotația culturilor și semănatul la timp. Pentru conservarea apei în sol, mergem pe tehnologia minimum tillage, lucrăm cu subsolier, fără întoarcerea brazdei, iar pentru conservarea solului nu întoarcem brazda, nu ardem miriștea și avem culturi fixatoare de azot”, explică fermierul constănțean.

Când vine însă vorba despre Green Deal/Pactul Verde European, Dumitru Tănase se încruntă: „Am trecut dintr-o dictatură în alta, așa să scrieți! Acum avem o dictatură atehnică. 5%  sau 10% teren lăsat obligatoriu pârloagă înseamnă câștig zero pe suprafața respectivă, iar anul viitor o să fim pe minus, pentru că terenurile respective or să fie infestate de buruieni, de boli și dăunători și vom cheltui bani în plus pentru a scăpa de ele”.

Productivitate ridicată cu utilaje noi și moderne

După părerea lui Dumitru Tănase, cu cât utilajele cu care lucrezi sunt mai performante, cu atât calitatea și productivitatea lucrărilor este mai ridicată. „Este foarte important să ai utilaje noi și moderne.”

În ferma de la Tariverde, Dumitru Tănase a adunat tractoare și mașini agricole pe care ni le enumeră cu încântare: trei tractoare Fendt, de la 140 CP la 280 CP – Fendt 313 Vario (model Power), Fendt 314 Vario (model Profi+), Fendt 828 Vario Profi – plus o combină Fendt 6335 C, un cultivator Horsch Terrano 3.5 FX de 3,5 m, o grapă cu discuri Horsch Joker 5 RT M14 cu lățimea de lucru de 5 m și încă o grapă Horsch Joker 3.5 CT de 3 m, o semănătoare de păioase Horsch Pronto 4 DC Starr, un distribuitor de îngrășăminte Rauch Axis și multe altele. Toate utilajele sunt achiziționate de la compania Mewi, cu care a început colaborarea în anul 2012. „Utilajele agricole fac 50% din producția unei ferme, iar inputurile și tehnologia aplicată fac restul de 50%, însă, câteodată, apa face toată diferența”, punctează Dumitru Tănase, fermierul cu o experiență de peste 50 de ani în agricultura dobrogeană.

Tractoarele Fendt, fiabilitate ridicată și consum mic

Dumitru Tănase susține că fiabilitatea crescută și consumul redus de combustibil sunt cele mai importante aspecte când vine vorba de utilajele agricole dintr-o fermă. Asta și-ar dori de la orice producător de utilaje și Fendt excelează la acest capitol, așa că are planuri să înlocuiască tractoarele altor producători, pe care le are acum în fermă, tot cu tractoare Fendt, dar de putere mai mare (340 CP). „Tractoarele Fendt sunt cele mai bune la fiabilitate și la productivitate, consumul specific de combustibil e mai mic cu cel puțin 30% față de tractoarele pe care le avem acum din alte mărci”, precizează fermierul, adăugând că 80% din viața unui tractor sau a oricărei mașini agricole se datorează modului de exploatare a utilajului.

Combina New Holland cu tehnologie Twin Rotor este premiată cu singura medalie de aur de la Agritechnica 2023. Distincția a fost acordată unui nou model de combină ce urmează să fie prezentat în premieră mondială în Germania, la Târgul Agritechnica de la Hanovra, care se desfășoară în perioada 12 – 18 noiembrie 2023.

Inovația New Holland a fost selectată din nu mai puțin de 250 de aplicații ale celor mai mari producători de tehnică și tehnologie agricolă din lume și reconfirmă excelența mărcii New Holland în tot ceea ce înseamnă recoltare. Este rezultatul a mulți ani de experiență, de studii, teste și analize, în așa fel încât noua combină să continue seria succeselor confirmate prin gama CR, o serie de combine care are la activ trei recorduri mondiale, unul dintre ele setat anul trecut în România.

Noua combină este un utilaj de recoltat cu totul revoluționar, produs la fabrica New Holland din Zedelgem, Belgia. A fost proiectată pentru a se adapta cerințelor de acum ale agriculturii și fermierilor și va avea un coeficient foarte redus al pierderilor, performanță mărită și un grad ridicat de automatizare.

Au trecut aproape 14 ani de la ultima medalie de aur câștigată de New Holland, ceea ce face din această realizare un moment de mare mândrie pentru întreaga echipă.

Celelalte două medalii de argint au fost acordate pentru tractorul pe metan lichid T7 Methane Power LNG și tractorului electric T4 Electric Power, ambele prezentate publicului în decembrie 2022, la zilele CNH din Arizona (SUA).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță lansarea în premieră a propiului magazin online de piese de schimb. Astfel, fiecare fermier are posibilitatea la un acces rapid la orice tip de piesă de care are nevoie, acces care cuprinde atât partea de informație și comandă online, cât și livrarea în timp util prin curier.

Platforma magazinului online de piese Titan Machinery are un afișaj deosebit de intuitiv, iar produsele pot fi identificate ușor, atât după marcă, cât și după categoria de produs. De asemenea, platforma va găzdui o varietate importantă de oferte de preț, discount-uri acordate produselor pe care le comercializează compania, lansări de produse noi, atât de origine, cât și multimarcă.

Magazinul online de piese al Titan Machinery România poate fi accesat prin link-ul: https://store.titanmachinery.ro/ sau prin butonul E-MAGAZIN ONLINE de pe site-ul oficial https://www.titanmachinery.ro/, atât în versiunea de desktop, cât și aceea de mobil.

„Prin această platformă, Titan Machinery România urmărește să fie și mai aproape de fiecare client al său, scurtând și mai mult timpul de așteptare pentru piesa de care acesta are nevoie, oferindu-i totodată informație exactă în timp real, totul pe acest site dezvoltat de echipa Departamentului de Piese de Schimb a Titan Machinery”, a precizat Bogdan Constantin, specialist PR & Comunicare.

Titan Machinery România operează pe piața internă printr-o rețea de 14 puncte de lucru care au rolul de a acoperi eficient toată suprafața țării, oferind clienților piese de schimb de origine și multimarcă și servicii de asistență și de mentenanță prin intermediul acestor puncte de lucru, dar și cu ajutorul echipelor mobile de intervenție rapidă puse la dispoziția clienților, atât în perioada dintre campanii, cât mai ales în plină campanie.

„Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, specificații tehnice sau altele, fermierii pot contacta reprezentanții zonali Titan Machinery România pentru piese de schimb, accesând link-ul https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de ei”, arată Bogdan Constantin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că, pentru a pune în aplicare corect standardul GAEC 6 – „Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile” se face o completare la Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2023, subcapitolul „A.3.2. GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile”.  

Astfel, după paragraful „Dacă în perioada 15 iunie - 30 septembrie cultura principală este în vegetaţie, nefiind încă recoltată, atunci aceasta asigură acoperirea solului. Miriştea rămasă după recoltare include şi resturile vegetale existente pe terenul arabil.”, se introduce următorul text:

„Pentru meţinerea umidităţii solului, îmbunătăţirea capilarităţii şi reducerea pierderilor de apă, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului fără răsturnarea brazdei (dezmiriştire), cu menţinerea resturilor vegetale la suprafaţa solului. Lucrarea superficială a solului care asigură ruperea capilarităţii şi dezvoltarea samulastrei la suprafaţa solului poate fi asigurată prin:

1. discuirea superficială a miriştii;

2. afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuţite daltă.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Ilfov, Alina și Mihai Istrate administrează trei ferme vegetale ce însumează o mie de hectare. În proprietate au două ferme, una de 560 de hectare și cealaltă de 150 de hectare, suprafețe pe care cultivă grâu, rapiță, mazăre, floarea-soarelui și porumb. Soții Istrate și-au înființat prima firmă cu profil agricol în anul 2009, când făceau deja agricultură de vreo doi ani.

Alina Istrate: „Avem nevoie să facem toate lucrările la timp și de calitate, nu doar să le facem.”

Ultimii ani au fost extrem de secetoși. În 2020 au recoltat doar 1,9 tone de grâu pe hectar. Anul 2021 a fost mai bun, dar 2022 a fost dezastruos pentru culturile de primăvară, așa că anul acesta mai au doar 88 de hectare cu porumb, au crescut suprafața cu culturi de toamnă și, pentru a conserva apa din sol, pe circa 400 de hectare cultivate cu grâu și cu rapiță au renunțat la arat. „Înainte, aram la toate culturile de toamnă. În anul agricol curent, am făcut doar o trecere minimă cu cultivatorul Horsch Tiger pentru cultura de grâu, iar pentru cultura de rapiță am făcut o dezmiriștire cu Horsch Joker, pentru nivelarea solului, încorporarea resturilor vegetale și mai apoi am intrat la semănat. În condițiile acestui an, cu deficit de apă în toamnă, pe parcelele unde am făcut lucrări minime, rapița a răsărit mult mai uniform decât pe parcelele unde terenul a fost pregătit convențional și am semănat în pământ uscat”, arată Alina Istrate, administrator ferma Anabia Internațional din Moara Vlăsiei – Ilfov.

La ambele culturi, grâu și rapiță, a fost realizată o prelucrare superficială a solului cu Horsch Joker 8 RT, imediat după recoltat, pentru închiderea capilarităților și conservarea apei în sol.

Semănatul rapiței a fost încheiat pe 30 august 2022. Cultura premergătoare a fost grâu. Precipitațiile de la înființarea culturii până la finalul lunii martie (n.r., când a fost realizat reportajul) au fost de 190 l/mp. Au fost administrate 150 kg/ha îngrășăminte complexe DAP 18-46-0, în profunzime, la 18 cm, cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

La grâu, cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Precipitațiile de la înființarea culturii până la finalul lunii martie au fost de 190 l/mp și au fost administrate 150 kg/ha îngrășăminte complexe DAP 18-46-0, amplasate lângă sămânță, tot cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

Utilaje performante pentru rentabilitate

În urmă cu zece ani, fermierii Alina și Mihai Istrate au început colaborarea cu firma Mewi. La început au cumpărat o combină și un tractor second-hand de la compania Schroeder din Germania, firma-mamă a Mewi.

Mihai Istrate: „Sunt două motive bune care fac rentabilă investiția în utilaje de capacitate mare, respectiv mai puțini angajați și performanțele utilajelor.”

Pe măsură ce ferma soților Istrate a crescut financiar, au cumpărat utilaje noi, în leasing, ceea ce i-a ajutat să crească de la an la an. „Cu Mewi avem o relație de încredere totală”, punctează Mihai Istrate.

La ora actuală, întreaga tehnologie de prelucrare a solului și semănatul culturilor păioase și prășitoare sunt realizate exclusiv cu utilaje Horsch. În 2016, fermierii ilfoveni Alina și Mihai Istrate au achiziționat și un tractor Fendt 828 de 280 CP, iar din ianuarie 2022 au și un Fendt 1050 ProfiPlus, de 517 CP, cumpărat împreună cu semănătoarea Horsch Focus 6.35 TD.

Mihai Istrate afirmă că „sunt două motive bune care fac rentabilă investiția în utilaje de capacitate mare pentru o fermă de dimensiune medie, respectiv mai puțini angajați și performanțele utilajelor”. Însă nu este suficient să investești în utilaje performante dacă îți lipsește factorul uman, și anume operatorul. „Atuul nostru este că soțul meu este pasionat de tehnica agricolă, de utilaje și el este cel care lucrează pe aceste mașini agricole. Ne împărțim sarcinile și, din cauza lipsei personalului calificat, am ajuns să apreciem și mai mult performanța utilajelor complexe și de mare capacitate, pentru că e clar că dacă ai un utilaj mare cu care să lucrezi toată suprafața, ai nevoie de un singur operator. Noi lucrăm, în total, în jur de o mie de hectare și avem nevoie să facem toate lucrările la timp și de calitate, nu doar să le facem”, precizează Alina Istrate.

Cu utilajele pe care le dețin în prezent, reușesc să lucreze toată suprafața de o mie de hectare cu doar trei persoane. Alina Istrate recunoaște că ajută și ea câteodată, dacă e nevoie să conducă o remorcă, și știe chiar să seteze GPS-ul tractoarelor și să calibreze semănătorile.

Prețurile, marea problemă

În opinia soților Istrate, cea mai mare problemă a agricultorilor este prețul producției agricole. „În anii precedenți, păstram o parte din cereale, în special grâu, în magazie, și vindeam prin ianuarie, pentru că, în principiu, prețul mai creștea peste iarnă. În 2022, grâul l-am vândut din câmp cu 1,65 lei kilogramul, iar ce am vândut din magazie am dat cu 1,5 lei kilogramul, și asta pentru că am vândut devreme. Acum prețurile sunt și mai mici. Ce putem noi face este să încercăm să avem producții constante, ca să avem mai multă stabilitate. De aceea am și pus mai mult culturi de toamnă în acest an agricol, 2022 – 2023, și lucrăm cu utilaje performante”, a conchis Alina Istrate.

Alina și Mihai Istrate

Bihorenii sunt recunoscuți ca fiind oameni cumsecade, ambițioși și cu un simț întreprinzător foarte dezvoltat. Iar dacă vine vorba despre fermierii din județul Bihor, aceste caracteristici pot fi mult mai accentuate. Așa este sigur în cazul lui Attila Nagy, un tânăr fermier neaoș, în vârstă de 44 de ani, care a reușit să lase meseria de tractorist deoparte și să se dezvolte ca fermier autentic, pornind de la aproape nimic.  

Comunitatea pe care o regăsim de fiecare dată în rândurile fermierilor din această zonă a țării este cu totul aparte, formată din oameni calzi, cinstiți, altruiști și deosebit de uniți. În această comunitate l-am regăsit pe Attila Nagy, administratorul fermei Atiagro, pe care am avut deosebita plăcere de a-l asculta, vorbind pe larg despre tot ceea ce creează domnia sa în jurul localității Săcueni din nordul județului Bihor.

„Am lucrat, ca tractorist, de la 17 ani. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor și am înființat o mică fermă.”

Fermă pornită de la zero, cu banii de la nuntă

Attila Nagy s-a născut în Săcueni, județul Bihor, în 1978 și tot aici a făcut școala. „Am doar șapte clase, însă am lucrat ca tractorist de foarte tânăr, de la 17 ani, mergând pe urmele răposatului meu tată. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat cu actuala mea soție. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor românesc U650 și am înființat o mică fermă”, ne spune fermierul. Astăzi lucrează 1.900 de hectare.

La început, a prestat servicii agricole, împreună cu cumnatul lui. „În acea perioadă, lucram zi și noapte cu tractorul românesc U650. Am solicitat de la vecinul meu să-mi împrumute un plug și cu aceste două utilaje am început. Pentru noi au fost ani grei, am luat pământ în arendă și era destul de dificil să ne descurcăm. Apoi, a venit o perioadă când proprietarii de terenuri mi-au spus că nu mai merită să le lucrez pământul, să fac prestări, și m-au întrebat dacă doresc să-l iau în arendă. Mi-au spus că dacă eu am lucrat acest pământ, pe mine trebuie să mă întrebe primul. Tot ceea ce am avut eu la început au fost cei 86 de ari pe care i-am primit de la soacra mea cadou de nuntă, plus 75 de ari pe care i-am moștenit de la bunicii mei. Ne-am priceput să întreținem utilajele, iar tractorul îl reparam singuri, eu fiind tractorist de meserie. Am început cu cultura mare, grâu, rapiță, triticale, porumb, floarea-soarelui, apoi am cultivat și sfeclă de zahăr”, povestește Attila Nagy.

„Am investit foarte mult în calitatea solului.”

Nu a fost ușor fără sprijin financiar. Cu toate astea, fermierul bihorean a muncit mult, cu pasiune și a crescut treptat. „La un moment dat am ajuns să achiziționăm și utilaje mai bune. Acum avem foarte multe utilaje de la Titan Machinery, de la remorci până la tractoare. În prezent, lucrăm o suprafață de 1.900 de hectare. Facem rotația culturilor grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, fiecare în proporții aproximativ egale.”

În ferma lui Attila Nagy lucrează în total 19 tractoriști, câte unul la o sută de hectare. „Tot timpul mai păstrăm câte doi oameni de rezervă, care să intervină la nevoie. Cel mai important este faptul că toți sunt loiali, lucrează de mult aici în fermă. Fiecare este disciplinat, știe ce are de făcut. Au experiență și lucrează fără să fie nevoie să stau cu ochii pe ei. Totul este foarte bine organizat pe departamente. Eu sunt o persoană organizată. După ce am terminat stagiul militar, am devenit mai disciplinat și am rămas așa până astăzi.”

Attila Nagy și-a pierdut tatăl în urmă cu 27 de ani, n-a mai apucat să vadă cum a dezvoltat ferma vegetală. „Am trei copii, o fetiță de 8 ani, un băiețel de 13 ani și o fată de 16 ani. Pot să spun că băiatul lucrează deja foarte bine pe tractor, pricepe foarte repede. Și fetița cea mică îmi promite că vine să mă ajute, iar cea mare, de 16 ani, își dorește să se implice pe partea de documentație.”

În opinia lui Attila Nagy, dacă nu ai o moștenire este foarte greu astăzi să te apuci de agricultură. „Este aproape imposibil să te apuci acum de agricultură fără o sumă mai mare de bani investită la început și fără vecini care să fie dispuși să renunțe la teren. Aici în această zonă, peste 90% (n.r. dintre fermieri) suntem prieteni, ne ajutăm reciproc, iar acest lucru este mai rar. Suntem oameni cu bun-simț. Eu trăiesc aici de 44 de ani și nu am avut niciodată probleme cu colegii, și totul este bazat pe respect, așa procedează toată lumea. Fiecare îl ajută pe cel de lângă el, suntem o comunitate de oameni buni”, punctează fermierul.

„Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra.”

Întreaga suprafață exploatată a fermei bihorene de la Săcueni este cât de cât comasată. Din cele 1.900 de hectare, în timp, Attila Nagy a reușit să strângă în proprietate 400 de hectare. „Noi am reușit să aducem întreaga suprafață exploatată la o formă cât mai compactă, cu ajutorul vecinilor și prietenilor din această zonă, cu care avem o relație deosebită. Am pornit de la nimic, totul am realizat împreună cu soția mea.”

Creșterea suprafeței exploatate, în plan

Oleaginoasele, floarea-soarelui și rapița, sunt vândute imediat după recoltare, pentru că sunt dificil de stocat. În schimb, celelalte culturi, în jur de 30-40%, sunt depozitate. „Acum este foarte greu să vindem pentru că vin cerealele din Ucraina la prețuri foarte mici și este o problemă. Au avut noroc numai cei care au vândut în toamnă, când încă era un preț bun și au prins câte un contract bun, dar anul ăsta e mai greu. În perioada aceasta, nu prea mai mișcă nimic în piață. Eu nu fac nici contracte futures. Înainte de recoltat cu două-trei săptămâni, în situația în care este un preț bun, încerc să închei contract, să păstrez acel preț, dar mai devreme de atât nu închei contract.”

Attila Nagy își dorește să mărească suprafața de exploatat, deoarece are oameni și utilaje care pot face față la o suprafață dublă decât lucrează în prezent. „Mai puțin în ceea ce privește combinele de recoltat, unde ne trebuie combine de capacitate mai mare. Aplicăm tehnologii pe cicluri întregi de vegetație, cu analize de sol, cartare agrochimică, fertilizare ș.a.m.d. Am investit foarte mult în calitatea solului, încât și dacă nu am mai aplica fertilizant doi-trei ani, cred că solul s-ar păstra în continuare la un nivel foarte bun. Mă gândesc să achiziționez o tehnică mai avansată de aplicare a fertilizantului, tehnica de la Titan Machinery, cum ar fi Sulky (n.r., fertilizatoare Sulky, capabile de aplicare fertilizant cu rată variabilă prin mapare și cartare agrochimică).”

„Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate.” 

Cele mai bune utilaje pentru o agricultură performantă

În ceea ce privește tehnica agricolă, numărul utilajelor și capacitatea tehnologică au crescut pe măsură ce s-a mărit suprafața de exploatare. „Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj ca să facem față, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra. Apoi, și cum stai cu oamenii… trebuie să stai foarte bine, la fel de bine cu utilajele, pentru a face agricultură performantă.” În doi ani, Attila Nagy a cumpărat în total șapte tractoare de la Titan Machinery România. „Avem o relație de prietenie cu reprezentanții Titan Machinery, o relație bazată pe încredere. Sunt servit cum se cuvine, începând de la partea de comunicare, până la utilaje și service. Tehnicienii nu au nevoie să vină ca în alte părți de zece ori ca să rezolve o lucrare. Cei de la Service Titan Machinery vin în ziua în care sunt chemați, identifică problema și o rezolvă în aceeași zi. Pe de altă parte, noi respectăm toate termenele de mentenanță, iar în cazul în care ar apărea o problemă minoră, o rezolvăm preventiv, astfel încât să nu degenereze într-o problemă mai mare sau mai greu de rezolvat. Am noroc pentru că am oameni care cunosc principiul de funcționare a utilajelor și au grijă de ele.”

Cel mai vechi tractor din fermă este un Case International 5130 fabricat în 1993, funcțional și astăzi. Are 26.000 de ore de funcționare. „Până acum încă nu i-am deschis motorul și cutia. Mai avem două tractoare Magnum de 250 și de 280 CP (n.r., putere nominală) și mai multe remorci Pronar. Mai deținem două tractoare Puma, unul 185 și al doilea 240 CVX. În 2018 am achiziționat de la Titan Machinery și un tractor Case IH Maxxum 125, iar peste trei ani, în 2021, am cumpărat încă un Maxxum 150. În ceea ce privește tractoarele mici, avem un tractor mai vechi Case IH JX U115 și cinci tractoare Farmall: un A95, un U 105, două C 115 și un C 120. Înainte să cumpărăm cel mai mare tractor Puma, ne-am hotărât să încercăm și transmisia CVX de la Case IH, pentru că am auzit foarte multe lucruri bune despre ea de la prietenii fermieri care aveau așa ceva. Ne ajută foarte mult și, în plus, este mai comodă operarea unui tractor cu transmisie continuă CVX. În ceea ce privește consumul tractoarelor, suntem foarte mulțumiți, iar cu tracțiunea nu am avut probleme. Toate tractoarele, de la Magnum 280, până la cele cinci tractoare Farmall cu care lucrăm, au un consum foarte bun. Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate. Trebuie să le folosești la parametrii pentru care au fost concepute. Cele două tractoare Maxxum sunt foarte bune, se mișcă bine, trag bine, au greutate”, arată Attila Nagy.

Referitor la mașinile agricole din spatele tractoarelor, fermierul din Bihor deține o semănătoare Väderstad Spirit (n.r., semănătoare pneumatică pentru plante păioase - Spirit  A600S de 6 metri), cumpărată recent, de care este foarte încântat. „Am achiziționat Väderstad pentru că vreau să fac agricultură performantă, iar ca să faci așa ceva îți trebuie cele mai bune utilaje, iar Väderstad reprezintă vârful, având precizie, viteză, tehnologie multiplă.”

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care AgriPlanta - RomAgroTec reunește cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara anului 2011. În județul Călărași, la Fundulea, de joi până duminică, respectiv în perioada 25 – 28 mai 2023, lumea agricolă își dă întâlnire la cea mai dinamică expoziție din România, AgriPlanta – RomAgroTec.

Desfășurat în câmp, pe o suprafață de aproape 40 de hectare, evenimentul înseamnă expoziţie în câmp, loturi demonstrative, demonstraţii cu mașini agricole, horticultură, zootehnie, un adevărat spectacol dedicat agriculturii românești.

„Agricultorii găsesc nu doar tehnică de calitate, ci și modele de succes de utilizare a mașinilor și utilajelor agricole, a input-urilor sau a soluţiilor pregătite de companiile din domeniu. Fermierii care ajung la târg află noutăți, participă la lansări de produse, văd culturi experimentale, găsesc pe câmpul de la Fundulea toate sectoarele agriculturii. AgriPlanta - RomAgroTec a devenit o platformă de socializare și de comunicare între agricultori și specialiști, dar și factorii de decizie din domeniu. În fiecare an avem alături de noi reprezentanţi din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, Direcțiile pentru Agricultură din întreaga țară, cercetarea, universitățile agricole etc. Una dintre preocupările noastre este și cea de a fi un model pentru viitorii fermieri. Astfel, AgriKids este o întâlnire amuzantă și educativă cu cei mai mici dintre pasionaţii de agricultură. Aici se joacă, experimentează și învață cum să planteze, ce înseamnă o cultură sănătoasă, cum să respecte mediul și cât de important este să faci totul cu pasiune. Scopul nostru este să rămânem un reper și un suport pentru agricultorii români”, a declarat Corina Mareș, director general DLG Intermarketing, companie care organizează expoziția de la Fundulea – Călărași și pe cea din Transilvania, Agraria, de la Jucu – județul Cluj.

Horti Hub, provocările sectorului horticol

Organizația Națională Interprofesională pentru sectorul de legume - fructe OIPA Prodcom a identificat mare parte dintre nevoile producătorilor și își propune să dezvolte un concept nou de hub horticol: Horti Hub. Astfel, împreună cu DLG Intermarketing - organizatorul expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, și cu partenerii tehnici, OIPA Prodcom pune bazele unei platforme independente de discuții și consultare pentru sectorul horticol și îi invită pe cei interesați să contribuie la temele propuse pe toată durata expoziției.

Evenimentele se vor desfășura după următorul program: 25 mai 2023: Finanțarea sectorului horticol, având ca teme finanțarea prin proiecte europene, creditare și asigurări, sprijin legislativ pentru sectorul horticol ca elemente esențiale ale dezvoltării lanțului de valoare sectorial; 26 mai 2023: Expertiza în sectorul horticol, fiind abordate teme ca expertiza tehnică pentru horticultură, cercetare și dezvoltare în sprijinul horticulturii, potențial ridicat versus productivitate scăzută - obstacole versus soluții; 27 mai 2023: Cooperare și Profesionalizare în sectorul horticol, temele fiind cooperarea fermierilor, pregătirea profesională și transferul de know-how ca parte esențială a dezvoltării și diversificării lanțului de valoare.

Zootehnica Show

Vizitatorii AgriPlanta – RomAgroTec au parte și la actuala ediție de un adevărat spectacol al zootehniei autohtone, prezentări de animale în ring, genetică de top din ferme românești, inovație și digitalizare în zootehnie. Pe câmpul de la Fundulea – Călărași, zootehnia este reprezentată de bovine pentru carne şi pentru lapte, ovine şi caprine.

 AgriPlanta – RomAgroTec se poate vizita în perioada 25 – 28 mai 2023, între orele 9.00 – 18.00.

Revista Fermierului vă așteaptă în mijlocul expoziției, la standul (cort) E 99.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html