consum - REVISTA FERMIERULUI

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță intrarea pe piața industriei producătoare a cartofului din România, cu un segment impresionant de utilaje ale unuia dintre cei mai renumiți producători pentru tehnologia cartofului – AVR Machinery.

Resized 12 DEC Puma 4 site

„Astfel, Titan Machinery România pășește cu fermitate pe piața autohtonă a tehnologiei cartofului cu un segment variat de utilaje tehnologice marca AVR, aducând în prima fază utilaje pentru cultivare, semănare, tocare vrejuri și recoltare a culturii de cartof, urmând să îmbogățească portofoliul propriu și cu alte segmente complementare de utilaje necesare unei culturi performante a cartofului”, arată Bogdan Constantin, specialist Comunicare & PR.

181012114b RGB site

AVR Machinery este un producător de echipamente agricole cu sediul în Belgia, unul dintre cei mai mari producători din lume de utilaje pentru cultura de cartof, echipamentele sale fiind comercializate în peste o sută de țări de pe mai multe continente. Compania produce o gamă completă de utilaje sofisticate pentru industria cartofului (n.r. și alte plante bulboase și tuberculoase). Această tehnologie include pregătirea patului de germinație, plantare, formare bilon, îndepărtare lujeri, recoltare și depozitare.

200410342 RGB site

„Unul dintre obiectivele acestui proiect important pentru Titan Machinery România este de a asigura că mai multe produse vandabile ajung în hambar folosind mai puține resurse. Așadar, pentru a vă putea oferi suport optim, investim în accesibilitatea facilă de a implementa cea mai înaltă tehnologie de cultivare a cartofului, astfel încât fermierul din România să aibă cel mai bun raport cost-beneficiu de pe piață. Accesibilitatea implementării acestei tehnologii de către fermierii din România presupune mai mulți pași, de la consultanță și elaborare proiect, până la cele mai potrivite soluții de implementare, adaptate fiecărei tipologii de fermă, sol și particularitate climaterică. Prin urmare, Titan Machinery România este pregătită să ofere tot suportul necesar prin echipele sale comerciale și tehnice, începând de la informare și consultanță, până la punere în funcțiune, servicii și suport post-vânzare pe întreg teritoriul României. În acest sens, în viziunea Titan Machinery România, acest proiect nu este dedicat numai zonelor tradiționale cultivării cartofului din județele Brașov și Covasna, ci tuturor zonelor agricole cu potențial în implementarea profitabilă a acestei culturi”, precizează Răzvan Tomescu, director marketing.

DSC02629b

Eticheta AVR de calitate KEEN & GREEN definește faptul că mașinile și utilajele AVR sunt echipate cu tehnici care promovează durabilitatea și simplitatea de utilizare. „Utilajele AVR sunt numite ecologice nu doar datorită culorii lor îndrăznețe, ci și datorită durabilității lor. Utilajele AVR au cel mai mic consum posibil de combustibil, iar construcția lor robustă le asigură o durată foarte mare de viață, pentru ca fermierii să-și poată recupera investiția foarte rapid”, punctează Bogdan Constantin.

DSCN4566 RGB

Pentru specificațiile tehnice detaliate și variantele de echipare, accesați link-ul: https://www.titanmachinery.ro/utilaje-agricole/tehnologia-cartofului.html
Mai multe informații puteți afla și de la reprezentanții Titan Machinery România, accesând link-ul: https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru din țară cel mai apropiat de dumneavoastră.
AVR Ecoridger 004 RGB LR 1

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

Primele larve de Helicoverpa armigera (prima generație) își fac simțită prezența la porumbul dulce din Banat (zona Sânnicolau Mare, județul Timiș). Porumbul dulce atacat a fost semănat în luna martie în solar. După sărbătorile Pascale a fost descoperit, iar acum știuleții sunt numai buni de consumat și foarte gustoși.

În perioada următoare, spre sfârșitul lunii iulie, prognozăm creșterea curbei de zbor a celei de-a doua generații de Helicoverpa armigera. Dăunătorul este monitorizat cu ajutorul capcanelor Csalomon amplasate la Stațiunea Didactică Timișoara - USVT (ferma 4 Cioreni) cu sprijinul FMC Agro România. A doua generație este și cea mai păgubitoare la porumb, de aceea tratamentele nu trebuie neglijate.

 

Poate produce pagube Helicoverpa armigera la porumbul dulce?

 

Sigur că da, chiar pagube serioase, fiind considerat un dăunător extrem de periculos al acestei varietăți de porumb (Zea mays L. var. saccharata). După Capinera (2008), porumbul dulce este preferat de larvele de H. armigera comparativ cu celelalte varietăți. În condiții favorabile, daunele pot fi cuprinse între 60 - 70%, iar în cazuri excepționale pot ajunge chiar la 90% (Palagacheva et Sevov, 2021).

omizi h 1

În culturile de porumb dulce, pragul economic al acestui dăunător este scăzut, adică o larvă/plantă când recolta este destinată consumului în stare proaspătă. Larvele aflate în primele stadii de dezvoltare consumă mătasea, iar cele mai mari trec pe boabe (Hosseininejad et al., 2015). De obicei se hrănesc la vârful știuletelui, dar adesea consumă și boabe de la mijlocul știuletelui, cât și de la baza acestuia.

La porumbul dulce, în urma hrănirii larvelor, secundar se instalează bacterii care duc la putrezirea boabelor. Aceste simptome le-am constatat și eu la știuleții observați. Așadar, o larvă/știulete poate produce pagube serioase la porumbul dulce pentru consum imediat.

La porumbul dulce cultivat pentru procesare, pragul economic este mai mare (>1 larvă/plantă), considerându-se că vârfurile știuleților cu Helicoverpa armigera pot fi îndepărtate (dacă larvele rămân în acea zonă) - (Shelton et al. 2014).

omizi h 3

 

Cum putem preveni daunele la porumbul dulce?

 

Nu este ușor deloc să facem asta. Dăunătorul trebuie monitorizat cu mare atenție cu ajutorul capcanelor feromonale. Când numărul capturilor crește, fermierul trebuie să meargă în câmp să verifice plantele. Se fac observații pentru detectarea timpurie a ouălor și a larvelor tinere. Larvele nu trebuie lăsate să pătrundă sub pănuși. Odată adăpostite, greu mai pot fi omorâte.

omizi h 2

Decizia de efectuare a unui tratament are la bază în primul rând monitorizarea insectei și apoi observațiile în teren (Shelton et al. 2014).

Nu este indicat să tratăm cu insecticide chimice porumbul dulce destinat consumului imediat. În situațiile grave pot fi utilizate insecticide biologice pe bază de Bacillus thuringiensis, nematode entomopatogene, NPV (nucleopoliedrovirus) - Purcell et al., 1992; Burkness et al., 2001.

Trebuie să știm că, în momentul când mătasea apare (stigmatele), lanurile de porumb sunt predispuse la atacul omizii fructificațiilor. De ce? Pentru că femelele depun ouăle pe mătasea proaspătă. De aceea este important ca soluția să ajungă pe mătase. Tratamentele trebuie făcute după polenizare. Nu se fac înainte și nici imediat după, deoarece s-ar putea ca numărul de boabe să fie afectat din cauză că pot influența germinarea polenului, receptivitatea stigmatelor sau procesul de singamie care are loc în următoarele 28 de ore după polenizare (Mòl et al., 1994; Córdova et al., 2006).

Cu privire la insecticidele chimice, studii recente arată eficiența foarte bună a clorantraniliprolului aplicat după polenizare, aproximativ după 48 ore și chiar mai mult (Viteri et Ramírez, 2022).

Mulți factori concură la stabilirea momentului optim de combatere a omizii fructificațiilor la porumbul dulce: data semănatului, monitorizarea zborului adulților, modelarea datelor obținute la capcanele feromonale, fenologia plantelor etc (Latheef et al., 1991).

omizi h 4

Important!

Accesați aplicația Arc Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Helicoverpa armigera.

Bibligrafie

Burkness E. C., Hutchinson W. D., Bolin P. C., Bartels D. R., Warnock D. F., Davis D. W., 2001. Field efficacy of sweet corn hybrids expressing a Bacillus thuringiensis toxin for management of Ostrinia nubilalis (Lepidoptera: Crambidae) and Helicoverpa zea (Lepidoptera: Noctuidae). Journal of Economic Entomology 94: 197-203.
Capinera, J. L., (2008). Maize (Corn) Pests and their management. In: Capinera J.L. (eds) Encyclopedia of entomology. Springer, Dor-drecht, DOI https://doi.org/10.1007/978-1-4020-6359-6.
Córdova, D., Benner, E. A., Sacher, M. D., Rauh, J. J., Sopa, J. S., Lahm, G. P., Selby, T. P., Stevenson, T. M., Flexner, L., Gutteridge, S., et al., 2006. Anthranilic diamides: A new class of insecticides with a novel mode of action, ryanodine receptor activation. Pestic. Biochem. Phys. 2006, 84, 196 – 214.
Viteri, D. M., Linares - Ramírez, A. M., 2022. Timely Application of Four Insecticides to Control Corn Earworm and Fall Armyworm Larvae in Sweet Corn. Insects 2022, 13, 278.
EPPO/CABI. n. d. Data sheet on Helicoverpa armigera. European and Mediterranean Plant Protection Organization (EPPO) and CAB International, Wallingford, UK. https://gd.eppo.int/taxon/HELIAR/documents. 6 pp.
Hosseininejad, A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015. Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae-fed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Latheef, M. A., J. A. Witz, and J. D. Lopez. 1991. Relationships among pheromone trap catches of male corn earworm moths (Lepidoptera: Noctuidae), egg numbers, and phenology in corn. Can. Entomol. 123: 271–281.
Mòl, R., Matthys-Rocho, E., Dumas, C., 1994. The kinetics of cytological during double fertilization in Zea mays L. Plant J. 1994, 5, 197 – 206.
Palagacheva, N. & Sevov, A. (2021). Cotton bollworm (Helicoverpa armigera Hübner) – a key pest on sweet corn. Bulg. J. Agric. Sci., 27 (1), 156 – 160.
Purcell M., Johnson M. W., Lebeck L. M., Hara A. H., 1992. Biological control of Helicoverpa zea (Lepidoptera: Noctuidae) with Steinernema carpocapsae (Rhabditida: Steinernematidae) in corn used as a trap crop. Environmental Entomology 21: 1441-1447.
Shelton, A. M., B. A. Nault, M. P. Hoffmann, S. Reiners and C. Petztoldt., 2014. Chapter 25 - sweet corn. In: 2014 Cornell Integrated Pest Management Guidelines for Commercial Vegetable Production. Ithaca, NY, Cornell University Cooperative Extension.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Săptămâna trecută, pe 4 mai 2023, a fost adoptată o Hotărâre prin care se aprobă, pentru anul în curs, schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”.

Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii de cartofi trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până cel târziu la data de 19 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR până la data de 5 decembrie, inclusiv.

Pentru a putea beneficia de sprijin financiar, producătorii agricoli trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;

  • Să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;

  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;

  • Să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică / factura / fila/filele din carnetul de comercializare.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii:

  • Producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil până la 31 decembrie 2023;

  • Producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008;

  • Producători agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991;

  • Producători agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program se va depune o cerere însoțită de următoarele documente:

  • Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

  • Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;

  • Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

  • Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

  • Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

  • Adeverința, în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, care atestă suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

  • Declarații pe propria răspundere.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul instituției, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2023.

Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

 

Condiții pentru obținerea ajutorului de minimis

 

Pentru a beneficia de sprijin financiar, producătorii de cartofi pentru consum trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;

  • Să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;

  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;

  • Să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil pana la 31 decembrie 2023; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008; producători agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991; producători agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program, cultivatorii trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:

a) Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal daca cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;

c) Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

d) Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

e) Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

f) Adeverința în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, care atesta suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

g) Declarații pe propria răspundere.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a HG și până cel târziu data de 15 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR – DGBFFE - până la data de 5 decembrie inclusiv.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8161-proiect-hg-ajutor-minimis-cartof-2023.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

O echipă de tineri fermieri, membri ai Clubului Fermierilor Români, a câștigat, pe 7 decembrie 2022, premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Premiul recunoaște contribuția pozitivă a fermierilor asupra mediului prin adoptarea și diseminarea de noi tehnologii și practici agricole.

În cadrul Congresului Congresului European de la Bruxelles, 16 echipe de tineri fermieri din toată Uniunea Europeană au prezentat mai multe proiecte care vizează îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor aplicate în agricultură, care pun accentul pe utilizarea responsabilă a resurselor de mediu, folosind soluții digitale și aplicații de management integrat al fermelor, pentru respectarea cerințelor Pactului Ecologic European, strategiilor Biodiversitate și Farm to Fork.

Echipele care au depus aceste proiecte au concurat în cadrul a trei categorii: „Cel mai bun proiect digital”, „Cel mai rezilient proiect” și „Cel mai bun proiect pentru îmbunătățirea zonelor rurale”. Proiectele au fost analizate de un juriu format din șase membri: Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European; Pierre Bascou - director DG AGRI Comisia Europeană; Diana Lenzi - președinte CEJA; Thierry de l’Escaille - secretar general ELO; Pekka Pesonen - secretar general COPA – COGECA; Peter Schmidt - președinte Divizia Agricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu EESC.

 

Tehnologiile digitale scad costurile și consumul de pesticide

 

Proiectul depus de echipa de tineri fermieri din România a avut ca studiu de caz ferma EVEL-H COMPANY din județul Vaslui, exploatația agricolă fiind astăzi un exemplu pentru fermele din regiune privind avantajele pe care le oferă digitalizarea în agricultură. Proiectul românilor a concurat cu alte opt proiecte în categoria lui, „Cel mai bun proiect digital”.

Studiul de caz prezintă impactul digitalizării asupra predictibilității și sustenabilității afacerilor agricole, cu scopul de a demonstra că agricultura românească poate fi un exemplu de reziliență și performanță, în raport cu modelele occidentale.

Tânărul fermier Alin Luculeasa, Manager Operațional, și-a asumat în fermă rolul de a transforma amenințările unei zone cu importante constrângeri naturale în oportunități, totul cu ajutorul tehnologiei. Din dorința de a practica o agricultură cât mai prietenoasă cu mediul, Alin Luculeasa a introdus treptat tehnologii digitale în activitățile din fermă începând cu anul 2017, reușind să reducă semnificativ costurile și să scadă consumul de pesticide, în unele cazuri, până la 80% față de dozele recomandate de producători.

La scrierea proiectului au contribuit colegii lui Alin Luculeasa: George Chiriță, Petruța Deac, Raul Ioan Gușeilă, Radu Mărtinescu și Răzvan Prelipcean, prin implicarea Samirei Maskan, coordonator Program Comunitate Clubul Fermierilor Români.

Tinerii fermieri care au realizat proiectul câștigător sunt absolvenți ai Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români, ajuns anul acesta la a patra ediție.

Suntem onorați să primim acest important premiu, care recunoaște performanța digitală și de mediu a fermierilor români. Din multe puncte de vedere, România poate fi luată ca exemplu privind sustenabilitatea în agricultură, însă mă bucur că prin participarea la concursuri în foruri europene avem oportunitatea de a arăta atât decidenților, cât și celorlați fermieri europeni că agricultorii din România contribuie prin acțiunile lor la atingerea obiectivelor Green Deal”, a declarat Alin Luculeasa la decernarea premiului din Parlamentul European de la Bruxelles.

Suntem mândri de tinerii noștri și ne bucurăm să vedem că eforturile lor sunt recunoscute la nivel european. Fermierii români sunt nu doar modele de performanță economică și de mediu, ci și modele de reziliență în fața unei lumi aflate în crize multiple, de la schimbările climatice, la amenințări pandemice și conflicte regionale. Clubul Fermierilor Români va continua să susțină astfel de inițiative, în virtutea misiunii asumate de a crea până în 2027 o masă critică de tineri fermieri care să asigure schimbul generațional și, odată cu el, transformarea agriculturii românești”, a adăugat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Premiul „Tineri Fermieri Europeni” recunoaște și recompensează tinerii fermieri pentru idei și practici durabile și inovatoare care abordează provocările cu care se confruntă sectorul agricol, cum ar fi reînnoirea generațională, adaptarea la schimbările climatice, securitatea alimentară și progresele tehnologice.
În cadrul concursului, tinerii fermieri au beneficiat de susținerea europarlamentarului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European, care a promovat proiectul în calitate de Ambasador.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit miercuri, 23 martie 2022, cu reprezentanți ai cultivatorilor de cartofi, membri ai Federației Naționale „Cartoful” din România, precum și cu conducerea Clubului Fermierilor Români. S-au discutat măsurile de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea Programului național de susținere a producției de cartof.

La MADR, se află în lucru un proiect de hotărâre de guvern prin care urmează a fi instituită o schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de cartof de consum – Solanum tuberosum.

Totodată, se intenționează aplicarea unor măsuri de susținere pentru încurajarea folosirii de către cultivatorii de cartof din țara noastră a materialului certificat pentru însămânțare.

„Toate măsurile pe care le punem în practică la Ministerul Agriculturii sunt elaborate pe baza dialogului deschis și constant cu cei cărora li se adresează acestea. Am prevăzut în bugetul pentru acest an sumele necesare pentru implementarea unui program de susținere a producției de cartofi. În urma discuțiilor cu reprezentanții cultivatorilor, definitivăm actul normativ pe care urmează să îl punem în dezbatere publică. De asemenea, pentru a crește producția, analizăm posibilitatea acordării unei subvenții pentru achiziția de sămânță certificată pentru înființarea culturilor de cartof de consum”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Consultările pentru elaborarea măsurilor de susținere a producției de cartof vor continua, în perioada următoare, cu membrii Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA), dar și cu reprezentanții sectorului de cercetare, ai mediului științific și academic, astfel încât să rezulte un program coerent, adaptat la nevoile și specificul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Astăzi, 11 noiembrie 2020, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport de piață al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii, care conține informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia. Reamintim că, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist, Casa de Trading a Fermierilor realizează săptămânal rapoarte privind piața cerealelor.

GRÂU

Producția la nivel mondial scade cu 700.000 de tone față de luna octombrie 2020, dar crește față de anul trecut cu 7,44 milioane tone.

Consumul la nivel mondial crește cu 1,65 milioane tone față de luna octombrie, în timp ce față de anul trecut, avem un consum sporit cu 4,38 milioane tone.

Stocurile la nivel mondial scad cu un milion de tone față de luna octombrie, însă comparativ cu anul trecut avem un plus de 19,69 milioane tone.

Se prognozează că grâul va avea corecții pozitive în următoarea perioadă, însă nu spectaculoase. „Trendul este în creștere datorită cererii constante la nivel global (consumul) și a următorilor doi factori: în lume, grâul este recoltat cu două excepții care au, totuși, prognoza lor de recoltă (Argentina și Australia) și, deci, se cunosc valorile finale de stocuri și cererea rămâne constantă din cauza secetei care a afectat destinațiile tradiționale, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, iar marii exportatori din bazinul Mării Negre ar putea suferi politici protecționiste pentru a limita exporturile”, precizează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Producția scade cu 14,19 milioane de tone față de octombrie 2020, aspect generat de două cauze: Ucraina, cu un minus de 8 milioane de tone, și SUA, care au scăzut productivitatea la hectar. „Agregând și UE, cu un milion tone lipsă, ajungem la această diferență uriașă de la lună la lună. Cu toate acestea, diferența la nivel global este pozitivă față de anul trecut, cu un plus de 28,44 milioane tone”, a specificat analistul.

Consumul scade cu 6 milioane tone la nivel global, compensând parțial scăderea de producție la nivel mondial. Comparativ cu anul trecut, consumul este în creștere cu 23,86 milioane de tone.

Stocurile scad la nivel mondial cu 9 milioane tone, ca rezultat direct al scăderii producției și compensate cu scăderea consumului. Comparativ cu anul trecut, nivelul lor este în scădere cu 11,9 milioane tone.

Porumbul va menține trendul crescător, susțin specialiștii. „Cererea Chinei se concretizează și, cu siguranță, va atinge un nivel de 26 milioane tone importuri în acest an. Atragem atenția că această cerere nu este spot doar din cauza diminuării producției naționale de porumb a Chinei, a cărei cultură a suferit din cauza taifunurilor care au săvârșit importante pagube. Ea se va repeta în anul următor și în anii ce vor veni la niveluri de cel puțin 30 de milioane de tone. Țările care vor suplini sunt rezervoarele tradiționale (Ucraina și SUA), dar și cele care vor agrea acorduri de compatibilitate în ceea ce privește siguranța hranei”, spune Cezar Gheorghe.

SOIA BOABE

Producția la nivel mondial scade cu 5,83 milioane tone față de luna octombrie, dar crește cu 25,95 milioane tone comparativ cu anul trecut.

Consumul scade ușor cu 1,56 milioane tone față de luna octombrie, dar crește față de anul trecut cu 15,16 milioane tone.

Stocurile scad față de luna trecută cu 2,18 milioane tone și față de anul trecut cu 8,82 milioane tone.

Apetitul insațiabil al Chinei devine principalul factor de creștere și suport al prețului boabelor de soia, apreciază analistul. „Traiectoria ascendentă a boabelor influențează în mod direct prețul sub-produsului numit ulei de soia, care, la rândul său, are impact asupra complexului uleiurilor vegetale în termeni de creștere. Potențialul se va menține cu siguranță în viitor și nu ar fi un exemplu rău de urmat în piața locală românească de a acorda o mai mare importanță culturii de soia și procesării boabelor pentru zootehnia românească”.

Pentru raportul complet, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-11-noiembrie-2020/

Publicat în Eveniment

Astăzi, 16 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2019.

Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sumă totală de 54.749.076,22 euro.

Potrivit art. 1, alin 6, din Hotărârea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – „Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia = 212,8841 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - lucernă = 94,6683 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe = 118,0473 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră = 210,0058 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez = 623,3161 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof = 1.386, 0929 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei = 528,9442 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr = 829,3367 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp = 1.717,9913 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp = 539,8844 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei varză și vinete pentru consum în stare proaspătă = 4.649,1189 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre = 268,9760 euro/ha

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/ha

Foto: APIA

Publicat în Știri

Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).

Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.

Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.

Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.

Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.

Publicat în Zootehnie

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista