consum - REVISTA FERMIERULUI

Astăzi, 16 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2019.

Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sumă totală de 54.749.076,22 euro.

Potrivit art. 1, alin 6, din Hotărârea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – „Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia = 212,8841 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - lucernă = 94,6683 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe = 118,0473 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră = 210,0058 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez = 623,3161 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof = 1.386, 0929 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei = 528,9442 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr = 829,3367 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp = 1.717,9913 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp = 539,8844 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei varză și vinete pentru consum în stare proaspătă = 4.649,1189 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre = 268,9760 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/ha

Foto: APIA

Publicat în Știri

Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).

Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.

Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.

Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.

Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.

Publicat în Zootehnie

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Publicat în Zootehnie

Legumele şi fructele din producţia autohtonă, comercializate în pieţele agroalimentare din întreaga ţară, sunt sigure pentru consum, iar analizele realizate pentru depistarea depăşirilor de reziduuri de pesticide nu au relevat depăşiri ale limitelor maxime admise, potrivit informațiilor transmise marţi, 23 iulie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„În cadrul Planului Naţional de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe şi cereale, Autoritatea Naţională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, la nivel naţional, 1 790 de probe, din care au fost analizate 1 696 de probe, în vederea depistării depăşirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele şi fructele din producţia autohtonă îndeplinesc standardele de calitate şi nu prezintă risc pentru consumatori”, precizează sursa citată.

MADR şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ) efectuează controale permanente în toate pieţele agroalimentare din Bucureşti şi din celelalte municipii din ţară, punând accent pe indicarea corectă a localităţii de producţie şi a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât şi a ţării de origine pentru produsele provenite din import.

„Acţiunile MADR şi ale DAJ, realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul Bucureşti, precum şi în toate judeţele din ţară, au constat în verificarea tuturor pieţelor agroalimentare, precum şi a majorităţii hypermarket-urilor şi a depozitelor angro de legume şi fructe şi s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenţionale în valoare totală de 91 340 lei, pentru abaterile constatate, şi a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017”, se arată în comunicatul de presă al instituției.

Reprezentanţii MADR colaborează în permanenţă cu administraţiile pieţelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-şi comercializeze producţia în cele mai bune condiţii, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete şi de calitate, la preţuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din pieţele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar; etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar; trasabilitatea loturilor de legume şi fructe provenite din import sau comerţ intracomunitar, prin indicarea corectă pe documentele însoţitoare (facturi fiscale) a ţării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianţii de legume şi fructe cu amănuntul.

Publicat în Știri

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

Ca urmare a definitivării de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeș a procedurii de achiziție privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţ, acorduri-cadru în valoare totală aproximativă de șase milioane de lei, preșcolarii și școlarii vor primi mere de două ori pe săptămână, marfă provenită de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni.

„Începând de marţi, 26 martie, 59.773 de preşcolari şi elevi din judeţul Argeş vor primi mere, de două ori pe săptămână, în cadrul Programului pentru Şcoli al României, parte a Programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli. Consiliul Judeţean Argeş a definitivat procedura de achiziţie privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţul Argeş, semnând acordul-cadru nr. 3971/20.03.2019, pentru Lotul 1- Zona de Sud cu valoarea maximă de 2.846.169,36 lei fără TVA, furnizor SC Matra SRL, respectiv acordul-cadru nr. 3970/20.03.2019, pentru Lotul 2- Zona Nord, cu valoarea maximă de 2.930.828,40 lei, furnizor SC Matra SRL”, se precizează într-un comunicat al CJ Argeş.

Potrivit documentului citat, durata contractului este de trei ani, până în iunie 2021, iar preţul licitat per bucată măr este de 0,54 lei fără TVA.

„Plata produselor se va face în funcţie de cantităţile efectiv livrate şi confirmate de către şcoli şi grădiniţe. Conform ofertei tehnice a furnizorului, merele sunt din soiurile Idared şi Golden, provenind de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni, vor avea un gramaj de minimum 100 de grame şi vor fi distribuite săptămânal şi bisăptămânal, pentru preşcolarii din grădiniţele de stat şi private, cu program normal, de patru ore, şi pentru elevii din clasele 0-VIII”, se mai menționează în documentul de presă al CJ Argeş.

La începutul acestui an, Camera Deputaților (for decizional) vota în favoarea unui proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Publicat în Știri

În ultimul deceniu, valoarea consumului de produse pentru protecția plantelor (PPP) în România a crescut de trei ori, fapt care a dus inclusiv la creșterea productivității agricole autohtone, dar ne aflăm cu mult sub nivelul de utilizare înregistrat la nivelul Uniunii Europene (UE), a declarat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), marți, 6 noiembrie 2018, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„La ora actuală, consumăm pesticide de aproximativ 450 de milioane de euro, adică a crescut de trei ori consumul de produse pentru protecția plantelor în ultimii 10 ani. Sunt extrem de încântat să vă spun că, în același timp, a crescut și productivitatea agricolă, randamentul pe hectar sau producțiile agricole”, a precizat Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Am încercat să mă documentez și să aflu cât consumă România, de fapt, substanță activă pe hectar. De dimineață (n.r. - 6 noiembrie 2018) am primit răspunsul dintr-o sursă oficială – la ora actuală, România, crescând de trei ori consumul de produse fitosanitare, a ajuns la performanța să utilizeze 610 grame de substanță activă, de produs, pe hectar”.

Oficialul AIPROM a făcut o comparație între nivelul întrebuințării pesticidelor în România față de cel din Ungaria și a aflat că ne aflăm la jumătatea consumului din țara vecină, în condițiile în care valoarea produselor este aceeași.

„Ungaria, o țară cam de două ori și ceva mai mică decât România, consumă produse de protecție a plantelor de cam aceeași valoare cât consumă țara noastră, pentru că ei utilizează 1.250 grame la hectar. Și asta, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 2.000 de grame substanță activă consum la hectar”, a mai precizat Iosif.

Șeful AIPROM a spus totodată că agricultura țării noastre se află constant în fața provocărilor generate de insectele dăunătoare, unele specii prezente de ceva vreme pe la noi, iar altele, care creează pagube de puțin timp.

Din acest motiv, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, ia în calcul o nouă cerere de derogare pentru consumul de neonicotinoide.

„Indiscutabil, avem în fața noastră noi provocări – agenți de dăunare noi. Acum 7-8 ani, nimeni nu știa de Tuta Absoluta. De asemenea, Diabrotica Virgifera (n.r. - viermele vestic al rădăcinilor de porumb) știam că există în țările învecinate, dar în niciun caz că va veni și la noi într-o zi. Avem, de asemenea, probleme vechi, precum Tanymecus Dilaticollis (n.r. - rățișoara porumbului), o coleopteră care face ravagii la culturile cele mai importante”, a mărturisit Iosif. „Marți, 6 noiembrie 2018, într-o discuție cu secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, acesta îmi spunea că se gândește foarte serios la partea de derogare, încă o dată, pentru neonicotinoide, pentru că, altfel, fermierul român va fi în postura să semene de două ori aceeași cultură pentru că, prima dată, Tanymecus o va consuma în totalitate”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul AIPROM a mai precizat că, dacă acum câțiva ani, România se clasa pe primul loc la cantitatea de floarea-soarelui – aproape două milioane de tone producție -, la ora actuală, în 2018, se pare că vom fi cei mai mari producători de porumb la nivelul UE, cu 15 – 16 milioane de tone, „mult peste Franța”.

„Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că ar trebui să fim foarte fericiți că avem cea mai mare producție, în condițiile în care randamentele la hectar sunt mai jos de 50 la sută față de Franța. Avem 2,5 milioane de hectare însămânțate cu porumb și o productivitate destul de slabă”, a conchis Vasile Iosif.

Eurostat are date finale privind consumul de pesticide doar din 2016

Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.

Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.

Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.

Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.

Publicat în România Agricolă

În condițiile în care, acum un deceniu, românii consumau aproximativ 92 de kilograme de pâine pe an, în prezent, aceștia mănâncă o cantitate de circa 82 de kilograme/an, chiar dacă nivelul se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an, potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, vineri, 2 noiembrie 2018.

„Acum 10 ani, consumul era mai mare cu 10 kilograme pe om anual, ceea ce înseamnă că s-a redus cu un  kilogram pe om în fiecare an şi a ajuns la 82,2 kilograme. Este un consum mai mare decât media europeană de 78 kg/om/an, dar nu suntem departe şi eu cred că pe cap de locuitor consumul în perioada următoare nu o să mai scadă aşa de mult”, a afirmat președintele ROMPAN.

Potrivit spuselor acestuia, tendinţa actuală a consumului de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional este în creștere, chiar dacă România a pierdut primul loc la nivel european în acest top al consumului.

„Este viabilă şi corectă această tendinţă de scădere a consumului de pâine din ultimii ani, chiar dacă nouă, brutarilor, nu ne convine. Eram pe locul I în Europa, iar acum suntem pe II sau III. Sigur, ne interesează mai mult factorul calitativ decât cel cantitativ. E interesant că a început să crească cererea de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional, față de cea produsă în sistem industrial, deci lumea se îndreaptă către o normalitate şi o calitate bună a produselor”, a mai spus Aurel Popescu.

Studiul de piaţă prezentat de oficialul organizației citate mai arată că biscuiţii şi pastele făinoase au înregistrat pe consum o creştere de 12,5% în 2017, comparativ cu 2016, cozonacii cu 9,3%, pastele făinoase cu 3%, iar produsele de patiserie cu 0,7%, însă aici nu a fost inclus şi comerţul stradal. Pe de altă parte, consumul de făină a scăzut cu 2,3%, mălaiul cu 6,5%, iar consumul de pâine, cu 2,2%.

„Făina este normal să scadă, pentru că se face mai puţină pâine acasă. Gospodinele nu mai au timp să facă şi sarmale, şi pâine, ele cumpără semipreparate făcute în sistem tradiţional şi cred că acesta este viitorul. Biscuiţii însă au crescut, la fel ca şi covrigii, pentru că oamenii mănâncă pe fugă, iau un covrig sau un biscuit în metrou, până la serviciu, cam asta mănâncă la micul dejun, ceea ce nu este bine sau sănătos, dar acesta este motivul pentru care a crescut consumul de biscuiţi şi a scăzut cel de făină. Sigur că pe latura aceasta calitativă mai avem de lucru şi noi”, a adăugat Popescu.

Evaziune de 30 la sută

Totodată, studiul de piaţă relevă că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. De reținut este că producţia anuală de pâine de la noi din țară totalizează 1,5 milioane de tone.

„Studiul a scos la iveală că ne desparte o cantitate de 500.000 de tone de pâine de datele statistice, pâine care nu e înregistrată cu documente, deci încă avem o evaziune de 30% în domeniul panificaţiei, ceea ce este foarte mult. Când s-a redus TVA la pâine, în 2013, atunci a scăzut foarte mult evaziunea, dar atunci am mai făcut un lucru foarte bun. Am determinat autorităţile statului să facem la MADR, în fiecare lună, o întâlnire în care noi să le aducem informaţii despre ce se întâmplă în piaţă şi ei ne raportau luna următoare, ceea ce au și făcut. Acum nu mai sunt aceste întâlniri”, a tras un semnal de alarmă preşedintele ROMPAN.

Potrivit acestuia, piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară. În piaţă sunt active 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Publicat în România Agricolă

Doar 564 de kilograme de cireșe contaminate cu pesticide dintr-un total de 1,347 tone au fost retrase de la comercializare, anunță ANSVSA printr-un comunicat de presă, ca urmare a faptului că instituţia s-a autosesizat în urma semnalelor apărute în spaţiul public în cazul acestui sortiment de fructe provenite din Turcia, etichetate ca fiind tratate cu două tipuri de pesticide, dar în urma analizelor probelor prelevate s-a infirmat prezenţa pesticidelor imazalil şi tiabendozol și s-a confirmat cea a dimetoatului.

Autoritatea a precizat că limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare şi dirijare pentru distrugere, au mărturisit vocile autorizate din interiorul ANSVSA.

„După primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireşe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase şi distruse. Până în prezent, din lotul de cireşe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depăşirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA şi dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 kg. Acţiunea este în desfăşurare la nivel naţional”, se arată în comunicatul ANSVSA.

Într-un comentariu pe subiect al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a precizat joi, 10 mai 2018, la Târgovişte, că sunt metode de a curăţa o cireaşă de coajă, dar că recomandă o verificare atentă a calităţii produselor pe care vrem să le cumpărăm.

Rugat să îi sfătuiască pe consumatori ce să aibă în vedere atunci când vor să cumpere cireşe pe ambalajul cărora scrie că nu se recomandă coaja pentru consum, Daea a răspuns că recomandă o atenţie sporită asupra calităţii produselor.

„Eu le spun consumatorilor să nu le cumpere. Eu spun, primul lucru pe care trebuie să îl facem în România: să nu cumpărăm ceea ce nu ne convine. Să nu cumpărăm unde avem dubii, unde calitatea este îndoielnică, unde avem o anumită suspiciune. De aici încolo lucrurile se vor regla automat”, a precizat Daea.

Șeful MADR a fost chestionat şi dacă se poate curăţa o cireaşă.

„Sunt metode să curăţăm o cireaşă. Metode sunt, dar dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă, înseamnă că am ajuns acolo unde nu trebuia. O cireaşă nu se curăţă de coajă ca să o mănânci. Ai curăţat-o doar atunci când i-ai dat copilului mic, ca să nu se înece. Importurile nu se pot opri, se pot verifica în aşa fel încât calitatea să corespundă, iar produsul să poată să intre în circuit în aşa fel încât să fim siguri că populaţia mănâncă produse sănătoase”, a mai spus Daea.

În spaţiul public au apărut recent informaţii şi poze dintr-un supermarket unde pe ambalajul de cireşe având origine Turcia scria „tratat cu imazilil şi thiabendazole, coaja nu se recomandă pentru consum”.

Autoritatea Veterinară subliniază că în fiecare an, în această perioadă, este intensificată acţiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele de sezon.

În acest context, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfăşurat acţiuni de control în 320 de unităţi de depozitare a legumelor şi fructelor provenite din ţări terţe.

De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale judeţene 4.643 de transporturi rutiere de legume şi fructe provenite din ţări terţe.

„Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe şi legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveţi, ardei şi tomate. De asemenea, în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot de 19.644 de kg de dovlecei proveniţi din Turcia, la care a fost depistată o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil - M. Întreagul lot a fost distrus”, precizează ANSVSA.

Publicat în Horticultura

În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice pe parcursul trimestrului al treilea, se arată în rezumatul studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru trimestrul al treilea din 2017.

„După un trimestru-doi cu variații minime, așteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior”, se precizează în document. Astfel, luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puțin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut.

Așteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variație reprezintă o scădere de 2 puncte față de sfârșitul trimestrului anterior, dar o creștere de 3,4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, mai anunță compania de cercetări de piață.

Înclinația către cumpărare a înregistrat însă cea mai mare variație, precizează analiștii Gfk. Concret, la începutul trimestrului aceasta s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Practic, vorbim de o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului II și de o majorare de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut.

INS anunță la rândul său că încă din luna august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 7,4% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. În plus, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%, respectiv cu 12,6%.

Nu în ultimul rând, tot INS precizează că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,3%, respectiv cu 8,4%.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista