Pe 22 martie 2023, fabrica John Deere din Mannheim a sărbătorit producția tractorului cu numărul două milioane. Aproximativ 3.300 de angajați produc anual 40.000 de tractoare în această locație pentru a le exporta apoi în toată lumea. Tractorul 2.000.000 este un 6R 250. Ca o mulțumire adusă echipei de producție, tractorul este acoperit cu fotografiile a peste 300 de angajați.

Tractorul a fost dezvăluit la uzina din Mannheim în prezența CEO-ului John Deere, John C. May. În următoarele săptămâni, tractorul va fi expus la John Deere Forum. Pe termen lung, va primi un loc de cinste în muzeul fabricii, alături de fratele său mai mic, tractorul cu numărul un milion, un JD 6400. A durat 70 de ani de la începerea producției pentru ca un milion de tractoare John Deere să fie produse, dar al doilea milion de tractoare a ieșit de pe linia de producție în aproximativ 30 de ani după primul.

Orașul Mannheim este mândru cu celebrele invenții de aici. Mașina, bicicleta și tractorul au fost toate inventate în Mannheim. Deși mașini și biciclete nu se mai produc în localitate în zilele noastre, tractoarele continuă să fie vedete pe liniile de producție din Mannheim. Compania Heinrich Lanz și-a pus bazele aici în urmă cu 102 ani, iar tractoarele John Deere sunt produse aici din 1956.

Primul tractor complet autonom și propulsat de baterii, produs în fabrica John Deere din Mannheim, va fi prezentat în 2026

Datorită creșterii puternice a producției, fabrica din Mannheim este acum cea mai mare unitate de producție John Deere din afara Americii de Nord. Este, de asemenea, cea mai mare unitate de producție de tractoare din Germania, deoarece două treimi din toate tractoarele fabricate în Germania sunt produse în Mannheim. Fabrica beneficiază de locația sa convenabilă pe Rin, prin intermediul căreia aproximativ 250 de tractoare sunt expediate de două ori pe săptămână către Rotterdam sau Anvers și apoi peste mări, inclusiv spre Marea Britanie și Irlanda.

Cu toate acestea, fabrica nu este doar un loc de producție. Este, totodată, un loc de dezvoltare pentru toate tractoarele medii de la John Deere. Peste 250 de ingineri lucrează aici, iar accentul principal este pe performanță, confort și eficiență. Cabinele actuale ale tractorului oferă luxul unei mașini cu aer condiționat automat, AppleCar Play, scaune confortabile, direcție GPS și multe altele.

Dezvoltatorii depun, de asemenea, mult efort în minimizarea emisiilor de combustibil ars. La tractoare se aplică aceleași standarde stricte privind emisiile de evacuare ca și la alte vehicule. În același timp, inginerii lucrează la concepte alternative, cum ar fi utilizarea biocombustibililor. De asemenea, sunt dezvoltate acționări electrice, deși numai pentru tractoare mai mici, deoarece capacitatea bateriei pentru mașinile mai mari nu este încă suficientă.

În 2026, va fi prezentat primul tractor complet autonom și propulsat de baterii, care va dispune de aproximativ 100 CP.

Tractoarele John Deere 6R și 6M

Departamentul de dezvoltare a deschis drumul cu introducerea designului cadrului pe tractoarele din Mannheim. Cadrul robust din oțel oferă o stabilitate uriașă atunci când se utilizează implemente grele. În plus, celelalte componente ale tractorului pot fi construite mai ușor. De exemplu, carcasele cutiei de viteze sunt realizate din aluminiu. După introducerea designului cadrului în anii 1990, cifrele de producție au crescut constant.

De mai bine de 20 de ani, John Deere este lider de piață pentru tractoare în toate țările importante din Europa. Succesul actual se datorează, printre altele, vârfului de lance al producției de la Mannheim, tractorul 6R 250. Cu o putere maximă de 300 CP, este cel mai mare tractor construit vreodată la Mannheim. În general, tractoarele Mannheim acoperă o gamă de putere nominală de la 90 la 250 CP în clasa „de lux”.

O privire în viitor

Odată cu predarea tractorului aniversar, compania nu privește doar înapoi, ci și înainte. Ceremonia a avut loc în clădirea noului atelier de vopsitorie. În prezent, se investesc peste 80 de milioane USD în viitorul fabricii și în asigurarea locației.

Datorită tehnologiei de mediu de ultimă oră, consumul de energie este semnificativ mai mic, iar emisiile pot fi reduse la minimum. Apele uzate și deșeurile sunt evitate, iar nivelul de zgomot este mult mai scăzut decât în ​​fabricile anterioare.

Atelierul de instruire de la uzina din Mannheim sărbătorește o sută de ani. În vremuri de deficit de muncitori calificați, devine din ce în ce mai important pentru companie să formeze tineri calificați, atât în Mannheim, cât și în toate locațiile de service din lume. Din acest motiv, instruirea permanentă a angajaților la toate nivelurile este o prioritate.

Povestea de succes a tractoarelor John Deere din Mannheim

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

2022 a fost un an dificil pentru întreaga agricultură, în care furnizorii de tehnică agricolă s-au confruntat cu întârzieri mari în livrarea utilajelor comandate și cu creșteri substanțiale de preț impuse de producătorii de mașini agricole. „În condițiile date, am fost obligați să căutăm și alte surse de aprovizionare pentru a onora cererile fermierilor. Consider că am gestionat corespunzător aceste neajunsuri, obținând la final de an un rezultat financiar în creștere față de anul precedent. Iar dacă s-a întâmplat ceva bun în toată agitația din 2022, în domeniul agricol, cred că acela este faptul că acum se fac previziuni pe termen lung, adică fermierii încep să se gândească serios la ceea ce le trebuie la anul, nu doar săptămâna viitoare”, punctează Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.

Cu o existență de aproape 30 de ani pe piața utilajelor agricole din țara noastră, compania Mewi continuă să se dezvolte, pentru a fi cât mai aproape de fermieri, pe de o parte prin deschiderea unor noi puncte de lucru, iar pe de altă parte prin creșterea portofoliului de produse. „La începutul anului 2022 ne-am mutat în sediul nou construit din localitatea Kogălniceanu, județul Constanța, iar în luna octombrie a anului trecut ne-am început activitatea la noul punct de lucru de la Brașov. Înființarea departamentului de irigații a reprezentat un pas important în diversificarea produselor și serviciilor oferite de compania noastră, dezvoltarea activității acestuia reprezentând o prioritate în viitorul apropiat”, a arătat Cristian Dănescu, directorul general al companiei Mewi, înființată în anul 1995.

„Societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile.”

Utilajele de mare capacitate, cele mai căutate

În opinia lui Cristian Dănescu, furnizorii de tehnică agricolă se vor confrunta și în prima jumătate a anului 2023 cu noi scumpiri și probleme în livrările de produse, „dar vom găsi soluții pentru a diminua efectele negative generate de aceste neajunsuri. Pierderile majore la culturile de primăvară din cauza secetei, la care se adaugă toate scumpirile suportate de fermieri, nu permit vânzarea cerealelor stocate la prețurile mici existente la ora actuală pe piața produselor agricole. În condițiile date, societățile agricole fac eforturi majore pentru a supraviețui în următoarea perioadă, investițiile în utilaje agricole fiind aproape imposibile”.

„Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate astea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit.”

Anul trecut, și Mewi, ca toți comercianții de utilaje agricole, s-a orientat spre piața de utilaje second-hand, pentru a satisface nevoile agricultorilor și, totodată, pentru a nu avea o scădere importantă a cifrei de afaceri. „Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil, departamentul nostru de utilaje second-hand face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, utilaje second-hand la prețuri corecte”, spune directorul general Mewi.

Utilajele agricole de capacitate mare sunt cele mai căutate de fermieri, fie ele noi sau second-hand. „Criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei. Cu toate acestea, domeniul industriei constructoare de maşini agricole va fi ultimul care va avea de suferit”, apreciază Cristian Dănescu.

Pentru a avea succes în agricultură este nevoie de prezență fizică în câmp, de devotament dublat de tehnologie și cunoștințe mereu actualizate, fără de care nu se mai poate realiza mai nimic în domeniu, este de părere Cristian Dănescu. „Operatorii nu mai sunt reticenți la tehnologie, generațiile din agricultură se schimbă și astfel ne aflăm cumva pe un drum bun. Cred, la fel ca majoritatea fermierilor, că agricultura este domeniul unde am reușit să prindem vestul Europei din urmă și am evoluat într-un mod rapid.”

Fermierii români au acces la noile tractoare Fendt și Valtra

În 2022, producătorii de tehnică agricolă, după o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, și-au putut lansa produsele în cadrul târgurilor și expozițiilor de specialitate, fermierii având ocazia să vadă pe viu atât noutățile, cât și întreaga ofertă de utilaje disponibilă pe piață.

Despre noutățile din portofoliul Mewi am vrut să aflăm și noi. „De departe marele câștigător al anului ce tocmai s-a încheiat este tractorul Fendt 700 Vario, serie ajunsă la generația a șaptea. Acestuia i s-au decernat titlurile „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și „Tractorul anului 2023”, la Expoziția EIMA de la Bologna. Să nu uităm însă nici de seria Q de la Valtra, tractoare complet noi, de putere mare, care va fi produs în cinci modele, cu puteri de la 230 CP la 305 CP. Noua serie Q are în echiparea standard binecunoscută consolă și interfață SmartTouch, are motorizare AGCO Power de 7,4 litri, și, foarte important, toate tractoarele din seria Q vor fi echipate doar cu transmisia continuu variabilă AGCO CVT, ceea ce reprezintă un avantaj din punctul de vedere al consumului și al confortului. Seria Valtra Q a primit Premiul juriului la SIMA (Paris)”, a specificat Cristian Dănescu.

Tractorul Valtra Q a fost lansat în România la sfârșit de noiembrie 2022, în cadrul unor demonstrații practice în ferme din țara noastră.

Prezentarea în premieră a noului tractor Fendt 728 Vario a avut loc tot anul trecut, pe 6 decembrie, la sediul central al companiei Mewi din Orțișoara, județul Timiș.

„În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till.”

Planuri pentru 2023

Directorul general Mewi, Cristian Dănescu, ne-a pomenit și planurile companiei pentru anul în curs. „În 2023 vom realiza două investiții majore, vorbim de două sedii noi, care se vor ridica la standardul impus de producătorii pe care îi reprezentăm. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm departamentul nostru de sisteme de irigații, care și-a început activitatea în anul 2021, obținând rezultate foarte bune în această scurtă perioadă. Ne adaptăm la orice situație, poate chiar vom vorbi de o „normalizare”. Echipa noastră crește, însă nu cu orice preț. Vom pune accentul tot pe dezvoltare şi pe încredere şi perspectivă, pe care vrem să le oferim fermierilor. Dacă la finalul anului 2021 compania se apropia de pragul de 200 de angajaţi, la un an distanţă, numărăm deja peste 240 de membri.”

Cristian Dănescu crede că investițiile fermierului român vor viza tehnica, tehnologiile și echipamentele care să-l ajute să fie profitabil în aceste vremuri grele pe care le traversăm. „În următorii ani, fermierul român va face investiții majore în sisteme de irigat, iar cei care nu dispun de condițiile necesare pentru astfel de sisteme se vor îndrepta spre tehnologiile de prelucrare a solului minimum till/no-till, adică fără plug, pentru a menține apa în sol.”

Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultură anunță lansarea, sub conceptul Service 360, a unui un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă. 

Proximitatea față de parteneri este un atu pe care pune mare preț IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează această idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.

Ce oferă numărul unic de contact?

• Informații despre piese de schimb;

• Programări pentru intervenții service și mentenanță;

• Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight;

• Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată țara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din România, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.

De-a lungul timpului, IPSO Agricultură și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.

Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite, cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.

„Nu este deloc ușor să fii fermier”, ne-a spus Adrian Alexa, acesta având o experiență vastă, de peste 50 de ani, în agricultură. Nemțean autentic, născut și crescut la poalele Carpaților Orientali, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din această zonă. În urmă cu aproape 30 de ani a înființat împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei, o fermă vegetală, pe care au condus-o împreună spre cele mai înalte culmi ale succesului, pornind de la vreo 20 de hectare, astăzi lucrând circa 1.500 de hectare.

„În agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic.”

Calm, calculat și deosebit de ambițios, Adrian Alexa ne-a primit în ferma sa, Tehnoind SRL din localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț, împărtășindu-ne o serie de amintiri, dar și planuri ale fermei pe care o administrează cu atâta pasiune.

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, a fermei Tehnoind? Sunteți un fermier cu foarte multă experiență aici, în zonă. Când ați început să faceți agricultură? Este o tradiție din familie sau o pasiune care s-a născut în timp?

Adrian Alexa: Această pasiune a început în școala tehnică din municipiul Roman, pe care am terminat-o în 1968 cu specializarea contabilitate. Atunci am început această pasiune pentru agricultură. Pe vremurile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific tehnic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agricole, tractoare, semănători și toată gama de utilaje agricole. Toate aceste discipline erau în programa săptămânală de studiu, iar acest ciclu de instruire a durat patru ani, cu examene de absolvire în fiecare an. Drept urmare, erau niște școli foarte apreciate în acea perioadă. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare. Familia mea cultiva strict pentru nevoile gospodăriei: porumb, cartofi și aveam câteva animale domestice, dar cam atât.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar astăzi am ajuns să am 54 de ani de experiență. Am lucrat la CAP-ul din Piatra-Neamț având funcția de contabil-șef, apoi am intrat conform repartizării Partidului Comunist la Direcția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns director Plan Economic, iar acolo m-a prins și Revoluția.

Reporter: Cum au evoluat lucrurile pentru dumneavoastră după Revoluție?

Adrian Alexa: În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, am înființat împreună cu prietenul meu, inginerul agronom Ioan Apetrei, această unitate agricolă. Am luat un vechi CAP de aici din zonă, care nu avea nimic, decât niște grajduri dărăpănate, și am început de la prima lopată, apoi primul tractor, urmat de prima semănătoare, prima combină, am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. De atunci, ne-am modernizat constant.

Am început cu câteva hectare, apoi am tot adunat teren în arendă în jurul fermei. Am avut la început 15-20 de hectare, de la care ne-am extins până la 1.500 de hectare. Am rotit mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem porumb 600 ha (din care 180 de hectare reprezintă lot semincer), grâu 450 ha (din care 150 reprezintă lot semincer), floarea-soarelui, sfeclă, cartofi, orz, rapiță, pe restul de suprafață exploatată. Încărcăm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoare pentru a putea avea câtuși de puțin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Cu ce tip de semințe înființați fiecare cultură și cum descrieți producția de grâu din acest an?

Adrian Alexa: Lucrăm la grâu atât cu cu soiuri românești, cât și cu soiuri din import și pot să spun că suntem mulțumiți. La porumb, lucrăm cu firmele consacrate de pe piața de semințe și am avut rezultate bune. De aceea am decis să producem și sămânță pentru acestea.

Producția de grâu nu a fost la nivelul cheltuielilor din acest sezon 2021-2022. Îngrășămintele și celelalte inputuri au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de patru tone la hectar, dar costurile de producție au fost foarte mari.

La fel și la celelalte culturi. În acest moment, cultura de porumb este deficitară, nu are apă. Dacă facem 5-6 tone, suntem în pierdere.

Reporter: Culturile sunt asigurate?

Adrian Alexa: Noi asigurăm culturile, numai seceta nu o putem asigura, pentru că asigurătorii nu permit acest lucru, dar la celelalte calamități culturile sunt asigurate. Nici banca nu-ți dă voie să iei credite, dacă nu ai asigurate culturile.

La ora actuală, am luat un credit pentru producție, un credit pentru investiție, facem totul prin credite. Fără doar și poate, am beneficiat de anumite fonduri europene pentru proiecte care s-au desfășurat pe SAPARD și ulterior FEADR și AFIR, am construit niște spații de depozitare de circa 6.000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar cele mai multe utilaje agricole le-am achiziționat cu fonduri proprii. Anul acesta, am cumpărat utilaje prin credite de aproximativ 540.000 de euro.

Investiția fermierului, supusă hazardului

Reporter: Credeți că, în România, agricultura este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Noi suntem sectorul din economie care bagă banii în pământ, îi bagi efectiv în pământ și stai, stai și te întrebi dacă îi vei putea scoate pentru a-ți plăti datoriile la bancă sau nu îi vei mai scoate. Dacă cumpăr orice materie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, am asigurată recuperarea efortului financiar. Pe când în agricultură, ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lângă investițiile în lucrările efectuate, utilaje ș.a.m.d., mai este motorina scumpă, sunt semințele scumpe, fertilizant, îngrășăminte, erbicide, fungicide, manoperă etc.

Pe de altă parte, toți furnizorii de materiale necesare culturilor agricole, dar și statul au investiția asigurată. Însă fermierul este singurul cu recuperarea investiției supusă hazardului. Toată lumea spune că agricultura este un business din care poți câștiga bani, însă aceasta reprezintă asigurarea alimentației și trebuie să fie primordială în tot ceea ce se întreprinde în lume.

Reporter: Cum a fost vremea, care au fost condițiile pedoclimatice în această zonă în ultimii cinci ani? Beneficiați de irigații?

Adrian Alexa: Ultimii cinci ani au fost în medie deficitari în ceea ce privește apa. Dar anul acesta a fost cel mai rău din punctul de vedere al secetei pedologice și arșiței. A fost și acum doi-trei ani o secetă, dar nu ca în acest an, avem parte de o secetă cumplită. Dispunem de sisteme de irigații la suprafețele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste o sută de metri adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l-am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină și este extrem de costisitor. Însă altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

„Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare.”

Reporter: Ce părere aveți de ce se întâmplă pe piața cerealelor, având în vedere contextul geopolitic de la Marea Neagră?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de empatic cu poporul ucrainean care suferă. Războiul e un lucru care nu ar mai trebui să se întâmple niciodată, nici măcar prin minte nu ar trebui să-i mai treacă cuiva să mai facă război astăzi. Sunt alături de ei cu sufletul, dar nu știu dacă de aceeași empatie și ajutor am fi avut parte și noi, dacă am fi fost în locul lor. Fără doar și poate sunt de acord să-i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne distruge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care pe de-o parte ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Spre deosebire de costurile pe care le avem noi la producție, la ei cheltuielile sunt mult mai mici. Este binecunoscut faptul că ucrainenii au fost și sunt mari furnizori de îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide etc. La ei motorina este la un cu totul alt preț, mult mai jos comparativ cu noi, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, iar la ei nu se pune problema consumului de combustibil. În Ucraina, utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au făcut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 de hectare, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze, ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându-ne o concurență total neloială.

Producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați început afacerea agricolă?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Am făcut atunci un credit și am luat șapte astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători etc. Ulterior, au pătruns pe piață firmele străine mari. Nu știu cât de bine este acest lucru, însă un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice fel de mecanizator cu ceea ce avea el la îndemână. Acum, dacă s-a stricat tractorul trebuie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc. Deci sunt și părți bune, și părți mai puțin bune. 

Costurile sunt foarte mari, și te gândești de mai multe ori înainte să cumperi o combină de 400.000 de euro, de pildă. Te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Diferența este foarte mare. Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănătate, și pentru agricultură.

Reporter: Când ați început colaborarea cu Titan Machinery? În ce an și cum a evoluat această colaborare?

Adrian Alexa: Am început de mulți ani colaborarea. Am achiziționat foarte multe utilaje de la Titan Machinery. Îl cunosc pe domnul Manfred (n.r. Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România), pe doamna Melania (n.r. Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România), am o relație foarte bună cu ei. Am colaborat foarte bine, avem o varietate de utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C, cu care semănăm toate culturile, am achiziționat un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

„Suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.”

Reporter: Aplicați tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV?

Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV este o investiție pe care am făcut-o în special pentru a economisi cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le aplicăm la hectar. Mașina asta poate aplica cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie. Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm. Aplicăm întreaga tehnologie de fertilizare cu rată variabilă ca la carte, cu Sulky X 40+ cu ECONOV, și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproape de vârf tehnologic, sunt tractoare bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și care au multă tehnologie. De aceea le-am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de investiții suplimentare. Eu cred că sunt printre cele mai bune. De mentenanța utilajelor și de coordonarea utilajelor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu, inginerul Apetrei.

Noi suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux. Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d. Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus garanția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Despre semănătorile Väderstad ce ne spuneți?

Adrian Alexa: Sunt scule foarte bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu mai pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai făcut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vegetație așa cum trebuie și apoi productivitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery din zona în care vă desfășurați activitatea?

Adrian Alexa: Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică. Cu domnul Cristi (n.r. Cristian Dabija, director zonal Titan Machinery România), am o relație foarte bună. Îmi răspunde de fiecare dată la telefon, mă ajută de fiecare dată când este nevoie. Nu au fost probleme nici cu echipele de service, totul a fost în regulă.

Reporter: Planuri de viitor?

Adrian Alexa: Practic, în momentul de față nu dorim să ne mai extindem suprafața. Ne luptăm să rămânem cu aceeași suprafață. Mai mult, noi suntem în situația de a cumpăra din terenul pe care îl lucrăm, pentru a rămâne compact și a evita parcelarea lui. Pentru că dacă terenul va fi discontinuu, atunci nici investițiile în utilaje nu vor mai fi eficiente. Pentru a rămâne cu această suprafață, am recurs la schimb de parcele între noi, fermierii.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Producătorul de pulverizatoare autopropulsate Agrifac anunță că Apan Agriculture Equipments devine importator exclusiv în România.

În conformitate cu strategia de dezvoltare a companiei Agrifac, structura din România este întărită cu un parteneriat exclusiv cu Apan Agriculture Equipments, atat pentru vânzarea, cât și pentru post-vânzarea pulverizatoarelor autopropulsate Agrifac. Apan demonstrează că are experiență ca importator pentru o mare varietate de utilaje agricole, inclusiv pentru Agrifac, transmite producătorul din Țările de Jos.

„Mașinile noastre operează în România de mulți ani. Parteneriatul cu Apan este o colaborare de succes. De aceea o vom extinde și o vom intensifica”, a precizat Arnoud de Boer, director de vânzări Europa Centrală și de Est la Agrifac. Cristi Teodor, Country Sales Manager România, a adăugat: „În termen de un an, Apan va deschide un nou punct de lucru în partea de vest a țării. Vom acoperi mult mai bine serviciile de vânzare și post-vânzare. Vom fi prezenți lângă fermieri pentru a-i consilia în creșterea producției, reducând în același timp amprenta ecologică”.

Lumea are nevoie din ce în ce de mai multă hrană. Prin urmare, Agrifac produce mașini „Brilliant Simple”, cele mai inovatoare pulverizatoare din lume, care sunt ușor de utilizat. Tot ce dezvoltă Agrifac se raportează la conceptul „4E”: Eficient, Economic, Ergonomic și Ecologic. Testând toate inovațiile conform conceptului „4E”, Agrifac este înaintea concurenței în dezvoltare și inovare, susține producătorul.

„Apan Agriculture Equipments este, în acest moment, o companie la care fermierii apelează atunci când doresc să investească în utilaje agricole de calitate. Cu echipa pe care o avem, reușim să consiliem fermierii în a lua deciziile corecte, atât financiar, cât șsi tehnic. Ne dezvoltăm frumos și sigur. Siguranța pe care le-o oferim fermierilor în achiziție, precum și intervențiile prompte în servisare, ne poziționează printre primele alegeri ale fermierilor din România”, declară Sorin Dobrotă, director executiv Apan Agriculture Equipments. Compania este importator McCormick și Rostselmash în țara noastră și face parte din grupul de firme Apan cu afaceri în domeniile auto, leasing, asigurări. Ideea de a deveni importator de tractoare și utilaje agricole a fost continuarea firească a afacerilor dezvoltate de grup în domeniul auto și a faptului că aceste afaceri au crescut bazându-se pe un service de calitate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În județul Mehedinți, la Gârla Mare, Cornel Stroescu, împreună cu fiul său, Cristian, și cu fratele, Nicolae, administrează o afacere agricolă vegetală de circa 2.000 ha (cultură mare și legumicultură) și una zootehnică, de 16.000 găini ouătoare. Astfel, familia Stroescu e capabilă să schițeze un tablou care oglindește cu adevărat realitatea industriei agroalimentare din prezent, făcând parte dintre cei aflați în „prima linie” a frontului agriculturii: fermierii.

Despre familia Stroescu putem spune că face parte dintre fermierii mai mari și că știe cam toate greutățile cu care dau piept cei din sectorul agricol, inclusiv micii agricultori, Cornel Stroescu făcând parte de ani buni din diverse organizații profesionale, conducând unele structuri și reprezentând fermierii în dialogul cu autoritățile. Prin urmare, cei din familia Stroescu cunosc atât aspectele financiare ale unei afaceri agricole, mai mici sau mai mari, împrumuturile, ratele, creditele, cât și pe cele tehnice, dar și opreliștile politice pe care guvernanții le impun de mai bine de 20 de ani.

Nicolae Stroescu este inginer agronom și este familiarizat cu tehnica și tehnologiile. Cristian Stroescu, pe de altă parte, a studiat administrarea afacerilor și are în plan preluarea afacerii pe care a construit-o tatăl său, Cornel Stroescu. Crescând în fermă, Cristian Stroescu a dezvoltat o pasiune pentru munca în natură: „Îmi place să stau în aer liber, să muncesc pentru mine”.

Cristian Stroescu

Pierderi generate de calitatea recoltelor și lipsa depozitării

Din cauza secetei pedologice și a arșiței atmosferice instalate încă de la începutul anului, fermierii s-au confruntat cu schimbări în ceea ce privește calitatea recoltei și procesele cu care erau obișnuiți în anii trecuți. De obicei, recoltarea grâului are loc după data de 1 iulie. Anul acesta, Cornel Stroescu a început recoltarea în data de 17 iunie. Umiditatea era undeva la 10%, consecințele condițiilor climatice fiind clar vizibile. Nici pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui nu estimează succese însemnate. Nu a mai plouat serios de la finalul lunii mai, iar plantele deja au intrat în stres. În lipsa apei culturile de porumb și floarea-soarelui au și ele de suferit. „Grâul nostru se află în zona parametrilor de 72% - 76%, greutate hectolitrică care este cerută de majoritatea cumpărătorilor din piață. Atunci când bobul a acumulat substanţe nutritive şi proteice nu a fost apă, şi atunci parametrii scad”, spune Cornel Stroescu.

Cornel Stroescu

Un alt aspect care contribuie la pierderile fermierilor, alături de condițiile meteo care afectează parametrii recoltei, este lipsa spațiilor de depozitare pentru cereale. „Asta e o problemă de infrastructură a statului român. Lipsa silozurilor este un impediment în special pentru fermierii aflați la început de drum. Neavând spații pentru a păstra ceea ce produc în condiții optime, prețurile la cumpărare scad. Cu toate că au fost făcute promisiuni din partea guvernanților, cu ani în urmă, despre construirea de depozite, într-un anumit număr per județ, nu s-a construit nimic, iar fermierii au fost nevoiți în continuare să se descurce așa cum le-au permis propriile resurse financiare”, ne-a zis Nicolae Stroescu. Construcția unui depozit, spune Cornel Stroescu, este o investiție costisitoare pe care majoritatea nu o poate susține. „Încă nu ne putem permite să stocăm producția agricolă, pentru că în general foarte mulţi fermieri care au făcut investiţii încă nu s-au capitalizat, pentru că investiţiile în agricultură costă şi, bineînţeles, creditarea e aşa cum este din partea băncilor, de multe ori nu este, şi atunci când este, este cu dobânzi foarte mari, ratele foarte mari, perioade scurte. E foarte greu de construit spații de depozitare.”

Statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor

În opinia lui Nicolae Stroescu, România stă foarte bine la partea de tehnică agricolă, având utilaje de ultimă generaţie, de la tractor, pluguri, până la semănători și combine. În ceea ce privește sămânța, Nicolae Stroescu zice: „Testăm cu firmele producătoare de sămânţă sau multiplicatoare de sămânţă ce seminţe merg aici, ţinând cont de specificul locului, de ariditate, de lipsa de apă şi aşa mai departe. Am ajuns în anii cu precipitaţii cât de cât normale la producţii bune. Anul trecut, am avut medii mari şi la grâu, şi la rapiţă, tocmai datorită respectului pentru tehnologie. În agricultură sunt cinci factori limitativi de producţie, ei sunt strâns legaţi între ei: aerul, temperatura, lumina, solul şi omul. Nu se pot ajuta decât într-un fel de osmoză unul cu altul. Mai glumesc și spun că există și un al şaselea factor limitativ pe care nu-l putem de mult ameliora, factorul politic. Nu avem nici pesticide pentru el, nu avem nici alte soluţii pentru el”.

Nicolae Stroescu

Dar la finalul zilei, cea mai mare problemă a fermierilor rămâne în continuare apa, mai bine zis lipsa ei. Irigarea este un subiect intens dezbătut. Familia Stroescu vorbește despre canale de irigații care au fost astupate cu vegetație, odată funcționale și care deserveau culturi agricole de pe terenurilor lor, la doar 2 km de Dunăre. Statul a dat vina pe fermieri pentru stadiul deplorabil în care au ajuns instalațiile. În anul 2018 au fost reabilitate, în teorie, pompele de apă. În fapt, a fost dată o mână de vopsea pe exteriorul lor și puse în funcțiune doar pentru două ore, fără a se curăța măcar canalele magistrale de vegetație: „Două ore au funcţionat acele pompe, au fost vopsite frumos – deja sunt şi vândute la fier vechi o parte din ele”.

Ca răspuns, în lupta pentru a obține sisteme de irigații au fost formate asociații sau societăți ale producătorilor agricoli. Cornel Stroescu, alături de fratele lui și de vecini, este unul dintre fermierii care a încercat să înființeze o OUAI (Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). Dar și aici statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor. „Pentru a înființa o OUAI, fermierii trebuiau să îi găsească pe vechii administratori, mulţi dintre ei sau majoritatea au pământul în arendă, au murit şi n-am mai găsit documente. Ceea ce, printr-un artificiu legislativ, trebuia desfiinţat, reziliat, radiat, că nu poţi să te duci să scoţi un mort din groapă şi să-l învii. Deci asta mi se pare ciudat şi rea-voinţă politică. O altă variantă este găsirea a 15 membri dispuși să dea declarații la notar legate de terenurile pe care le dețin pentru înființarea unei organizații”, arată Cornel Stroescu.

În ciuda capacității de producție a țării, chiar și în condițiile climatice actuale, România se afla într-un cerc vicios, devenind, așa cum zice Cornel Stroescu, din exportator de grâu, importator de pâine congelată, din exportator de carne în importator de mezeluri. Astfel, pe rafturile magazinelor din țara noastră ajungeau, de pildă, ouă poloneze, la momentul respectiv fiind cele mai scumpe din piață, în condițiile în care România exportă 50% din producția de ouă, chiar la cel mai mic preț. „Ouăle poloneze erau cele mai scumpe pe rafturile magazinelor, dar de fapt ne punem întrebarea: cine aduce în ţară aceste ouă din Polonia? Cine? Că am avut o declaraţie a unui ministru, care spunea că o să controleze toate fermele de găini ouătoare din România ca să vadă de ce au crescut prețurile. Răspunsul acestor întrebări este dat de lipsa de implicare a guvernului și de legile scrise parcă împotriva fermierilor, oameni care susțin o bună parte din economia țării. Totodată, remarcăm dezinteresul celor care se ocupă de finanțarea proiectelor care ar trebui să susțină producția agricolă, anume: sisteme de depozitare, irigații sau recoltare”, concluzionează Cornel Stroescu. 

Articol scris de: ILINCA OBADĂ & ȘTEFAN RANCU

În primele șase luni din 2022, Domeniile Ostrov au atins vânzări de 20 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ șapte procente față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2022, datorită producției foarte bune de struguri, estimările arată că Domeniile Ostrov vor obține în 2023 peste 8.000.000 de litri de vin.

La Domeniile Ostrov, în județul Constanța, a început culesul viei. Primele estimări arată că se vor obține circa 12.000 de tone de struguri pentru vin, o cantitate peste așteptări. În plus, datorită vremii, calitatea strugurilor este deosebită. Aproape 80% din arealul Domeniilor Ostrov poate fi irigat, iar acest lucru a contat mult la obținerea unei producții peste așteptări în contextul secetei din acest an. „Ne bucurăm să vedem că eforturile noastre sunt recompensate. De-a lungul timpului am acordat o atenție deosebită viei, având alături de noi specialiști buni și dedicați, investind în sistemul de irigații. Prin urmare, acum ne place să spunem că este momentul în care culegem roadele”, a declarat Oana Belu, coproprietar Domeniile Ostrov.

Dealurile Dobrogei, mai exact arealul DOC Oltina și IG Terasele Dunării, oferă strugurilor o combinație ideală de minerale din sol, apă și soare, iar asta se simte în gustul deosebit al celor 25 de sortimente de vin marca Domeniile Ostrov, spun specialiștii producătorului de vin. Totodată, tehnologia modernă de vinificație și o echipă de reputați oenologi garantează calitatea deosebită a tuturor vinurilor, fie ele roșii, albe sau rozeuri.

Vinuri pentru toate gusturile

Investițiile în tehnologie și calitatea solului permit Domeniilor Ostrov să producă o gamă variată de vinuri, pentru toate gusturile. Vinurile populare, cu un preț accesibil, sunt preferate la petrecerile românilor, rozeurile și vinurile albe fiind cele mai căutate.

Pentru cei care apreciază taninurile catifelate, Domeniile Ostrov propune o serie de vinuri din categoriile premium și premium plus, cum ar fi Naiada, Ritual sau Legio. Vinurile din aceste game sunt premiate frecvent la prestigioase concursuri de profil la nivel mondial.

De pildă, în 2021, vinurile Legio (albe și roșii), din categoria premium plus, au primit două medalii de aur la concursul Gilbert&Gaillard și o medalie de bronz la prestigiosul concurs Decanter, în timp ce în 2022 au obținut o medalie de aur la concursul Mundus Vini și o medalie de argint la concursul Decanter.

„Toate vinurile noastre se bucură de aprecierea clienților, dar cele mai căutate sunt rozeurile, așa că soiurile de struguri roșii sunt cele care ne-au adus recunoașterea pe piață, atât la vinurile roșii, cât și la rozeuri. În plus, noi ne mândrim cu Fetească neagră, ambasadorul vinurilor românești. Strugurii de Fetească neagră se dezvoltă foarte frumos în arealul din Ostrov și, datorită tehnologiei de vinificație și a priceperii oenologilor, obținem un vin de invidiat”, a punctat Oana Belu.

Investițiile din ultimii ani în tot ce înseamnă Domeniile Ostrov, de la vița-de-vie la tehnologii de ultimă generație, se ridică la peste 40 de milioane de euro. Compania deține un areal viticol de 1.300 de hectare în județul Constanța, DOC Oltina și IG Terasele Dunării, iar principalele branduri vândute în HoReCa și retail sunt Legio, Ritual, Magnum Cuve Rose, Wine for Black Angus, Naiada, NOE, JOC, Art Folclor-Cocoș, Istros și Vinăria Ostrov. Cu aceste vinuri, Domeniile Ostrov a luat de-a lungul timpului zeci de medalii de aur, argint și bronz la mari concursuri internaționale de profil. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Aproape la limita dintre județele Brașov și Covasna, în localitatea Hărman din județul Brașov, există o fermă vegetală cu o tradiție îndelungată, afacere-model, dezvoltată cu minuțiozitate și cerebralitate. Ioan Benea, un personaj pitoresc, ajuns la venerabila vârstă de 76 de ani, conduce cu aceeași precizie pe care o avea în tinerețe întreaga activitate din această fermă.

Reporter: Pare că acest întreg ținut a fost însuflețit de dumneavoastră.

Ioan Benea: M-am născut aici, în Hărman, într-o familie de țărani așa cum suntem majoritatea, cărora nu le-a fost rușine să muncească. Am muncit în mod deosebit pământul și am crescut cu acest spirit cu mult timp înainte de 1989, trecând mai apoi la capitalism și ajungând astăzi la peste 30 de ani de activitate în această economie de piață cu această societate pe acțiuni, SC Hibridul.

Înainte de ’89 am avut un traseu mai sinuos, am făcut și școala profesională la Steagul Roșu, la camioane, după care am făcut liceul la seral și școala tehnică sanitară la zi, timp de 2 ani. În 1969 m-am îndreptat către Zootehnie, pentru că în acele vremuri Ceaușescu voia să facă un singur specialist pentru agricultură: zootehnistul.

Dar am făcut această facultate cu foarte multă dragoste pentru că mi-a plăcut. Astfel, în 1974 am terminat Facultatea de Zootehnie de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București. După aceea am fost repartizat la CAP Purcăreni, unde am avut trei ferme de animale, 1.200 de vaci, 4.000 de oi și 1.500 de hectare bază furajeră. Le-am îngrijit pe toate, iar după o lună de stagiatură m-au promovat în funcția de șef de fermă.

„730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.”

Reporter: Cum a luat ființă ferma pe care o conduceți astăzi?

Ioan Benea: A venit perioada de capitalism și a dispărut obiectul muncii. S-au desființat aceste complexuri, s-au desființat CAP-urile. Am înființat această firmă în 1992 cu mai mulți acționari. A evoluat fantastic firma, am ajuns de la 150 de hectare la 1.600 de hectare pe care le exploatăm (sfeclă, cartof, grâu, orzoaică). Până în anul 2000, această firmă a crescut mult din punct de vedere financiar, am avut o rată a profitabilității de 48-50%, iar acționarii au dorit la adunarea generală dividende. Eram mulți acționari, iar eu aveam 12% din acțiunile acestei firme, dar am condus-o de la început ca președinte și director general.

„Prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.”

Reporter: Cum ați rămas astăzi principalul acționar al companiei?

Ioan Benea: În anul 2000, când ne aflam la apogeul profitabilității, natura ne-a dat o lovitură puternică, printr-o secetă deosebit de severă, și ne-am prăbușit. Era gata să dăm faliment. În acea perioadă, spre deosebire de cei de la stat, noi nu am fost scutiți de plata datoriilor și am fost nevoit în aceste condiții să fac un credit ca sa plătesc datoriile la stat. L-am făcut și în timp l-am achitat, dar în situația asta nu mai puteam oferi dividende, pentru că aveam datorii. Acest lucru a schimbat soarta societății, pentru că majoritatea acționarilor și-au vândut acțiunile. Iar atunci am făcut eforturi și am cumpărat pe rând acțiunile și am rămas doar trei acționari: eu, soția și un partener fidel de la început. Și atunci a început modernizarea fermei. Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof, pe care totodată l-am și păstorit timp de 12 ani ca președinte al Federației Cultivatorilor de Cartofi.

Reporter: Și ați trecut și la cultură mare, grâu, porumb, rapiță?

Ioan Benea: Am schimbat structura culturilor cam după anul 2000 și am introdus rapiță în zonă, am introdus porumbul în zonă, iar acum am făcut și 6 tone de rapiță la hectar. Am avut ani buni, am avut 10 tone de porumb la hectar, ceea ce pentru această zonă din Țara Bârsei este foarte bine.

„Din cauza schimbărilor climatice și a deficitului tot mai mare de apă, a trebuit să renunț la sfeclă, apoi am renunțat și la cartof.”

Calitatea recoltei este dată de performanța combinelor

Reporter: Ce suprafață exploatați în prezent și cum este împărțită aceasta?

Ioan Benea: La ora actuală cultiv trei culturi mari și late: 250 de hectare de porumb, 260 de grâu și 220 de hectare de rapiță, în total, 730 de hectare. Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă. Deși am avut un tractor românesc, U650, care încă funcționează, pot să spun că am avut tractoare Case IH de la început. Am luat primele două tractoare Case IH de 125 CP încă din 2006, după care am mărit flota. Astăzi exploatăm terenul cu patru tractoare Case IH: MXM 155 Maxxum, Farmall 95 C, Puma 165, Puma 230 CVX și două combine Case IH Axial-Flow: 5088 și 7240.

Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să alegeți utilaje Case IH?

Ioan Benea: M-am îndrăgostit de Case IH pentru că am avut cele mai puține probleme cu aceste tractoare. Când m-am hotărât să-mi iau tractor nou, am testat personal, pentru că îmi place, mai multe tractoare moderne și le-am studiat pe toate. Dar, în final, m-am convins că acest brand bate tot. De exemplu, tractorul Case IH MXM155 Maxxum de 125 CP din 2006 are peste 19.000 de ore de funcționare, celălalt l-am dat buy-back, când am cumpărat următorul tractor.

Un factor deosebit în realizarea și extinderea colaborării cu Titan Machinery l-a avut și relația mea cu domnul Stanson (n.r. George Stanson - Business Manager at CNH Industrial), pe care îl cunosc de foarte mult timp, iar colaborarea mea cu dumnealui înainte de revoluție s-a concretizat după aceea, eu devenind client Titan Machinery. El a fost unul dintre cei care m-au apropiat de Titan Machinery și de Case IH. M-a convins că sunt într-adevăr utilaje foarte bune și doresc să-i mulțumesc foarte mult pentru colaborare și pentru sprijinul pe care mi l-a acordat.

Reporter: Câți angajați aveți și cum sunt organizați aceștia în activitatea fermei?

Ioan Benea: Avem doi oameni foarte buni, doi mecanizatori, dar nu poți să-i mai numești mecanizatori. Sunt deja specialiști în folosirea și exploatarea acestor utilaje, pentru că nu mai poți face agricultură la ora actuală cu „tractoriști”. Trebuie să ai oameni calificați, iar eu spun că am cei mai buni oameni din România la ora actuală, în aceste condiții în care deservesc acești oameni atâtea utilaje.

Pentru că eu am urmat principiul conform căruia fiecare tractor are operatorul lui și exploatează utilajul și lucrarea particulară lui, de la arat, pregătit teren, semănat, tratamente, recoltat, toate aceste lucruri le fac acești doi oameni cu aceste echipamente de calitate din fermă.

„Ceea ce am acum este comasat, am parcele mari, tractoare cu utilaje tractate mari, rentabilitate maximă.”

Reporter: Am văzut în curte tamburi. Aveți și teren la irigat?

Ioan Benea: Din păcate astăzi nu mai irigăm, pentru că nu avem sursă de apă. Avem câțiva tamburi pe care i-am folosit mai demult, când am fost nevoit, pentru producția de sămânță de cartof. Din cauza costului mare al semințelor de cartof, am fost nevoit să irig cu apă potabilă la prețul de atunci, doar pentru a salva sămânța, nu pentru producție. Cu toate că astăzi putem face un sistem modern de irigare. Am plătit un studiu de fezabilitate de 80 de milioane (n.r., lei vechi), dar dosarul a murit prin sertarele Ministerului Agriculturii. Noi am avea mare nevoie de irigare, pentru că acest platou al Țării Bârsei în care exploatez eu are nevoie la ora actuală neapărat de irigații.

„Avem un secret în zonă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, este foarte bună.”

Reporter: S-a schimbat clima în această zonă agricolă?

Ioan Benea: S-a schimbat foarte mult. Noi aveam în jur de 550 de litri pe sezon apă, suficient pentru sfeclă, pentru cartofi, deoarece cartoful e mare consumator de apă. Iar precipitațiile erau repartizate destul de uniform în timpul perioadei de vegetație. Astăzi, poate să vină 100 de litri, mult, izolat, apoi niciun strop o perioadă lungă.

Degeaba torni 200 de litri odată, care poate distruge cultura și după aceea, trei luni, nu vezi o picătură de apă. De la 550 de litri cât aveam anual în perioada de vegetație, am ajuns la maximum 250 de litri. Și anul acesta avem un deficit în mod deosebit la grâu, deocamdată la porumb nu avem, dar să vedem ce va fi în continuare. Cum spuneam, porumbul nu a suferit foarte mult, pentru că nu a avut mare nevoie de apă până acum, dar urmează să aibă nevoie și e o plantă care absoarbe toată apa. Și mai avem un secret, în zonă avem rouă. Chiar și acum, când sunt 30 de grade ziua, noaptea avem 3-10 grade și cade roua. Iar această rouă este o ploaie mai mică, dar pentru porumb este foarte bună.

Reporter: Cum apreciați acest an agricol în contextul geopolitic care a generat creșterea prețurilor?

Ioan Benea: Anul acesta poate să fie un an profitabil, pentru că am făcut achiziții potrivite, cu costuri mai mici până acum, însă la prețul la care a ajuns motorina, mă îngrozesc ce va fi la recoltare, la transport și până unde vor ajunge costurile. Prețul la rapiță se preconizează foarte bun, sper să se mențină. Deocamdată nu am făcut contracte futures (n.r. angajamente la prețuri pentru mărfuri ce vor fi vândute în viitor) nici la rapiță, nici la grâu. Eu nu vând grâul la recoltare, îl depozitez pentru că am spații de depozitare, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul. Iar porumbul deocamdată este iarbă, până nu-l vedem în hambar, nu ne putem pronunța. Suntem și asigurați, pentru că așa se întâmplă, când nu ești asigurat te lovește și Dumnezeu, dacă ești asigurat mai recuperezi ceva, în caz că te lovește.

Reporter: Cu ce tip de semințe lucrați?

Ioan Benea: În fiecare an fac un lot demonstrativ în care testez soiurile noi, iar hibrizii sau soiurile pe care le semăn sunt cele care confirmă. Pentru că țin evidența pe tarlale și știu cât am dat și cât îmi oferă. Combina înregistrează și-mi oferă toate datele de care am nevoie. Cei mai buni hibrizi sau cele mai bune soiuri le cultiv din nou.

Reporter: Cum e calitatea recoltelor în urma combinelor?

Ioan Benea: Nu vreau să exagerez și am fost întotdeauna sincer. Eu am afirmat că brandul Case IH este numărul 1. La combine aprecierea o face specialistul care vede greșelile pe care le-a făcut personal la tratament, atunci când trece prin lan, brazdă cu brazdă. Totul se vede, în combină. Apoi văd furnizorii de semințe calitatea și rezultatele produselor lor. Calitatea recoltei mai rezultă poate și datorită eficienței erbicidelor pe care le folosesc. Dar calitatea recoltei rezultă în primul rând datorită performanței combinelor, pentru ca nu am corpuri străine, n-am spărtură, la porumb este zero barat. Mulți concurează să încarce de la mine pentru că am tot timpul sub 1% corpuri străine în materia recoltată. Iar acest lucru se datorează combinei și specialistului. Combina cea mare - Case IH Axial-Flow 7240 este excepțională, avem sub 1% corpuri străine la rapiță și nu mai discutăm despre pierderi, care sunt minime.

„Nu vând grâul la recoltare, îl depozitez, pentru a nu sta după camioane. După aceea este timp de vânzare, în funcție de cum îmi convine prețul.”

Maximum de randament în perioade minime 

Reporter: Am observat că utilajele dumneavoastră sunt foarte curate. Mentenanța acestora se efectuează la timp?

Ioan Benea: Nu depășim niciodată orele de funcționare dintre revizii. Totul este disciplinat, notat de fiecare specialist, eu am toate datele înregistrate în calculator. Toate reviziile se fac la reprezentanță, numai cu piese de origine. Eu sunt o persoană pretențioasă și i-am învățat și pe băieții mei să fie așa. Pentru că știu că de la disciplină pornește totul în obținerea unor rezultate. Dacă îi vezi că se descalță de ghete și intră în șosete în cabină te minunezi, dar nu i-am obligat eu.

Am văzut primăvara, la unii dintre colegii mei, tractor cu noroi pe el rămas din toamnă, de la recoltare. L-a adus din câmp și l-a lăsat așa până primăvara, au zis că îngheață noroiul și cade de pe el. La mine nu se întâmplă așa ceva, la sfârșit de săptămână se curăță toate utilajele. Și acestea arată așa cum arată și sunt angrenate în toate activitățile, orele de funcționare sunt întinse la maximum.

Reporter: Cum apreciați consumul de combustibil la tractoarele și combinele Case IH?

Ioan Benea: Consumul mă surprinde. Mă costă hectarul de tratat 0,7 litri de motorină la hectar. Eu primesc aceste date la fiecare sfârșit de săptămână de la toate lucrările efectuate și specificațiile fiecăreia în parte. Evidența de alimentare este strictă și înregistrează câtă cantitate de motorină a costat hectarul de tratat, de recoltat ș.a.m.d.

Nu pot să spun cum este consumul mașinilor Case IH în comparație cu alte utilaje pe care le folosesc colegii mei, dar știu că aceștia îmi solicită să le efectuez lucrări. Eu totuși încerc să fac lucrările pe care le am eu de făcut cât mai bine, nu mă lăcomesc.

Reporter: Cum apreciați colaborarea cu reprezentanții Titan Machinery și cât de mult vă ajută faptul că Titan Machinery a deschis reprezentanța de la Brașov?

Ioan Benea: Colaborarea la ora actuală este de la foarte bine în sus. Au fost prompți, au fost pe fază, au în mine un client care știe să prezinte aceste utilaje și știe să le exploateze ca să arate bine. Reprezentanța de la Brașov este mult mai aproape, colaborăm foarte bine cu cei de acolo, inclusiv cu Ionuț Oltean (n.r. manager de zonă Titan Machinery România), pe care aș dori să-l onorez cu o vânzare mai substanțială în perioada următoare. Încercăm să ne echipăm pentru că dacă te echipezi și o poți face astăzi este esențial.

Timpul de execuție a unor lucrări este foarte comprimat, pentru că sunt atâtea schimbări climatice foarte rapide, ba este soare, ba este prăpăd, iar în aceste condiții trebuie să faci anumite lucrări într-un timp extraordinar de scurt. Oameni nu sunt prea mulți, ca atare trebuie să faci maximum de randament în perioade minime, mai ales când folosești și utilaje de ultimă generație. Eu prefer să investesc, în loc să scot dividende și să mă distrez.

Reporter: Ce planuri mai aveți?

Ioan Benea: Nu vreau să mă dezvolt mai mult decât până acum, nu am interes să mă dezvolt și vreau să le ofer oamenilor mei timp să trăiască, pentru că la ora actuală ei muncesc foarte mult. Dacă vrei să ai utilaje în orice moment apte, curate, funcționale 100%, și ei trebuie să fie 100% apți, pentru că sunt oameni. 730 de hectare pe care le am acum sunt suficiente și sunt foarte bine exploatate.

Utilajele au și 20.000 de ore de funcționare

Echipa de comunicare a Titan Machinery a avut prilejul de a discuta și cu unul dintre cei doi frați Chiriac, care se ocupă practic de tot ceea ce se întâmplă în această fermă.

Reporter: Viața dumneavoastră se confundă cu această fermă. Iubiți aceste utilaje...

Dorin Chiriac: Tatăl meu a fost primul mecanizator, primul tractorist din această fermă, iar eu și cu fratele meu am crescut de mici copii în această fermă. Tractoarele Case IH sunt ca tancurile, par că nu au moarte. Numai cu acest Case IH MXM 125 am făcut aproape 20.000 de ore. Am schimbat la el doar piulițele de la grupuri, semering, compresorul de aer, pompa de injecție și injectoarele la 8.800 de ore.

Combinele, la fel, sunt extraordinare, nu avem spargeri, pleavă, pierderile sunt minime. Din aceste motive am ales atunci combinele Case, mai ales că atunci făceam și prestări de servicii. Mitul că sunt combine foarte bune numai pentru porumb este greșit. Sunt la fel de bune și la semințe mici, și la semințe mari. La porumb combina se reglează aproape singură și îți scoate recolta curată fără să-i faci aproape nimic. Ți se oferă câteva repere în manualul de operare, de la care trebuie să pleci, iar dacă ții cont de acestea, ai rezultate.

La rapiță și la grâu, într-adevăr trebuie să faci reglaje, trebuie să vezi și cum arată cultura în fața combinei, să anticipezi despre ce este vorba. Una e vântul la o boabă de rapiță care are 9% umiditate și alta e când intri într-o zonă care are 3-5% umiditate. Este mult mai ușoară și o poate sufla în afară. Și tu tot timpul trebuie sa corectezi.

La noua generație de combine Case IH Axial – Flow seria 250 totul se reglează automat, dar tot în funcție de acești parametri, dar chiar și așa operatorii trebuie să monitorizeze constant ceea ce se întâmplă, să reducă viteza, când este cazul. Este exact ca la o sită, dacă bagi cantitate mare, aceasta nu poate să fie cernută rapid. 

Interviu realizat de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Domeniile Banat exploatează 1650 de hectare în Caraș-Severin și Timiș. Pe fermierul italian Diego Prando, de 41 de ani, l-am găsit încrezător, cu capacitate mare de efort și de investiții, dar și cu calculele bine făcute.

Ferma vegetală Domeniile Banat se află în localitatea Bacova, județul Timiș. Este una dintre cele mai curate și mai bine organizate ferme pe care le-am întâlnit, iar tânărul fermier a fost încântat să ne împărtășească activitatea pe care o desfășoară în această regiune agricolă a țării.

Reporter: Când ați început să faceți agricultură aici, în vestul României?

Diego Prando: A venit într-o zi un domn și ne-a întrebat dacă vrem să cumpărăm un teren de 225 de hectare. Se întâmpla în 2016, iar un an mai târziu am luat încă 140 de hectare, apoi în fiecare an am procedat așa, până când am ajuns la 850 de hectare în această zonă. Împreună cu ferma pe care o avem în județul Caraș-Severin exploatăm un total de 1650 de hectare. Din familie suntem prestatori de servicii și am ales mai apoi să devenim fermieri pentru că am considerat că este foarte greu ca o firmă de prestări servicii să supraviețuiască fără pământ.

Reporter: Care e structura culturilor și cu ce utilaje lucrați?

Diego Prando: Noi cultivăm grâu dur pentru paste și soia, dar avem și rapiță și floarea-soarelui, însă într-o măsură mai mică. Din întreaga suprafață, pe 70% cultivăm soia, iar pe restul, grâu dur, rapiță și floarea-soarelui. Avem trei tractoare articulate Case IH, dintre care două pe șenile: Quadtrac de 540 CVX, respectiv Quadtrac 580 și un Steiger 450. Am, de asemenea, o combină Case IH Axial-Flow 9250 pe șenile și o autopropulsată Case IH Patriot 3330. Mai avem două utilaje de pregătire a solului de la Vaderstad, un cultivator NZ Aggressive 1000 și un disc Carrier 925.

Reporter: Intenționați să dezvoltați și mai mult această afacere, având în vedere trendul de creștere a prețurilor produselor agricole?

Diego Prando: Ne-am dezvoltat și considerăm că sunt suficiente 1650 de hectare. Iar cu aceste utilaje și cu oamenii pe care îi avem este suficient. E adevărat că atunci când vezi că prețurile mărfurilor recoltate cresc, te gândești să faci investiții mai mari, utilaje mai bune ș.a.m.d, dar nu este chiar așa. Trebuie să ne uităm în trecut și să vedem că prețurile au mai crescut în anumiți ani, apoi au coborât și s-au stabilizat undeva mai jos. Anul trecut, am cumpărat de la Titan Machinery utilaje de peste un milion de euro și veneam după o producție bună din 2020. Toți fermierii și cunoștințele îmi spuneau că eu cumpăr pentru că am avut un an bun, dar nu a fost așa. Eu cumpăr conform unei strategii stabilite în funcție de istoric și de obiectivele financiare pe care le am.

87 ha/zi recoltate cu Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri

Reporter: De când ați început colaborarea cu Titan Machinery și de ce ați ales Case IH?

Diego Prando: Am început colaborarea anul trecut și am ales Case IH pentru că, spre deosebire de alte branduri, acesta există de 180 de ani, tractoarele Quadtrac au în spate istoria tractoarelor Steiger, au început să se dezvolte acum mai bine de 50 de ani, nu au apărut peste noapte, ca altele. Un alt lucru, sunt mașini pe cât de complexe, pe atât de simplu de întreținut, piesele se pot schimba foarte ușor, nu e nevoie să înlocuiești întreaga mașină, ci doar piesa pe care vrei să o înlocuiești, e ca o jucărie lego. Sunt mașini ușoare, simple, puternice. Iar astăzi avem nevoie de mașini simple, fără complexitate inutilă care să îți dea bătăi de cap.

Am în fermă și alte branduri de mașini, dar nu se compară. Am luat cea mai mare combină, dar nu am crezut că pot să fac 85 ha de soia pe zi. Înainte, nici cu două combine nu reușeam atât. Astăzi, cu un Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri am ajuns să recoltez 87 ha pe zi. De aceea am luat cea mai mare și mai puternică combină de recoltat, pentru a mă încadra în timp util cu lucrările de recoltat, fără întârzieri și costuri suplimentare. În 2020 am fost în străinătate, la o demonstrație în câmp, cu două combine de putere medie, două branduri diferite, iar mai mult de 45 ha pe zi nu au reușit să facă.

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu echipele de la Titan Machinery din această zonă?

Diego Prando: Este o colaborare foarte bună, promptă, nu pierdem timp. În Italia dacă voiai să cumperi un tractor sau o combină trebuia să ne vedem săptămânal cu dealerul, timp de trei luni, ca să ajungem la un preț. Aceasta este experiența pe care am avut-o în Italia. Când a venit Cătălina (n.r., Cătălina Mitrache – Regional Sales Manager Titan Machinery), mi-a arătat combina, m-a întrebat cum o vreau, apoi am verificat, am făcut o listă cu tot ce am nevoie, a venit cu un preț, am bătut palma și a venit combina. In Italia, m-am dus cu lista de opțiuni pentru combină și înainte să ajungem la preț a fost nevoie, cum spuneam, de 3 luni. Aici, la Titan Machinery, totul a fost instant și foarte bine.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare TITAN MACHINERY ROMÂNIA

În timpul iernii, utilajele din ferme rămân staționate și parcate timp de mai multe luni. La fel și anvelopele. Ce operațiuni pot proteja anvelopele pentru a le pregăti în vederea repornirii? Există pași mici care ajută la prevenirea timpilor de inactivitate și a risipei. Tehnicienii BKT au câteva sfaturi pentru dumneavoastră.

Întreținerea și îngrijirea corespunzătoare a utilajelor și anvelopelor pot duce la economii considerabile și durabile pentru fiecare exploatație agricolă. Anvelopele reprezintă o investiție importantă în echipament, așa că este esențial să fie îngrijite corespunzător. În plus, un program bun de întreținere a anvelopelor înseamnă un nivel mai ridicat de siguranță și performanțe mai bune.

Principalele operațiuni pe care echipa tehnică a BKT le recomandă pentru perioada de iarnă:

• Creșterea presiunii în anvelope în timp ce utilajele nu sunt în funcțiune. Acest lucru vă permite să evitați dezumflarea anvelopelor atunci când nu sunt utilizate, provocând fenomenul supărător de săritură la repornire. Este cu atât mai important când vine vorba de mașini de recoltat, care sunt utilaje sezoniere prin excelență. Fiind staționare pentru o perioadă lungă de timp și fiind utilaje foarte grele, ar fi ideal să le ridicăm de la sol și să suspendăm anvelopele, evitând astfel să încărcăm greutatea pe acestea din urmă. Alternativ, trebuie ca anvelopele să fie umflate excesiv pentru a evita dezumflarea completă. În acest fel, se reduce la minimum fenomenul de dezumflare a anvelopelor atunci când nu sunt utilizate.

• Verificarea presiunii în anvelope înainte de începerea sezonului și setarea presiunii corecte, verificând valoarea indicată de tabelele relevante. Temperatura exterioară afectează presiunea și, prin urmare, este esențial să o verificați periodic.

• Verificarea anvelopelor, pentru a putea interveni în timp util, dacă este necesar (de exemplu, efectuarea de reparații, schimbarea anvelopelor etc, înainte de începerea sezonului), evitând astfel inactivitatea ulterioară a vehiculului.

• Este important să se efectueze rotația (sau schimbarea) anvelopelor de pe punți, mai ales în cazul remorcilor și al autocisternelor. Acest lucru se datorează faptului că anvelopele montate pe puntea centrală sunt, în general, cele mai afectate de uzură. Tehnicienii BKT recomandă măsurarea adâncimii benzii de rulare și a uzurii, astfel încât anvelopele să poată fi rotite și încrucișate în mod optim.

Și nu doar în timpul iernii

Atunci când activitățile sunt în plină desfășurare, tehnicienii BKT recomandă aceste măsuri practice care pot face cu adevărat diferența:

• Acordați atenție stării solului și utilizării prevăzute pentru a vă asigura că anvelopele folosite sunt de tipul corect. În cazul în care aveți îndoieli, contactați specialistul sau distribuitorul BKT local.

• Verificarea zilnică a presiunii corecte a anvelopelor este, de asemenea, esențială. Este întotdeauna recomandabil să se efectueze operațiunea cu un manometru calibrat sau să se instaleze, atunci când este posibil, sisteme de monitorizare a presiunii în anvelope pentru un control continuu. Acest lucru se datorează faptului că temperatura exterioară poate afecta presiunea din anvelope și, prin urmare, trebuie verificată în mod regulat.

• Selectarea anvelopelor adecvate pentru fluxul, viteza și condițiile de lucru pentru activitatea preconizată.

• Înainte de începerea lucrărilor, verificați dacă există reziduuri prinse în banda de rulare și îndepărtați-le. Acest lucru este important în special pentru anvelopele cu un design mai închis (de exemplu, cele destinate transportului rutier). Acest lucru vă permite să evitați fenomenele de găurire din compus și, prin urmare, posibilele fisuri sau perforări. În general, este important să verificați întotdeauna vizual starea anvelopei, în special în ceea ce privește uzura neuniformă, tăieturile și fisurile, precum și eventualele umflături.

• Monitorizarea și urmărirea performanței anvelopelor. Unele companii calculează costul orar prin înregistrarea orelor de funcționare a motorului. Alții monitorizează același cost prin urmărirea kilometrajului și calcularea costului pe kilometru. Alții calculează numărul total de tone de material manipulat sau costul pe tonă într-o anumită perioadă de timp. Indiferent de metoda utilizată, este important să se monitorizeze în mod constant condițiile în care funcționează anvelopele, performanța acestora și să se noteze orice schimbare care poate apărea.

• Respectați viteza nominală a anvelopelor pentru a evita problemele și a preveni pericolele rutiere.

Aceste „mici” măsuri economisesc timp și costuri cauzate de întârzierile inutile și vă permit să rezolvați problemele înainte ca acestea să apară. Sunt operațiuni simple, dar care conduc la o muncă mai eficientă și mai productivă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html