Într-o epocă în care schimbările climatice, volatilitatea economică și presiunea pieței internaționale rescriu regulile agriculturii europene, fermierul Constantin Mihalache are propria perspectivă asupra acesteia, venită din cei peste 30 de ani de experiență. Un fermier care are curajul să experimenteze, să compare, să analizeze și să propună soluții care, după cum îi place să zică, nu vin din cărți, ci din praf, secetă și echilibristică financiară.

Astăzi se tot vorbește despre tehnologiile alternative de semănat. Unii le susțin, alții se declară împotrivă, de aceea mulți fermieri care nu au experimentat sunt oarecum reticenți, argumentele fiecărei părți fiind destul de convingătoare. Probabil soluția la îndemână ar fi ca fiecare să încerce pe o suprafață mică, pentru a se convinge singur. 

Tehnologia de semănat fără arătură, cunoscută ca tehnologia no-till sau no-tillage, este o metodă prin care plantele sunt semănate fără a perturba solul prin arat, însămânțându-se direct în reziduurile de cultură anterioare. Ea a apărut acum aproape o sută de ani în America, imediat după Dust Bowl (o catastrofă ecologică în care arăturile agresive au dus la eroziunea severă a solului din Midwest). Primele încercări moderne sunt atribuite cercetătorului Edward Faulkner, care în 1943 a publicat lucrarea Plowman’s Folly, în care critica aratul. Începând cu anii 1970-80, no-till a fost adoptat pe scară largă în Brazilia, Argentina, Canada și Australia – țări care astăzi au milioane de hectare în sistem no-till. În România, no-till a apărut timid după 2000, dar abia în ultimii ani a devenit un subiect de interes mai larg, odată cu creșterea costurilor energetice și a intensificării secetei. Porumbul și grâul sunt culturile la care se aplică cel mai frecvent în prezent. 

Agricultura viitorului: între tehnologie și prudență

Fermierii o abordează în general experimental, ca și în cazul lui Constantin Mihalache, care într-o tarla din comuna Vlad Țepeș (Călărași) a testat-o pentru prima dată în culturile de toamnă. „Suntem într-o tarla în care am experimentat pentru prima dată la culturile de toamnă tehnologia no-till. Practic, aici avem și resturile vegetale rămase de la cultura precedentă, avem grâu semănat la o adâncime de 4 cm, soiul Rubisko, distanța între rânduri de 16,7 cm, am semănat 300 boabe germinabile pe metru pătrat, ceea ce a însemnat o cantitate de aproximativ 140 kg de sămânță la hectar. Cultura premergătoare principală a fost grâu, după care am venit, conform normelor APIA, cu o cultură succesivă de rapiță care a răsărit, dar n-a vegetat foarte mult, așa cum ne-am fi dorit de altfel, și pe care am distrus-o cu un glifosat. După care am trecut direct la semănat, cu un tractor și o semănătoare care să ne aducă practic satisfacție și să vedem în același timp dacă într-adevăr intră în planul de achiziții pe viitor.”, spune fermierul, care adaugă: „Vom continua, monitorizarea culturii și determinarea culturii în așa fel încât să ne formăm o părere și bineînțeles că rezultatele de la combină o să ne arată dacă vom continua această tehnologie sau nu”.

Probabil că testul va continua pentru că e conștient că nu îți poți da seama doar după un an dacă e bine sau nu: „Pentru că vedem că în ultimii 5-6 ani nu mai seamănă un an cu altul, această tehnologie ar trebui practic să o testăm pe o perioadă mai lungă, de minim 3 ani, ca să ne putem forma o părere despre ea.”

Ca orice fermier care-și face calcule financiare a analizat această tehnologie din toate punctele vedere și este conștient atât de avantaje, cât și de riscuri, „Ca puncte tari, dacă am face o analiză, practic se creează o stare de mulci din resturile vegetale rămase, în care practic apa nu se mai evaporă așa de ușor, și atunci e un plus, dar la fel, un punct slab este că pot fi purtătoare de dăunători, numesc așa și insecte, și boli. Și asta implică un tratament în plus cu un fungicid de calitate, controlul dăunătorilor, monitorizarea culturii cu atenție, pentru că într-adevăr, ne bucurăm de temperaturi bune și crescute, dar care pot aduce și necazuri mai devreme decât ne-am aștepta”. 

În viziunea sa, trecerea la no-till ar trebui să fie precedată de ani de minim-till, „Timp în care pământul nu se mai compactează, devine mai ușor permisiv rădăcinilor, iar cu o doză normală de fosfor care acționează asupra rădăcinii, rădăcina se va duce în profunzime după substanțele necesare dezvoltării și fructificării”. 

Dar la fel de conștient este și de dezavantajele tehnologiei practicate până acum, pentru că presupune un consum mare de resurse și o pierdere semnificativă de umiditate din sol, „În ceea ce privește agricultura convențională, clasică, cu arat, pregătit și două treceri de disc, una de combinator pentru pregătirea patului germinativ, necesită resurse umane peste ceea ce ne dorim și ceea ce nu putem să mai acordăm acum, consum mare de motorină, reușită în cazul în care nivelul de pluviometrie este cel normal, dar dacă se instalează seceta pierderea este catastrofală, pentru că se știe: la o arătură poți scoate din profunzimea solului 20, 30, 40 litri de apă, depinde de adâncimea pe care o practici; la o trecere de disc 10-15 litri de apă și așa mai departe, și deci practic, când avem nevoie de apă pentru răsărire, pentru înfrățire și așa mai departe, privim stadiile de dezvoltare ale grâului și constatăm cu stupoare că nu avem apă și practic planta e răsărită sau nu, e în stres hidric și avem pierderi de producție și implicit pierderi financiare”.

Privește spre viitorul agriculturii într-un mod lucid, cu multă circumspecție. „Din punctul meu de vedere, fermierii trebuie să se adapteze la anumite provocări venite din mai mulți factori biotici și abiotici. Avem provocări legate de un consum redus de motorină, avem provocări legate de schimbarea legislației, provocări legate de schimbările climatice și așa mai departe. Noi trebuie să ne adaptăm. Viitorul ne rezervă niște tehnologii destul de interesante, dar cu efect financiar foarte mare pe care de obicei noi nu ni le putem permite deocamdată. Este vorba de digitalizare în agricultură, de aplicare și de însămânțare variabilă și așa mai departe, lucruri care sunt de progres, e adevărat, dar cu costuri foarte mari. Desigur că vom încerca și vom testa, în așa fel încât să alegem soluțiile cele mai bune pentru fermă.”

Irigațiile, o soluție cu impact limitat

Poate în mod surprinzător, fermierul Constantin Mihalache nu se aliniază corului de voci care văd irigațiile ca o soluție pentru agricultură, le consideră doar ca una temporară și incompletă în contextul agriculturii moderne afectate de schimbările climatice. O părere care vine de la un om care a încercat tot felul de metode de irigații, inclusiv prin picurare (peste 150 de hectare): „Din punctul meu de vedere irigațiile pot fi o soluție pentru o perioadă scurtă de timp. Dacă ar trebui să irigăm pe tot ciclul de vegetație al porumbului, chiar cu niște producții foarte bune, tot am deveni neprofitabili. Și aș aminti aici ca costuri foarte ridicate, vânzătorii de echipamente pentru irigații au ridicat nivelul prea mult. Pentru o anumită suprafață, un echipament de ridicat ajunge undeva la 4000-5000 de euro, depinde de suprafața pe care vrei s-o irigi, cu cât este mai mare cu atât costurile scad”. 

Susține că irigatul nu garantează rentabilitate, pentru că apare un dezechilibru între investiție și profit care este adesea neînțeles de publicul larg, care presupune că un fermier cu irigații este automat profitabil. „Pentru că mulți nu iau în calcul că aceste echipamente trebuie amortizate. Nu le amortizăm în 5 ani, dar măcar în 10 ani. 10 ani ar însemna 500 euro pe hectar, costuri numai de amortizare, iar la prețul porumbului de 160-170 euro pe tonă, practic nu-ți poți permite să amortizezi nici măcar în 10 ani un echipament de irigat. Mai sunt cheltuieli pentru irigații, care se fac, probabil mâine-poimâine vor veni cheltuieli legate și de apă, că e normal să se plătească apa, pentru că statul cheltuiește. Eu am obținut 15 tone la porumb și n-am fost rentabil, deși mulți or să zică că mă vait sau bat câmpii. Cine nu crede o să-l plătesc, îl remunerez, să vină la mine în fermă să facă munca pe care o făceam eu în fiecare zi, să ducă motorină la grupurile de curent, să vadă că nu bat câmpii și că îi demonstrez. Și atunci să iasă în gura mare și să spună că am avut dreptate.”

Arșița, dușmanul invizibil care resetează tot

Pe lângă asta, irigarea în exces poate agrava alte probleme, pentru că astăzi nu e vorba doar despre seceta pedologică ci și despre arșiță care poate duce la apariția de boli și chiar la pierderi contractuale: „Din păcate, porumbul e o specie termofilă, dar la temperaturi de peste 32-34° metabolismul acestuia încetează, planta nu se mai dezvoltă, pierde foarte multă apă prin frunză, evapotranspirație, și atunci practic irigi, dar fără rezultat. Arșița își va spune cuvântul, avem și o groază de dăunători care au început să apară și să se manifeste în cultura de porumb, vorbim aici de diabrotica, ostrinia și helicoverpa, și lipsa umidității la picurare, pentru că nu putem să dăm apă la nesfârșit că duce la apariția celorlalte boli, vorbim de aflatoxină, și atunci practic mai marcăm și un default pentru neîndeplinire de contract, cum a fost anul trecut, și am plătit aproximativ 400.000 lei pentru neîndeplinirea unui contract, în care am avut aflatoxină”. 

Constantin Mihalache sugerează că statul ar trebui să reglementeze prețul echipamentelor de irigații, care nu a scăzut după explozia cauzată de pandemie și război: „Statul dacă ar trebui să se implice undeva, consiliul concurenței și organismele care trebuie să gestioneze acest lucru, să vadă cât adaos comercial și de unde. E adevărat, în timpul războiului au fost explozii de prețuri la oțel, la toate celelalte, dar de atunci până acum au scăzut la nivelul de dinainte de război. De ce echipamentele astea nu scad? Unde se regăsește atât de mult câștig? Sunt înțeleși între ei, că toți vând la același preț?” 

Fără fertilizare nu există agricultură rentabilă

Un alt aspect pe care Constantin Mihalache îl ridică este fertilizarea. El afirmă răspicat că agricultura modernă nu se poate face fără fertilizanți: „Nu se poate face agricultură fără așa ceva. Nici noi, oamenii nu am putea trăi fără aer, fără mâncare sau fără să consumăm apă. Să-mi arate cineva dacă o plantă, un animal, un om ar putea să trăiască fără elementele de bază ale vieții. Numai la porumb pentru fiecare tonă trebuie să dai 26, 28 kg de substanță activă de azot. Nu mai vorbim de potasiu, de fosfor, de zinc, de microelemente și așa mai departe.”

Subvențiile, ajutor pentru consumator

O temă recurentă în discursul lui Mihalache este rolul subvențiilor. În opinia sa, adevărații beneficiari sunt consumatorii. Fără aceste forme de sprijin, spune el, costurile cu alimentele ar crește vertiginos. Nu e vorba despre asistare socială a fermierului, ci despre menținerea unui echilibru economic în întregul lanț agroalimentar. „Din punctul meu de vedere trebuie ca agricultura să fie susținută, și nu pentru noi, care suntem beneficiarii direcți ai acestor subvenții, nu suntem asistați social, dar aceste subvenții se reflectă în prețul în galantar. Pentru că, dacă agricultura n-ar fi stimulată, atunci suprafața arabilă ar scădea în România, mult ar scădea, să ne aducem aminte că în 2007 nu cred că eram mai mult de 4 milioane de hectare. Cred că vreo 3,5 milioane erau nelucrate, nu vorbim de 2006, 2007 când practic eram în aderare la UE, vorbim de 1999, când ne confruntam cu mari probleme. Fac agricultură de 30 de ani și practic am trecut prin multe etape de transformare a agriculturii, dar mai greu ca în perioada asta din 2018 până acum n-am simțit. Și schimbările climatice, lipsa ajutorului guvernanților și toate celelalte. Încă o dată, reiterez: adevărații beneficiari ai subvenției sunt consumatorii finali, care găsesc în continuare carne, ei or să spună că e scumpă, dar dacă n-am fi subvenționați noi, agriculturii, ar fi devenit și mai scumpă. Ei găsesc în continuare produse de mâncare și de panificație la niște prețuri cât de cât rezonabile, ținând cont că dacă subvenții nu se vor da în agricultură, acestea se vor dubla sau chiar tripla.”

Faptul că fermierii nu sunt susținuți financiar în această perioadă a adus foarte multe ferme către faliment. Constantin Mihalache vede în acest moment că agricultura din România este în derivă. „Din punctul meu de vedere, toate fermele din România acum, chiar și cele mai capitalizate și cele mai bine susținute de administrator sau de acționariat, sunt într-o derivă. Închipuiți-vă un vapor aflat într-o furtună, în care partea de echipaj este foarte slăbit de efortul depus pe care l-au făcut, și care practic încearcă să ajungă la mal. Cam așa suntem noi, fermele din România de acum.”

Europa împotriva propriilor fermieri

Constantin Mihalache este ferm împotriva felului în care Pactul Verde European („Green Deal”) a fost implementat și perceput: „Avem povara și a deciziilor luate de UE, acest pact pentru înverzire, Green Deal, care practic a bulversat și a dus în faliment nu numai fermierii din România, ci din toată Europa. E adevărat, vrem să fim prietenoși cu mediul, vrem să producem calitate și trasabilitate produselor noastre, dar nu într-o competiție în care tot ce înseamnă concurenții noștri se bucură de alte facilități, de pesticide mult mai ieftine, cu rezultate mult mai bune – vorbim aici și de fungicide, și de insecticide, de absolut tot – și în același timp de forme modificate genetic care sunt aduse în continuare în Europa, le consumăm și noi facem pe ipocriții că noi suntem cu „sânge albastru”, suntem copii de regi, împărați și noi nu ne permitem să dezvoltăm în Europa plante de genul acesta, să nu folosim, dar le consumăm.”

La aceasta se adaugă încă o chestiune pe care o vede ca pe o amenințare pentru agricultura europeană, Tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur. „Să sperăm că nu va fi aprobat, pentru că asta ar însemna într-adevăr moartea agriculturii în Europa.” El își motivează opoziția pe faptul că  țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) permit folosirea a de trei ori mai multe substanțe active (pesticide, fertilizanți etc.), folosesc OMG-uri și tehnici de editare genetică neacceptate încă în UE, iar produsele acestora vor concura incorect cu cele europene.

Terenul nu se închiriază, se îngrijește

O altă problemă pe care o ridică Constantin Mihalache este cea legată de actualul cadru legal al arendei, pe care îl consideră injust și superficial. Bazat doar pe câteva articole din Codul civil, el nu reflectă realitatea din teren și nu oferă protecție arendașului care investește. „Un asemenea contract de arendă practic necesită în spate o lege specială. Nu două articole dintr-un Cod civil, și alea bulversante și să stăm 3 ani în Parlament cu ele și să nu le aducem la un numitor comun. Practic, Legea arendei ar trebui să înceapă de la o cartare și o bonitate a terenului. A venit proprietarul X, a făcut contract de arendă, mi-a identificat suprafața de teren, am venit cu Oficiile județene de pedologie, au luat terenul, mi-au stabilit cât fosfor, cât potasiu, ce macro și microelemente am, îmi spun și câte buruieni, nu ca după 2-3 ani să vină proprietarul că nu i-am dat „bună ziua” pe stradă, să-și ia terenul bine îngrășat, întreținut și toate celelalte. E ca și cum cineva ți-ar da o vacă slabă, costelivă, care varsă acum un litru de lapte, o vede apoi grasă, frumoasă, știe că dă 10 litri de lapte, i-ai plătit arenda și tot ce ai convenit cu el și pe urmă vrea să ți-o ia înapoi s-o mulgă el, că a ajuns la un stadiu superior de producție. Cam așa. Deci ar trebui niște chestii strict legate. Vrei să-ți terenul de la mine? Am avut azot 30 kg, ți l-am adus la 100 kg, plătești diferența! Nu în așa fel încât să prinzi proprietarul, să-l jupoi sau să-l șantajezi. Dar sunt banii mei învestiți în el, munca și priceperea mea, faptul că uitați cu ce ne confruntăm, că zona este expusă eroziunii și vom avea deșert probabil dacă nu vom avea grijă de aceste terenuri, sarcină care-mi cade mie în spate ca arendaș, pentru că eu, dacă vreau să protejez aceste soluri ca să le dau valoare și alt arendaș nu le exploatează cum trebuie și nu are grijă de ele și mai târziu acolo o să fie nisip și eu încă mă bucur de o cantitate frumoasă de humus și de materie organică în sol, am avut grijă de ele și atunci într-adevăr sunt beneficii pe care le aduc proprietarului și pe care trebuie să le simt și eu.”

Pentru Mihalache, terenul luat în arendă nu este o marfă, ci un angajament agronomic și etic, iar orice relație corectă între proprietar și fermier trebuie să țină cont de acest principiu.

O pasiune pentru veșnicie

Cu toate că sunt atâtea probleme și inechități în agricultură Constantin Mihalache nu ar face altceva dacă ar fi să o ia de la capăt. Suferă că sunt atât de multe piedici, unele obiective, altele subiective pe care fermierii sunt nevoiți să le treacă. Când li se pare că au reușit, trebuie să o ia de la capăt: „Noi suntem ca un om care este aruncat în mijlocul unui fluviu și care dă din mâini, muncește și ajunge la un moment dat la mal, și atunci practic ne trezim și spunem: m-am capitalizat, gata, sunt bine, am ajuns la mal, acum am timp și pentru familie, că mulți ne neglijăm și familiile, și weekenduri, și concedii, și punem într-adevăr culturile pe primul plan, să oferim plantelor tot ce găsesc mai bun și tot ceea ce este necesar dezvoltării lor. Gândiți-vă la un om care, sleit de puteri, până la urmă ajunge la un mal. Și când să facă un pas pe mal, vine un torent mai rapid și-l aruncă din nou în fluviu. Cam așa suntem și noi în agricultură. Sunt trei-patru ani foarte buni, în care ne bucurăm de rezultatele muncii noastre și considerăm că rezultatele sunt pe măsura eforturilor și priceperii noastre, și deodată suntem ba de decidenții politici, ba de schimbările climatice, ba de o grindină – Doamne, ferește! – sau de nu știu mai ce, și suntem aduși din nou în mijlocul vâltorii și iar trebuie s-o luăm de la capăt. Probabil că ne place lucrul acesta, nu știu ce să spun, că practic, dacă ar fi s-o luăm de la început cred că din punctul meu de vedere sunt 90% dintre fermieri care ar face același lucru. Cam asta ar fi și cred că sunt în asentimentul multor fermieri”.

Pasiunea pentru agricultură este atât de puternică încât dorința sa cea mai mare este să își petreacă veșnicia acolo, în mijlocul câmpului. „Cea mai mare bucurie a mea ar fi ca în momentul în care-mi voi pierde viața să fiu înmormântat pe locurile astea, aici, nu în cimitir, iar copiii mei să-mi continue afacerea fără să o destrame. Iar copiii copiilor copiilor mei la fel, să țină afacerea așa cum, cu multe riscuri și cu greutăți de întâmpinat, am ținut-o eu și la fel s-o țină unită și s-o dezvolte mai mult. Cam așa mi-aș dori, să fie greu de realizat, dar nu imposibil.”

Așadar, Constantin Mihalache vede viitorul agriculturii ca pe o cursă de anduranță în care fermierul trebuie să fie în același timp inovator, economist, meteorolog și strateg. No-till-ul, digitalizarea, alegerea culturilor, adaptarea la schimbările climatice, optimizarea inputurilor – toate sunt arme în această luptă. Dar fără o politică agricolă coerentă și fără echitate în piața internațională, fermierul european rămâne expus, cu mâinile în pământ și ochii spre cer.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Acum, mai mult ca oricând, fermierii europeni au nevoie de o gamă largă de instrumente pentru a-și proteja culturile de presiunea dăunătorilor și a bolilor. Schimbările climatice agravează și mai mult aceste probleme într-un moment în care trebuie să producem mai durabil.

Inițiativele politice, cum ar fi Pactul Verde European al Uniunii Europene, au ambiția de a face agricultura mai durabilă, de a reduce riscul utilizării pesticidelor și de a promova alternative la pesticidele convenționale.

Produsele de biocontrol fac adesea parte din aceste discuții. Datorită originii lor naturale, acestea răspund unei aspirații societale mai largi de a se baza mai mult pe soluții naturale, care se extinde dincolo de agricultură și alimentație. Majoritatea produselor de biocontrol sunt autorizate pentru utilizarea în producția ecologică și sunt esențiale pentru setul de instrumente al agricultorilor ecologici. Există o gamă largă de soluții de biocontrol, inclusiv substanțe naturale, microorganisme, feromoni sau agenți de biocontrol invertebrați.

Multe soluții de biocontrol sunt deja disponibile și utilizate pe scară largă în Europa. Compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii Corteva Agriscience a fost lider în controlul dăunătorilor de origine naturală în Europa și în întreaga lume timp de decenii cu spinosad. Substanță naturală obținută prin fermentarea unui microorganism din sol, spinosadul este una dintre cele mai utilizate soluții de biocontrol pe scară largă la peste 200 de culturi și un instrument indispensabil atât pentru fermele convenționale, cât și pentru cele ecologice.  

Cercetarea în domeniul biocontrolului este mereu în creștere și există un număr mare de produse inovatoare care sunt dezvoltate și introduse pe piață. Corteva și alte companii care sunt membre ale CropLife Europe și-au luat angajamentul de a investi patru miliarde de euro în biocontrol până în 2030 pentru a sprijini obiectivele Pactului Verde European. Având natura ca punct de plecare, există multe oportunități de a dezvolta produse care pot funcționa bine pentru a răspunde nevoilor de protecție a culturilor, fiind în același timp sigure de utilizat.

Utrisha™ N, biostimulatorul care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție

Corteva aduce variante noi, una dintre acestea fiind o soluție cu microorganisme pentru a controla aflatoxinele din porumb, precum și biostimulanți care sprijină eficiența utilizării nutrienților si toleranța plantelor la stres. Recent, Corteva a anunțat achiziția Symborg și Stoller, două companii biologice care ne vor consolida și mai mult oferta de biocontrol și biostimulanți.

Ca parte a portofoliului de produse biologice din Europa, Corteva Agriscience a introdus biostimulatorul Utrisha™ N, care crește eficiența utilizării azotului în culturi și sporește potențialul de producție. Tehnologia inovatoare oferă valoare prin gestionarea integrată eficientă a nutriției în condiții naturale de câmp, adaptându-se la nevoile de creștere ale plantelor și contribuind în mod durabil la maximizarea potențialului de producție. Componenta activă a Utrisha™ N este o tulpină de bacterii naturale Methylobacterium symbioticum care fixează azotul din aer și îl transformă pentru plantă. În acest fel, Utrisha™ N oferă o sursă alternativă de azot care reduce dependența de absorbția azotului din sol și asigură accesul plantei la azot pe tot parcursul sezonului. 

În România, Utrisha™ N este în curs de omologare. Lansarea acestui produs îi va ajuta pe fermierii locali să crească productivitatea și profitabilitatea prin implementarea unor practici agricole durabile. La începutul lunii iunie a acestui an, Utrisha™ a fost, de asemenea, verificat ca fiind un program cu certificare USDA Process Verified (PVP) de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Pentru a primi această verificare, Serviciul de Marketing Agricol al USDA a efectuat un audit riguros al respectării de către Corteva a standardelor exigente de management al calității 9000 ale Organizației Internaționale de Standardizare. Asigurarea eficienței și siguranței produselor de biocontrol este esențială. Prin urmare, Corteva susține un cadru de reglementare pentru produsele de biocontrol. Fermierii au nevoie de soluții care să funcționeze și există  opțiuni eficiente de biocontrol care pot fi utilizate fie ca atare, fie în combinație cu cele convenționale, ca parte a programelor de combatere integrată a bolilor si dăunătorilor.

Produsele de biocontrol nu înlocuiesc pesticidele convenționale. Cu toate acestea, ele reprezintă segmentul de protecție a culturilor cu cea mai rapidă creștere, urmând să reprezinte 25% din piața globală până în 2035. În acest context, sprijinirea adoptării biocontrolului de către agricultori va rămâne esențială.

Corteva Agriscience aduce noi soluții și realizează importanța existenței unui cadru politic și de reglementare favorabil pentru prezența acestor produse pe piață. Biocontrolul are un rol-cheie de jucat, alături de alte soluții, cum ar fi inovarea în domeniul ameliorării plantelor sau instrumentele digitale și de agricultură de precizie, pentru a face agricultura UE mai durabilă.

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Urmărind sustenabilitatea, noi practici agricole își fac locul prin lansare de soluții în agricultură care să faciliteze dezvoltarea plantelor prin menținerea fertilitații și calității solului cu obținerea unei producții agricole profitabile și sustenabile. Astfel, compania Andermatt aduce pe piață RhizoVital^® C5, biostimulatorul ce conține inoculantul bacterian de ultimă generație - Bacillus atrophaeus ABi05 - care asigură o creștere puternică și sănătoasă a plantelor.

Utilizarea microorganismelor benefice este considerată una dintre cele mai promițătoare metode pentru practici de gestionare a culturilor. Bacteriile din genul Bacillus spp. de tipul rizo-bacteriilor pot forma spori și supraviețui în sol pentru o perioadă lungă de timp în condiții de mediu dificile, reflectând rolul lor vital în creșterea toleranței plantelor la stresul biotic și abiotic.

RhizoVital^® C5 poate fi aplicat în culturi ecologice, dar poate fi o componentă suplimentară în completarea tehnologiei bazate pe produse agrochimice ajutând la mobilizarea nutrienților prezenți în mod natural sau a îngrășămintelor aplicate, ajutând la extragerea valorii maxime din cultură.

Ce este RhizoVital^® C5 și cum funcționează?

RhizoVital^® C5 conţine spori vii de Bacillus atrophaeus ABi05 în concentraţie de 2,5 × 10¹⁰ cfu/ml, o bacterie naturală care se găseşte în sol şi care susţine o creştere sănătoasă a plantelor, sporind vitalitatea plantelor şi rezistenţa la stres abiotic, îmbunătățind astfel randamentul culturilor.

Bacillus atrophaeus ABi05 germinează de la 8°C colonizând rizosfera și suprafața rădăcinilor plantei. Acolo, bacteriile se hrănesc cu exudate radiculare (zaharuri, aminoacizi și alte substanțe emise de plante). Multe culturi „hrănesc” microorganismele din sol prin eliberarea în sol cu ajutorul rădăcinilor până la 20-60% din asimilați (zaharuri produse prin fotosinteză).

RhizoVital^® C5, în calitate de contrapartidă simbiotică, furnizează diverse enzime, care îmbunătățesc disponibilitatea și mobilizarea nutrienților din sol pentru plante. Astfel se creează un sistem radicular mai mare, cu mai multe rădăcini ajutând cultura să fie mai sănătoasă, mai rezistentă cu posibilitatea dezvoltării, chiar și în condiții suboptime.

Cel mai bun mod de a aplica RhizoVital^® C5

Gestionând nutriția disponibilă la o scară microscopică din jurul rădăcinilor, RhizoVital^® C5 crește cantitatea de nutriție către plante, crescând astfel uniformitatea culturii. Dezvoltat special pentru activitate la temperaturi mai scăzute (cel puțin 8°C), RhizoVital^® C5 este ideal pentru aplicarea ca tratament sămânță sau aplicat în brazdă concomitent cu semănatul.

Utilizat ca tratament sămânță, doza recomandată este 0,2 litri/100 kg seminţe la floarea-soarelui, porumb, soia, fasole (concentrația soluției aplicate este de 20%) și 0,1 litri/100 kg seminţe la grâu (concentrația soluției aplicate este de 10%).

Cu ce alte produse poate fi amestecat RhizoVital^® C5?

RhizoVital^®C5 conține endospori care sunt compatibili cu majoritatea produselor de protecția plantelor și îngrășăminte, atâta timp cât se respectă o valoare a pH-ului între 4,5 și 8,5  în amestecul din rezervor. Nu se amestecă cu cupru.

Beneficiile lui RhizoVital^® C5

• Cultură rezistentă - ajută planta să își construiască un sistem radicular puternic și sănătos, ceea ce duce la o dezvoltare mai sănătoasă și mai tolerantă la stres a culturilor. Bacteriile se dezvoltă în jurul sistemului radicular al plantei, nelăsând loc pentru dezvoltarea agenților patogeni;

• Favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor - îmbunătățește disponibilitatea și mobilizarea nutrienților asigurând o răsărire uniformă a plantelor;

• Aplicare flexibilă - compatibil cu majoritatea produselor de uz fitosanitar și îngrășămintelor, poate fi integrat în programele de tratament existente;

• Complet - completează strategiile de producție convenționale și producția ecologică.

Puteți găsi mai multe informații despre modul de utilizare al RhizoVital^® C5 accesând link-ul: https://www.andermatt.ro/produs/rhizovital-c5/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience a organizat pe 8 iunie, în localitatea Dragoș Vodă, județul Călărași, una din edițiile evenimentului „Corteva Agronomy Day” ale acestui an. Gazdă a fost SC Ildu SRL - Ferma Iliuță.  

Corteva Agriscience a ales de foarte mulți ani să își prezinte portofoliul de produse în colaborare cu mai multe ferme din țară, unde amplasează platforme demonstrative. Acolo invită fermierii și le prezintă caracteristicile plantelor din portofoliu și tehnologiile de protecție a plantelor.  

Un parteneriat avantajos

Platforma la care am participat a avut loc la Ferma Iliuță, aparținând fiului cunoscutului fermier Vasile Iliuță, Claudiu, cel cu care am și stat de vorbă. Ne-a spus că este un obicei, acesta de a colabora cu Corteva. Un obicei vechi de mai bine de zece ani. Colaborarea este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, Corteva poate să-și verifice caracteristicile produselor din portofoliu, pe de altă parte, fermierul poate testa în propria fermă cele mai noi produse, putând să aleagă cele mai potrivite soluții pentru sine. „În fiecare an testăm. Dacă nu testăm să fim în trend cu tehnologia, riști să pierzi. În fiecare an, ce apare nou trebuie testat, ca să poți să vezi dacă se adaptează bine în zona ta. De-a lungul timpului s-au mai îmbunătățit hibrizii, au apărut cei mai rezistenți la secetă, pierd apa mai repede, adică an de an s-a venit cu produse noi”, ne spune Claudiu Iliuță. Pe lângă cei doi parteneri câștigă și ceilalți fermieri din zonă, pentru că pot vedea capacitatea unor produse, fie de genetică, fie soluții tehnologice de protecția plantelor, cum se manifestă în condiții similare cu cele din ferma lor. Ai putea spune că aceștia din urmă sunt cei mai câștigați pentru că nu riscă nimic, doar vin și văd care este mai bun.

Suprafața pusă la dispoziție platformei demonstrative este de 10 – 15 hectare – zice că nu a stat să măsoare exact –, pe care au fost puse culturi de grâu, rapiță, floarea-soarelui, porumb și soia. Au avut probleme cu ciorile la floarea-soarelui, fiind nevoiți să semene de trei-patru ori. Corteva oferă, prin brandul Pioneer, genetică pentru porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia, grâul provenind de la un alt furnizor.  

Pentru a fi puse în evidență soluțiile tehnologice de protecție a plantelor, acestea sunt utilizate pe sole învecinate cu alte sole pe care s-au folosit alte soluții sau nu s-a folosit niciun fel de substanță de protecție.  

Lider de piață pe multe planuri

Despre oferta concretă a produselor prezentate de Corteva la evenimentul de la Dragoș Vodă, ne-a vorbit Jean Ionescu, Country Leader România & Republica Moldova. A ținut să precizeze că brandul Pioneer este lider în furnizarea de semințe hibride de porumb, floarea-soarelui, rapiță și soiuri de soia, atrăgând atenția asupra portofoliului de „hibrizi de porumb, unde ne pregătim noile lansări pentru 2024 și nu vă ascundem că ne mândrim că brandul Pioneer este astăzi brandul cel mai de încredere la nivel mondial în marea majoritate a fermelor și este brandul care oferă de departe cea mai performantă gamă de hibrizi de porumb din categoria Optimum Macomax, gama Premium, care inclusiv în zona în care ne aflăm, în Bărăgan, este o gamă de produse care ocupă peste 55-60% din piață”. Legat tot de genetică, a spus că se pregătesc să lanseze noi hibrizi de rapiță: „Vom lansa cei doi hibrizi de rapiță astăzi, e vorba de PT314 și PT315, care vor reprezenta cel mai ridicat nivel de performanță productivă, cu un consum de azot mai mic, și, de asemenea, cu cea mai ridicată rezistență la scuturare. Credem că noile lansări la rapiță vor fi hibrizii care în următorii cinci ani vor domina piața hibrizilor de rapiță în România și, dacă mai era nevoie să precizez, după cum știți, brandul Pioneer încă de anul trecut a devenit lider și în cultura de rapiță și e un lucru cu care ne mândrim”. A adăugat și faptul că se poate spune despre Corteva că domină aproape total cultura de rapiță, pentru că poate oferi tot ce are nevoie un fermier pentru a o cultiva. „Corteva are cel mai complet portofoliu pentru rapiță, începând de la hibrizi de rapiță, tratament de sămânță – și aici Lumiposa®e soluția care e universal valabilă astăzi în tratamentul semințelor cu insecticid la rapiță –, plus portofoliul de erbicide, insecticide, e vorba de Galera™ Super,  Korvetto™, Capartis®– fungicidul nostru pentru rapiță – plus Inazuma®. Cred că este un portofoliu premium care cu siguranță ocupă, în alegerea fermierilor, prima poziție.”

Tot în partea de protecție a plantelor a evidențiat și erbicidul Viballa® pentru floarea-soarelui, numind-o „singura soluție care combate ambrozia în floarea-soarelui, chenopodium, amaranthus, cânepa, adică toate buruienile-problemă din cultura florii-soarelui”. Jean Ionescu a concluzionat că, de fapt, Corteva este lider absolut de piață prin portofoliul de erbicide la cereale păioase, din care a remarcat Bizon, ca fiind „soluția numărul unu de erbicidare în toamnă, soluția cea mai completă din piață”.

De asemenea, a remarcat fungicidul Verben™ , „care după acest an a devenit soluția cu indicația de performanță cea mai ridicată în primul tratament sau al doilea tratament la cereale păioase”. De altfel, și Claudiu Iliuță, gazda evenimentului, spunea că este încântat de acest produs. „Cel mai bun fungicid, Verben™. Îl recomand. Acesta a fost primul an în care l-am folosit, dar vreau să vă spun că, deși este puțin mai scump, își face treaba cu desăvârșire.”

La Corteva a început viitorul

Un produs-vedetă al prezentării, pe care Corteva îl va oferi spre vânzare începând cu anul viitor, este Utrisha™ N, un biostimulator cu rol în eficientizarea nutriției, ajutând la asimilarea azotului necesar din atmosferă. Este bio pentru că este de fapt o bacterie, Metylobacterium symbioticum, despre care Jean Ionescu spune că „va învăța planta de cultură să-și asigure cea mai mare parte de azot din atmosferă. Este practic bacteria care va intra în partea de fine-tuning a agriculturii mondiale și prima bacterie stabilizată, microîncapsulată, utilizată de fermieri pe scară largă”. Așadar, caracteristica principală a acestui produs este faptul că bacteria respectivă este stabilizată și încapsulată. „O bacterie în mod normal trebuie păstrată în frigider, în condiții excepționale de păstrare. Practic, ce a făcut Corteva? A reușit să stabilizeze o bacterie, pentru a fi ținută într-un ambalaj obișnuit și depozitată în spațiul obișnuit în care fermierul, distribuitorul păstrează produsele de uz fitosanitar, practic n-are nevoie de alte condiții”, ne explică Jean Ionescu.  

Evident că această bacterie nu este venită din neant, ea este prezentă în natură, în sol, ea interacționa în mod normal cu planta și până acum. Ceea ce reprezintă un plus în folosirea acestui produs este numărul mai mare de bacterii pe care planta îl va avea la dispoziție pentru a coabita. Bacteria se hrănește cu etanolul pe care planta îl produce și, la rândul ei, ajută planta să fixeze azotul din atmosferă. Așa cum spune domnul Ionescu, spre deosebire de alte soluții la care este nevoie de o grijă mare la dozaj, bacteria Metylobacterium symbioticum nu afectează planta în mod negativ dacă se află într-un număr mai mare decât este necesar. „Chiar dacă, prin absurd, supradozezi, cantitatea folosită este întotdeauna autoreglată de plantă. Adică, în niciun caz nu se intră în partea de «mai mult decât este nevoie». Sunt soluții care nu se găsesc în amprenta identificată în plantă, adică sunt soluții biologice sută la sută.”

Dacă nu e nevoie să ne facem probleme asupra dozajului, trebuie însă avut grijă la aplicarea lui. „Produsul trebuie aplicat într-un interval de temperatură între 10 și 27°, este ideal să nu fie amestecat cu alte produse, pentru că este viu și, bineînțeles, de exemplu apa cu clor omoară bacteria, alte produse de uz fitosanitar omoară bacteria, adică produsul trebuie aplicat singur. Pentru că dacă este aplicat corect, reușita este garantată, dar dacă facem greșeli intrăm în partea în care nu vedem efectul așteptat”, spune Jean Ionescu și ne asigură că „prin echipa de agronomi Corteva, dăm toate indicațiile fermierilor și în toate cataloagele, materialele informaționale pe care le oferim dăm detaliile de la A la Z, pentru că ne interesează foarte tare ca acest produs să fie aplicat corect.”

Se așteaptă omologarea acestui produs în perioada octombrie-noiembrie a acestui an, pentru ca de la anul să poată fi pus în vânzare.   

Această categorie a produselor biologice este una de viitor pentru Corteva, pentru că, se știe, încă de anul trecut au fost achiziționate două mari companii, Stoller din SUA și Symborg din Europa.  

Doar ce a fost prezentat noul produs, că a și stârnit interes din partea fermierilor. Gurlui Gheorghe, administratorul societății Agrisol, din Belciugatele, spune că merge la astfel de prezentări pentru că este atras de tot ce este nou și acest produs i-a stârnit interesul. „Am mai citit ceva despre bacteria asta, dar faptul că este un produs pe care noi îl administrăm pe cultură, foliar, și reușește să fixeze azotul e ceva extraordinar. N-o să mai cheltui atâția bani pe îngrășămintele astea sintetice și-și face treaba bacteria fixând azotul atmosferic. Economie de bani, în primul rând, și mai multă siguranță.”  

Reguli de aplicare Utrisha™ N

• Pentru a obține maximumul de eficacitate, aplicați Utrisha™ N culturilor care nu se află în stres biotic sau abiotic.

• Utrisha™ N trebuie aplicată în prima parte a zilei, pentru a beneficia de marea majoritate a stomatelor deschise.

• Utilizați cu apă care să aibă un conținut de cloruri sub 1 ppm și pH 5-8.

• Utrisha™ N trebuie aplicată când procesele fotosintetice sunt la un nivel optim, iar temperatura mediului ambiant este de peste 10⁰ C în încălzire.

• Aplicarea este recomandată când 50% din plante au acoperit terenul sau au ajuns la jumătate din biomasa normală.

Corteva Agriscience (Corteva) (NYSE: CTVA) și Bioceres Crop Solutions Corp. (Bioceres) (NASDAQ: BIOX) au încheiat un acord comercial exclusiv pentru a crește disponibilitatea soluțiilor biologice pe piața din Europa.

Astfel, Corteva Agriscience și Bioceres Crop Solutions vor lucra împreună în scopul accelerării proceselor de reglementare necesare pentru a introduce, pe piața europeană, un bioinsecticid de ultimă generație, dezvoltat de subsidiara Pro Farm a Bioceres.

Produsul este un insecticid biologic, care este la fel de eficient ca și insecticidele convenționale și este adecvat pentru practicile agricole tradiționale, culturile țintă fiind cele de porumb, cereale, precum și culturile de floarea-soarelui și de rapiță. Odată omologat, Corteva Agriscience va deveni distribuitorul unic în Europa, cu ajutorul echipei Seed Applied Technologies (SAT) și va putea aplica această tehnologie și pe genetica marca Pioneer^®.

În plus, Corteva Agriscience va continua să comercializeze Lumidapt™, de la Pro Farm, un fertilizant tratament pentru sămânță și stimulator de creștere al culturilor.

Matti Tiainen, președintele Pro Farm, o filială a Bioceres care operează în Europa, a declarat: „În Europa, cererea pentru soluții eficiente, cu un profil de mediu optim, este într-o creștere continuă, pe măsură ce condițiile de reglementare devin din ce în ce mai dificile, iar fermierii caută produse noi, inovatoare pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor care afectează culturile agricole. La Pro Farm, avem unul dintre cele mai importante portofolii de produse biologice din lume, cu soluții unice pentru fermieri, testate pe teren, pentru a răspunde cât mai bine tuturor nevoilor. Prin intermediul acestui parteneriat ne vom baza pe Corteva Agriscience pentru a pune la dispoziție fermierilor din regiune cele mai recente inovații ale noastre”.

Bioceres Crop Solutions dezvoltă și comercializează soluții care influențează productivitatea, concepute pentru a regenera ecosistemele agricole, generând, în același timp, culturi mai rezistente la schimbările climatice. În acest scop, soluțiile Bioceres oferă fermierilor stimulente economice pentru a adopta practici de producție mai prietenoase cu mediul. Compania dispune de o platformă biotehnologică unică, cu tehnologii brevetate, de mare impact, pentru semințe și inputuri microbiene, precum și soluții de nutriție și protecție a culturilor de ultimă generație. Prin intermediul programului HB4^®, compania oferă soluții digitale pentru a sprijini deciziile producătorilor și pentru a asigura trasabilitatea, de la un capăt la altul, a producției.

Jean-Philippe Riffat, EMEA Marketing Leader la Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience își ia angajamentul de a le oferi fermierilor o gamă largă de soluții durabile, care să contribuie la obținerea unor recolte ridicate și profitabile. Acest angajament permite satisfacerea cererii de produse naturale, venite din partea societății și a factorilor decidenți, progresând, astfel, către îndeplinirea misiunii noastre de a crea produse inovatoare, care să aducă valoare agricultorilor”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o experiență de peste 24 de ani în agribusiness, în protecția plantelor, Liliana Ionescu se alătură echipei Andermatt Biocontrol România începând cu data de 1 martie 2023, în funcția de funcția de Chief Executive Officer, având ca obiectiv principal dezvoltarea și extinderea operațiunilor pe piața locală.

Liliana Ionescu este licențiată în inginerie agricolă la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și deține o diplomă de master în agricultură durabilă. Înainte de actuala numire, ea a deținut diverse roluri manageriale în departamentele de vânzări și marketing. Manager de marketing la DuPont România, iar în ultimii zece ani la Summit Agro România în dezvoltarea afacerilor internaționale, vânzări și marketing, dintre care în ultimii trei ani director comercial pentru România, regiunea Balcanică și Republica Moldova.

„Obiectivul Andermatt Biocontrol România este de a oferi fermierilor soluții de biocontrol pentru protecția culturilor destinate utilizării în agricultura ecologică, dar și în cea convențională, care aplicate în cadrul programelor de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor vor aduce un aport valoros în prevenirea rezistenței la soluțiile chimice existente, precum și menținerea unui mediu cât mai curat și sănătos. Ne propunem să aducem în România soluțiile de biocontrol deja consacrate și utilizate de fermierii din întreaga lume. Primul produs care a fost lansat cu succes în 1988 de catre Andermatt a fost insecticidul biologic Madex, un baculovirus natural împotriva moliei mărului (Cydia pomonella), care în prezent este omologat în peste 35 de țări din întreaga lume, printre care și România”, a declarat Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România.

În prezent, în țara noastră sunt omologate produsele: Madex Top, NeemAzal®-T/S , Vitisan , RhizoVital C5, urmând să fie lansate noi soluții de biocontrol, produse care sunt omologate la nivel global de către Andermatt Grup AG Elveția și companiile partenere.

Despre Andermatt Grup AG Elveția

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

• În 2022, fermierii din România au putut alege dintr-un portofoliu complex de 17 hibrizi productivi Syngenta de floarea-soarelui ce acoperă toate tipurile de tehnologie din piață

• În 2022, în România, creșterea vânzărilor semințelor de floarea-soarelui Syngenta a fost de două cifre, depășind piața din România, aflată în creștere ca suprafață cu 4,5% față de anul trecut

În 2022, floarea-soarelui a fost din nou o cultură preferată de fermierii din România, fiind cultivată pe o suprafață de peste 1.310.000 hectare, conform estimărilor Comisiei Europene. Această tendință de creștere a fost confirmată și prin interacțiunile echipei Syngenta cu fermierii.

În acest an, Syngenta România a pus la dispoziția fermierilor din România un portofoliu larg de 17 hibrizi, adaptați pentru orice tehnologie din fermă, clasică sau high-oleică, răspunzând cu succes la nevoile fermierilor legate de nivelul de productivitate și toleranțe. „2022 reprezintă încă un an de succes pentru floarea-soarelui Syngenta în România, cu o creștere estimată a cotei de piață de 3,5 puncte procentuale, consolidând tendința începută cu câțiva ani în urmă. Pentru fermierii din România, considerăm că sezonul 2023 va reprezenta un punct de referință în inovația geneticii Syngenta la cultura de floarea-soarelui. Syngenta România își menține tradiția și angajamentul de a oferi fermierilor din România acces la hibrizi de floarea-soarelui de ultimă generație, adaptați și productivi, acoperind toate segmentele de tehnologie în cultura de floarea-soarelui disponibile astăzi”, transmite compania.

***

Rapiţa este o cultură iubită de fermieri, mai ales că este prima care aduce bani în fermă. Compania BASF a intrat și pe piața semințelor, lansând în România, în urmă cu doi ani, brandul InVigor^® de semințe de rapiță. Astăzi, gama de semințe de rapiță InVigor^® disponibilă în portofoliul BASF Agricultural Solutions România cuprinde atât hibrizi Clearfield^®, cât și hibrizi convenționali de rapiță.

„Caracteristicile principale ale hibrizilor de rapiță InVigor^® sunt productivitatea și stabilitatea, dar și o serie întreagă de caracteristici genetice și agronomice, cu impact esențial în viitor. Sunt semințe pregătite pentru o tehnologie de vârf, adaptate nevoilor cultivatorilor care-și doresc performanțe de top de la cultura de rapiță. Colaborarea dintre BASF și fermieri, în cadrul programului de ameliorare a hibrizilor, duce la obținerea de informații valoroase, pe care experții noștri le folosesc pentru a proiecta și dezvolta în permanență hibrizi noi, foarte performanți”, precizează Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

Portofoliul BASF de hibrizi InVigor^®:

• InV1166CL - Hibrid de rapiță Clearfield^®, cu producții foarte ridicate, tolerant la iernare cu vigoare mare și cu o bună toleranță la Phoma.

• InV1266CL - Este un hibrid de rapiță Clearfield^®, foarte robust și bine adaptat la agroclimatul din România.

• InV1170 - Hibrid de rapiță de toamnă cu toleranță excelentă la Phoma și Verticillium, foarte bună toleranță la scuturare.

• InV1188 - Hibrid de rapiță de toamnă cu o stabilitate excelentă a producției, pe toate tipurile de sol, inclusiv pe solurile ușoare, bună toleranță la scuturare.

• InV1022 - Hibrid convențional de rapiță de toamnă, cu potențial ridicat de producție pe toate tipurile de sol, în special pe cele adânci și o foarte bună toleranță la boli.

• InV1165 - Hibrid convențional de rapiță, cu o bună răsărire în toamnă, potențial foarte ridicat de producție, stabilitate excelentă și toleranță bună la Phoma și o excelentă toleranță la scuturare.

În piață ajunge doar ceea ce este profitabil pentru fermier

Hibrizii de rapiță InVigor^® sunt adaptați la condițiile țării noastre, BASF având în România loturi de ameliorare. În fiecare an se testează între 30 și 40 de hibrizi, în peste 10 locații din întreaga țară, și numai hibrizii care trect toate testele vor ajunge în fermele românești.

„Potențialul de producţie al hibrizilor este uriaş, este foarte mare. Este important ca tehnologia şi câteodată clima să ne ajute să ajungem la acest potenţial. Dar noi verificăm în primul şi în primul rând câteva caracteristici ale hibrizilor pentru România, care eu consider că sunt foarte importante. Sigur, producţia este pe primul plan. Dar ca să ajungi la producţie ai nevoie de câteva caracteristici pe care hibrizii trebuie să le aibă ca să ajungă la acest potenţial de producţie. Primul ar fi creşterea viguroasă pe perioada de vegetaţie. De multe ori semănăm târziu sau plantele răsar târziu şi atunci le trebuie o perioadă destul de lungă pentru a ajunge la dimensiunea corectă pentru intrarea în iarnă, care este undeva la 18 frunze. Or, având o creştere rapidă în prima perioadă de vegetaţie îi trebuie un timp mai scurt pentru creşterea corectă până la intrarea în iarnă. Pe urmă, toleranţa la ger. Ultimele ierni nu sunt foarte dramatice în România, dar nu se ştie niciodată când vine un ger puternic, iar investiţia făcută de fermier în toamnă trebuie păstrată până în primăvară astfel încât el să poată să aibă o producţie corectă. Şi testăm lucrul acesta şi introducem pe piaţă numai hibrizii toleranţi la ger. O altă caracteristică importantă este toleranţa la boli. Arhitectura plantei, asta înseamnă plante care nu cad, nu se frâng şi sigur, este o premisă pentru o producţie mai bună. În plus, toleranţa la scuturare. Este o problemă serioasă atunci când, şi de multe ori se întâmplă lucrul ăsta în România, avem furtuni sau vânturi puternice, dar pe lângă arhitectura plantei de care vorbeam avem şi o toleranţă foarte bună la scuturare. Avem hibrizi InVigor^® cu o toleranţă foarte bună la scuturare. Apoi, pe lângă faptul că planta trebuie să dea o producţie mare, trebuie totuşi să fie uşor de recoltat. Şi atunci ea trebuie să fie viguroasă, dar în acelaşi timp trebuie să fie nu atât de viguroasă ca să fie uşor de recoltat. Urmărim toate aceste aspecte şi prin loturile pe care le avem de ameliorare, loturile de dezvoltare şi loturile pe care le avem în toată ţara la fermieri chiar, testăm hibrizii şi încă o dată lansăm numai ce este profitabil pentru fermier”, arată Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

BASF a pregătit pentru fermieri oferte speciale la rapița de toamnă 2020. Pentru a le vedea, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/promotii/oferte-speciale/oferte-rapita-toamna-2020/

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult-așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

„Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit, de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și, mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei”, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De la fermă la furculiță

Această strategie, Farm to Fork, urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.

Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.

Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus, de 50%, nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.

În timp, având în vedere toate aceste condiții, va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.

Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale, și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.

Strategia pentru Biodiversitate 2030

Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.

„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >

Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.

Foto: www.mewi.ro