Primele larve de Helicoverpa armigera (prima generație) își fac simțită prezența la porumbul dulce din Banat (zona Sânnicolau Mare, județul Timiș). Porumbul dulce atacat a fost semănat în luna martie în solar. După sărbătorile Pascale a fost descoperit, iar acum știuleții sunt numai buni de consumat și foarte gustoși.
În perioada următoare, spre sfârșitul lunii iulie, prognozăm creșterea curbei de zbor a celei de-a doua generații de Helicoverpa armigera. Dăunătorul este monitorizat cu ajutorul capcanelor Csalomon amplasate la Stațiunea Didactică Timișoara - USVT (ferma 4 Cioreni) cu sprijinul FMC Agro România. A doua generație este și cea mai păgubitoare la porumb, de aceea tratamentele nu trebuie neglijate.
Poate produce pagube Helicoverpa armigera la porumbul dulce?
Sigur că da, chiar pagube serioase, fiind considerat un dăunător extrem de periculos al acestei varietăți de porumb (Zea mays L. var. saccharata). După Capinera (2008), porumbul dulce este preferat de larvele de H. armigera comparativ cu celelalte varietăți. În condiții favorabile, daunele pot fi cuprinse între 60 - 70%, iar în cazuri excepționale pot ajunge chiar la 90% (Palagacheva et Sevov, 2021).
În culturile de porumb dulce, pragul economic al acestui dăunător este scăzut, adică o larvă/plantă când recolta este destinată consumului în stare proaspătă. Larvele aflate în primele stadii de dezvoltare consumă mătasea, iar cele mai mari trec pe boabe (Hosseininejad et al., 2015). De obicei se hrănesc la vârful știuletelui, dar adesea consumă și boabe de la mijlocul știuletelui, cât și de la baza acestuia.
La porumbul dulce, în urma hrănirii larvelor, secundar se instalează bacterii care duc la putrezirea boabelor. Aceste simptome le-am constatat și eu la știuleții observați. Așadar, o larvă/știulete poate produce pagube serioase la porumbul dulce pentru consum imediat.
La porumbul dulce cultivat pentru procesare, pragul economic este mai mare (>1 larvă/plantă), considerându-se că vârfurile știuleților cu Helicoverpa armigera pot fi îndepărtate (dacă larvele rămân în acea zonă) - (Shelton et al. 2014).
Cum putem preveni daunele la porumbul dulce?
Nu este ușor deloc să facem asta. Dăunătorul trebuie monitorizat cu mare atenție cu ajutorul capcanelor feromonale. Când numărul capturilor crește, fermierul trebuie să meargă în câmp să verifice plantele. Se fac observații pentru detectarea timpurie a ouălor și a larvelor tinere. Larvele nu trebuie lăsate să pătrundă sub pănuși. Odată adăpostite, greu mai pot fi omorâte.
Decizia de efectuare a unui tratament are la bază în primul rând monitorizarea insectei și apoi observațiile în teren (Shelton et al. 2014).
Nu este indicat să tratăm cu insecticide chimice porumbul dulce destinat consumului imediat. În situațiile grave pot fi utilizate insecticide biologice pe bază de Bacillus thuringiensis, nematode entomopatogene, NPV (nucleopoliedrovirus) - Purcell et al., 1992; Burkness et al., 2001.
Trebuie să știm că, în momentul când mătasea apare (stigmatele), lanurile de porumb sunt predispuse la atacul omizii fructificațiilor. De ce? Pentru că femelele depun ouăle pe mătasea proaspătă. De aceea este important ca soluția să ajungă pe mătase. Tratamentele trebuie făcute după polenizare. Nu se fac înainte și nici imediat după, deoarece s-ar putea ca numărul de boabe să fie afectat din cauză că pot influența germinarea polenului, receptivitatea stigmatelor sau procesul de singamie care are loc în următoarele 28 de ore după polenizare (Mòl et al., 1994; Córdova et al., 2006).
Cu privire la insecticidele chimice, studii recente arată eficiența foarte bună a clorantraniliprolului aplicat după polenizare, aproximativ după 48 ore și chiar mai mult (Viteri et Ramírez, 2022).
Mulți factori concură la stabilirea momentului optim de combatere a omizii fructificațiilor la porumbul dulce: data semănatului, monitorizarea zborului adulților, modelarea datelor obținute la capcanele feromonale, fenologia plantelor etc (Latheef et al., 1991).
Important!
Accesați aplicația Arc Farm Intelligence dezvoltată de FMC Agro România pentru a vedea în timp util și gratuit alertele emise pentru combaterea celor doi dăunători monitorizați. Următoarea alertă va fi pentru generația a II-a de Helicoverpa armigera.
Bibligrafie
Burkness E. C., Hutchinson W. D., Bolin P. C., Bartels D. R., Warnock D. F., Davis D. W., 2001. Field efficacy of sweet corn hybrids expressing a Bacillus thuringiensis toxin for management of Ostrinia nubilalis (Lepidoptera: Crambidae) and Helicoverpa zea (Lepidoptera: Noctuidae). Journal of Economic Entomology 94: 197-203.Capinera, J. L., (2008). Maize (Corn) Pests and their management. In: Capinera J.L. (eds) Encyclopedia of entomology. Springer, Dor-drecht, DOI https://doi.org/10.1007/978-1-4020-6359-6.Córdova, D., Benner, E. A., Sacher, M. D., Rauh, J. J., Sopa, J. S., Lahm, G. P., Selby, T. P., Stevenson, T. M., Flexner, L., Gutteridge, S., et al., 2006. Anthranilic diamides: A new class of insecticides with a novel mode of action, ryanodine receptor activation. Pestic. Biochem. Phys. 2006, 84, 196 – 214.Viteri, D. M., Linares - Ramírez, A. M., 2022. Timely Application of Four Insecticides to Control Corn Earworm and Fall Armyworm Larvae in Sweet Corn. Insects 2022, 13, 278.EPPO/CABI. n. d. Data sheet on Helicoverpa armigera. European and Mediterranean Plant Protection Organization (EPPO) and CAB International, Wallingford, UK. https://gd.eppo.int/taxon/HELIAR/documents. 6 pp.Hosseininejad, A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015. Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae-fed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.Latheef, M. A., J. A. Witz, and J. D. Lopez. 1991. Relationships among pheromone trap catches of male corn earworm moths (Lepidoptera: Noctuidae), egg numbers, and phenology in corn. Can. Entomol. 123: 271–281.Mòl, R., Matthys-Rocho, E., Dumas, C., 1994. The kinetics of cytological during double fertilization in Zea mays L. Plant J. 1994, 5, 197 – 206.Palagacheva, N. & Sevov, A. (2021). Cotton bollworm (Helicoverpa armigera Hübner) – a key pest on sweet corn. Bulg. J. Agric. Sci., 27 (1), 156 – 160.Purcell M., Johnson M. W., Lebeck L. M., Hara A. H., 1992. Biological control of Helicoverpa zea (Lepidoptera: Noctuidae) with Steinernema carpocapsae (Rhabditida: Steinernematidae) in corn used as a trap crop. Environmental Entomology 21: 1441-1447.Shelton, A. M., B. A. Nault, M. P. Hoffmann, S. Reiners and C. Petztoldt., 2014. Chapter 25 - sweet corn. In: 2014 Cornell Integrated Pest Management Guidelines for Commercial Vegetable Production. Ithaca, NY, Cornell University Cooperative Extension.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
