În urma solicitărilor fermierilor, autoritățile au venit cu clarificări în ceea ce privește practicile agricole specifice GAEC 6. Astfel, lucrările care se pot face în terenul arabil trebuie să fie minim invazive, cu utilaje mecanice care să asigure distrugerea capilarității stratului arabil imediat după recoltarea culturii premergătoare, în condițiile menținerii unei părți din vegetația ruderală și a accelerării apariției samulastrei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a trimis o adresă prin care cere punctul de vedere al ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”) referitor la interpretarea aferentă GAEC 6/PS 2023 „acoperirea minimă a solului pentru a evita solurile goale în perioada/perioadele cea mai sensibilă/cele mai sensibile”. ASAS a transmis că trebuie analizați factorii de mediu (temperatură ambientală, precipitații, umiditate atmosferică, caracteristicile fizico-chimice ale solului, însușirile specifice ale solurilor, zona eco-pedo-climatică etc). În acest context, susține Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, un agroecosistem cultivat cu culturi de toamnă (cereale de toamnă, rapiță, mazăre) recoltate în sezonul estival se confruntă cu următoarele fenomene:

• Creșterea temperaturilor ambientale la peste 30-32° C (conform prognozelor ANM);

• Reducerea precipitațiilor atmosferice la sub 50% (în majoritatea zonelor cultivatoare de cereale de toamnă) în raport cu media multianuală (conform prognozelor ANM);

• Creșterea gradului de aridizare și reducerea umidității relative a aerului (consecință a asocierii creșterii temperaturilor medii zilnice cu reducerea cantității de apă din precipitații);

• Creșterea gradului de evaporare a apei din sol și a evapotranspirației vegetației remanente;

• Pierderea accelerată, accentuată și ireversibilă de apă liberă din stratul superficial arabil, din cauza lipsei/absenței unei culturi oarecare sau a unei vegetații ruderale care să joace rolul de cultură de acoperire;

• Creșterea gradului de îmburuienare a miriștilor pe baza rezervei semințelor de buruieni din stratul superficial al solului și a pierderilor de semințe din specia de cultură (samulastrei) care asigură acoperirea minimă a solului până la înființarea culturilor de toamnă, în condițiile în care nu se înființează culturi succesive, culturi secundare, culturi verzi, culturi de acoperire etc.

„O clasificare sumară a fenomenelor enumerate situează pe primul loc pierderea accelerată a rezervelor de apă din stratul arabil care este puternic influențată de creșterea temperaturii ambientale, reducerea precipitațiilor, creșterea gradului de aridizare, lipsa condițiilor de vegetație a plantelor, inclusiv a celor din flora spontană. Din aceste motive singura intervenție agro-fito-tehnică menită să conserve apa în sol, mai ales în condițiile în care se prognozează o vară extrem de secetoasă, este distrugerea capilarității stratului arabil imediat după recoltarea culturii premergătoare, în condițiile menținerii unei părți din vegetația ruderală și a accelerării apariției samulastrei”, transmite ASAS.

Operațiunea de distrugere a capilarității solului din stratul superficial se poate realiza prin:

• Discuire superficială a miriștii, cu bateriile de discuri înclinate în același sens, cu cel mult 10° (sexagesimale) față de axa de înaintare, eventual perpendiculare pe aceasta;

• Afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuțite daltă.

„Ambele lucrări au avantajul că nu distrug buruienile din vegetația remanentă post recoltă decât în proporție mică, stimulează răsărirea samulastrei și a rezeervei de semințe de buruieni din stratul superficial al solului și împiedică semnificativ pierderea apei din acesta”, subliniză ASAS, în răspunsul către MADR, semnat de președintele Valeriu Tabără.

În concluzie, prin respectarea celor menționate mai sus se respectă normele impuse de GAEC 6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agreena anunță rezultatele celui de-al doilea an de recoltă și a doua plată anuală anticipată pentru fermierii participanți în programul AgreenaCarbon.  Compania își concentrează activitatea pe impactul climatic și tehnologie financiară, având cea mai mare platformă de certificare a carbonului din sol la nivel global.

În anul de recoltă 2022, numărul de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon s-a mărit de zece ori față de anul precedent, iar numărul fermierilor participanți a crescut de patru ori. Utilizând un sistem modern de cuantificare a carbonului din sol, Agreena este compania care plătește cele mai mari stimulente fermierilor, între 32 și 36 de euro pe certificatul anticipat de carbon în funcție de regiune, ceea ce reprezintă o creștere de până la 45% față de anul trecut.

Compania este un pionier în crearea de sisteme naturale de eliminare a carbonului și stocarea acestuia în sol. Certificatele vor fi disponibile în curând pe piață pentru companiile care doresc să sprijine tranziția fermierilor către practici care contribuie la combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a viitorului securității alimentare.

Stocarea carbonului în sol este considerată una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunii împotriva schimbărilor climatice, datorită accesibilității și impactului imediat pe care îl poate avea, obstacolul principal în calea adoptării fiind reprezentat de costurile ridicate pentru fermieri. Pentru a converti tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri prin valorificarea pieței voluntare a carbonului. Astfel, 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit de la fermierii membri care au adăugat mai mult teren agricol în program.

„Agreena introduce pe piață o nouă categorie de certificate de carbon și va dura o perioadă pentru ca aceasta să se dezvolte și să se extindă, însă fermierii nu așteaptă, aceștia au nevoie de o plată fiabilă și rapidă pentru a-și acoperi eforturile investite în tranziția practicilor regenerative. De aceea, Agreena își asumă un risc calculat și plătește fermierii în fiecare an de recoltă. Cu toate acestea, certificatele de carbon sunt doar o parte a soluției și este nevoie de un cumul de stimulente pentru ca fermierii din întreaga lume să facă tranziția spre practici regenerative”, a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena.

Fermierii și companiile care își bazează activitatea pe certificatele de carbon pentru a reduce gazele cu efect de seră se află în momente diferite de timp. Vânzările certificatelor de carbon pot dura un an sau mai mult după ce impactul a fost certificat. Fermierii înscriși în programul Agreena pot decide cum ar dori să folosească certificatele pe care le generează, iar una dintre aceste opțiuni este să fie plătiți imediat după încheierea anului de recoltare pentru a-și acoperi costurile inițiale. Plata anticipată se bazează pe prețurile pieței la momentul respectiv. Creșterea pieței voluntare de carbon și prețurile pentru certificatele de carbon de înaltă calitate continuă să crească, iar orice avantaj venit din vânzarea certificatelor direct de către Agreena este împărțit cu fermierul.

Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltă 2023 până la 30 iunie

Certificatele de carbon Agreena sunt rezultatul faptului că fermierii iau măsuri pentru a stoca carbon suplimentar din atmosferă în solurile lor și, în același timp, pentru a-și reduce propriile emisii prin practici agricole precum no-till. Compania a dezvoltat un program care este în concordanță cu cea mai recentă abordare IPCC și cu principiile recunoscute ale pieței voluntare de carbon și a construit relații cu partenerii agricoli și fermierii din Europa.

Recent, Agreena și-a lărgit activitatea corporativă care gestiona doar vânzările de certificate, soluțiile MRV și de risc. În prezent, Agreena lucrează și cu cumpărătorii de certificate pentru a adapta, structura și crește portofoliul companiei, modelat după activele deja vândute și tranzacționate pe piețele financiare tradiționale.

„Prima noastră recoltă de certificate de carbon de înaltă calitate provine de la fermieri din Europa Centrală și tocmai a fost pusă la dispoziție pentru o prevânzare în cantitate limitată. Suntem încântați să putem facilita participarea companiilor în sprijinirea finanțării acestei tranziții pentru fermieri”, a subliniat  Frederik Aagaard, directorul Piețelor Carbonului Agreena.

Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltă 2023 până la data de 30 iunie și astfel se poate calcula potențialul de câștig, completând formularul de pe site-ul Agreena. Mai multe informații despre program și cum funcționează acesta pot fi găsite aici.

Agreena anticipează că, pe măsură ce piața voluntară de carbon va continua să se dezvolte, piața va vedea evoluții continue legate de certificare și noi standarde. Portofoliul Agreena de certificate de reducere a gazelor cu efect de seră și de eliminare a carbonului este acreditat conform standardului ISO 14064-2 și în prezent este în curs de certificare Verra VCS.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Se vorbește foarte mult despre conservarea apei în sol, dar cum o putem face? Mai întâi, trebuie să facem totul pentru a spori acumularea apei în sol, atâta câtă este, și apoi să o conservăm cât mai bine pentru a fi utilizată de plante la nevoie.

Trebuie spartă crusta care se formează la adâncimea arăturii (hardpanul), ca să permită circulația apei din adâncime spre suprafața solului, prin capilare. Apoi, trebuie afânat stratul de sol de la suprafață ca să întrerupă legătura capilarelor cu atmosfera și, astfel, să se reducă evaporarea apei. Se poate folosi un scarificator cu tăvălug sau un combinator greu. Chiar dacă scarificatorul poate lucra la adâncimi de 60-70 cm, nu este necesar să se afâneze mult mai jos decât hardpanul. În general, scarificarea la 40-50 cm este suficientă.

Acolo unde controlul buruienilor s-a făcut eficient ani la rând și rezerva de semințe de buruieni este redusă, se pot aplica tehnologiile cu număr redus de lucrări sau chiar fără lucrări (minimum sau no tillage), care s-a demonstrat că pot aduce recolte comparabile cu tehnologiile convenționale, cu consum de combustibil și de muncă mai reduse, cu creșterea stabilității și fertilității solului. Numai că, în condițiile impunerii de noi restricții privind folosirea pesticidelor și îngrășămintelor și creșterii prețurilor acestora, aceste tehnologii devin din ce în ce mai greu de aplicat. Totuși, din ce în ce mai mulți fermieri au început să aplice aceste tehnologii, iar rezultatele sunt foarte bune.

Pentru conservarea apei în sol, trebuie evitate trecerile necontrolate pe sol mai ales când solul este umed. Ghidarea prin GPS este un sprijin important pentru controlul trecerilor și evitarea suprapunerilor.

Apoi, trebuie făcută nivelarea și tasarea solului la lucrările de pregătire a terenului, să evităm răscolirea solului dacă nu este necesară. Dacă avem ogor de toamnă, acesta trebuie nivelat obligatoriu pentru a reduce evaporarea. Există studii care arată că pierderile de apă prin evaporare la un sol arat și nivelat față de arătura nenivelată sunt substanțial mai mici. La fel, buruienile, care sunt mari consumatoare de apă, de cele mai multe ori consumând de câteva ori mai multă apă decât cultura de bază, trebuie distruse în fazele incipiente de vegetație.

În primăvară trebuie făcută pregătirea patului germinativ la adâncimea de semănare cu combinatorul. În niciun caz primăvara nu se va folosi grapa cu discuri, care răscolește solul și scoate bolovani, favorizând evaporarea apei.

De fapt, grapa cu discuri trebuie folosită toamna, acolo unde se va semăna după o cultură premergătoare care lasă solul relativ afânat și curat, pentru pregătirea de bază a terenului, dar nu pentru pregătirea patului germinativ, care se face cu combinatorul, la o adâncime cat mai apropiată de cea de semănare, distruge buruienile precoce și eventual încorporează îngrășămintele sau erbicidele volatile. La limită, grapa cu discuri se poate folosi și la dezmiriștit, lucrând la o adâncime redusă, însă pierderea apei este mai mare decât în cazul combinatorului. Evident, grapa cu discuri este utilajul care trebuie folosit pentru spargerea bolovanilor și nivelarea solului după arat.

Pregătirea patului germinativ trebuie să se facă cu puțin timp înaintea semănării, pentru ca apa să rămână în sol ca să ajute la germinarea semințelor. Este adevărat că din punct de vedere logistic este mai greu să faci pregătirea terenului chiar înainte de semănare, dar, cu o bună organizare, se poate, păstrând astfel cât mai multă apă în sol.

O altă lucrare care reduce evaporarea este tăvălugirea pentru „așezarea solului”, nivelare și tasare după semănare. La culturile de toamnă se poate face și pentru spargerea crustei care poate apărea după o ploaie căzută în cantități mici după semănare sau pentru a ajuta culturile „descălțate” să crească și să-și înfigă rădăcinile în sol primăvara devreme.

La recoltare trebuie pe cât posibil evitată utilizarea pe câmp a remorcilor clasice (cu roți relativ înguste) pentru a prelua cerealele de la combină și orice trecere cu utilaje grele. Se pot folosi cu succes remorci de transfer, cu capacitate mare și roți late, care să transporte cerealele de la combină la capătul tarlalei și să facă rapid transferul în camion.

La combine trebuie folosite roți cât mai late sau șenile. La fel, la tractoarele care execută lucrări grele.

Este esențial ca imediat după trecerea combinei, chiar în spatele acesteia dacă este posibil, să se facă o lucrare de dezmiriștire, care efectuează tăierea rădăcinilor buruienilor, afânarea solului la suprafață pentru reducerea evaporării apei, stimulează germinarea samulastrei și a semințelor de buruieni. Eventual, se poate face în aceeași trecere și însămânțarea cu culturi verzi. Amânarea chiar cu o zi a efectuării operației de dezmiriștire poate duce la pierderi imense de apă, la uscarea exagerată a solului, care poate crea greutăți la efectuarea lucrărilor de pregătire și consumuri mari de carburant.

Se poate folosi un combinator mai agresiv, cum ar fi Terria de la Poettinger, care trebuie să prelucreze solul la suprafață, la o adâncime de 5-8 cm, având un număr suficient de organe de lucru tip daltă cu aripioare, care prelucrează solul pe toată lățimea de lucru.

Trebuie evitată răvășirea exagerată a solului și chiar arătura, pentru că din cauza temperaturilor mari din vară solul se usucă pe o adâncime mare și pierde o cantitate mare de apă. Este benefic pentru sol (îmbogățirea cu substanțe organice), dar și pentru reducerea evaporării, păstrarea în stratul superficial al solului a unei cantități cât mai mari de resturi vegetale care să creeze un strat protector de mulci. Pentru păioase se pot folosi mașini combinate pentru semănat direct în mulci sau în teren semipregătit.

Sunt în general lucruri cunoscute, dar le-am prezentat pentru a reaminti câteva principii de bază legate de acumularea și conservarea apei în sol.

Articol scris de: DR. ING. FLORIN NEACȘU

În perioada 15-18 iunie 2016, municipiul Cluj-Napoca va fi gazda unei conferințe internaționale din seria celor organizate sub egida Societății Europene pentru Conservarea Solurilor (ESSC).

HOREA CACOVEAN, OSPA CLUJ

Instituțiile clujene - Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice - sunt organizatori ai marelui eveniment denumit „Solul – Viitorul nostru comun”. Conservarea solului se referă la metodele de punere în aplicare a principiilor pentru menținerea productivității și sănătății terenurilor agricole prin controlul asupra acțiunii eroziunii hidrice, eoliene, la care se adaugă influența omului prin activitățile sale agricole și industriale. Pentru mai multe detalii se poate accesa link-ul http://essc2016.conference.ubbcluj.ro/.

Cu un titlu sugestiv, „Solul - Viitorul nostru comun”, evenimentul de la Cluj-Napoca prezintă o mare importanță pentru specialiștii români din domeniul științei solurilor și a ramurilor cu care aceasta se întrepătrunde, mai ales că vine după mai mult de 30 de ani în care în țara noastră nu au mai fost organizate conferințe care să reunească un număr atât de mare de specialiști străini.

Solul reprezintă resursa naturală cea mai neglijată, dar și cea mai afectată de acțiunile antropice, situație ce impune ca investițiile în remediere și conservare să devină esențiale, în contextul actual impus de schimbările climatice, dar mai ales de asigurarea securității alimentare a unei populații globale în creștere accentuată.

Scopul reuniunii internaționale este de a prezenta rezultatele cercetărilor privind conservarea solurilor și, în același timp, o bună pledoarie pentru un mai mare respect pentru sol - suportul existenței vieții pe această Planetă. Conferința va reuni peste 160 de specialiști și participanți, fiind concentrată pe tematici extreme din domenii precum cartarea și eroziunea solurilor, conservarea și remedierea solurilor, soluri urbane, soluri forestiere și influența incendiilor asupra învelișului de soluri, pedotehnică, modelarea schimbărilor climatice și influența lor asupra solurilor, managementul sustenabil al terenurilor agricole și agricultura organică și conservarea solurilor.

Prin această conferință ne exprimăm speranța că vor fi atinse cât mai mult dintre problematicile care constituie amenințări față de terenurile agricole și a resurselor de apă la nivel global. Cu siguranță, vor fi atinse și o serie de rezultate științifice concrete, care ar putea ajunge ulterior în practica cotidiană.

Merită subliniat faptul că acele contribuții care vor fi apreciate de un onorat comitet științific vor fi publicate într-o revistă de specialitate cu impact la nivel mondial.

Circa 30% din terenul mondial, afectat de o degradare semnificativă a solului

Cercetările din ultimul deceniu, unele dintre ele fiind bazate pe numeroase date satelitare și de teledetecție, au prezentat situații alarmante la nivel global. Astfel, aproximativ 33% din suprafața totală de pășuni, 25% din terenurile arabile și 23% din suprafața pădurilor au cunoscut un proces de degradare constantă pe parcursul ultimelor trei decenii. În jur de 30% din suprafața de teren la nivel mondial, care înseamnă casa pentru aproximativ 3,2 miliarde de oameni, este afectată de o degradare semnificativă a solului, ce implică și o scădere a securității alimentare. Costurile remedierii și conservării solurilor la nivel mondial se ridică la aproximativ 300 de miliarde de euro pe an. O evaluare globală a specialiștilor arată că fiecare euro investit astăzi va duce la economisirea a cinci euro în viitorul apropiat.

Organizarea conferinței la Cluj-Napoca prezintă și o semnificație colaterală: în primul rând, am reușit să convingem conducătorii Societății Europene pentru Conservarea Solurilor că țara noastră și orașul de pe Someșul Mic merită cu prisosință să găzduiască un asemenea eveniment de importanță internațională.

O altă latură meritorie a acestei conferințe este dată de șansa pentru tinerii specialiști români de a fi în contact cu noutățile științifice apărute în domeniul conservării solurilor, dar și de a fi în contact cu cercetătorii străini. Asta, mai ales că această conferință reușește să reunească la Cluj-Napoca cercetători de pe aproape toate continentele și, prin urmare, cu probleme diferite privind evoluția și menținerea fertilității solurilor.

Potențialul agricol extraordinar al României, printre cele mai ridicate din Europa, este  capabil să hrănească peste 80 de milioane de oameni, iar noile abordări în ceea ce privește metodele și tehnicile de conservare a fertilității solurilor au reprezentat principalele motive privind lansarea invitației de a organiza la Cluj-Napoca, sub egida ESSC, conferința „Solul - Viitorul nostru comun”.