Tokaj a fost desemnată recent printre primele zece regiuni viticole din Europa pentru 2025, alături de zone emblematice precum Rioja, Toscana și Bordeaux.

„Regiunea impresionează constant prin Aszú clasic, vinuri seci elegante și cupaje inovatoare, fiind premiată și de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) pentru potențialul său turistic unic”, arată Traian Bădulescu, consultant în turism, adăugând că toamna aceasta, Tokaj își întâmpină oaspeții cu un sezon aurit de vin, istorie și descoperiri. „Pe măsură ce viile se colorează în nuanțe de aur și începe sezonul culesului, această regiune viticolă renumită în întreaga lume oferă o experiență autentică, care reflectă bogăția culturală și naturală a Ungariei. Vizitatorii sunt invitați să deguste celebrul Tokaji Aszú în crame istorice, să exploreze pitoreasca vale a râului Bodrog cu canoea sau să se bucure de activități de agrement în parcurile de aventură din apropiere.”

Dincolo de vinurile sale, Tokaj propune o gamă diversă de atracții care pun în valoare combinația unică a Ungariei de gastronomie, natură și ospitalitate, transmite Visit Hungary – Hungarian Tourism Agency (organizația guvernamentală pentru sectorul turistic).

Fiecare colț din Tokaj spune o poveste, prin vinuri aurii, pivnițe străvechi, dealuri line, castele medievale și gastronomie vibrantă. „Cu recunoașterea internațională ca una dintre cele mai importante regiuni viticole ale Europei, Tokaj își invită vizitatorii să descopere un peisaj în care tradiția se îmbină armonios cu inovația”, subliniază Traian Bădulescu.

Patrimoniu UNESCO

Tokaj este o regiune faimoasă pentru vinurile sale, în special Tokaji Aszú, cunoscut istoric drept „vinul regilor, regele vinurilor”. Declarată Peisaj Cultural UNESCO, regiunea păstrează rețele de pivnițe vechi de secole, așezări tradiționale și terase viticole. Iubitorii de vin pot explora spectaculosul șir de pivnițe de la Hercegkút, unde subteranele dezvăluie tainele vinificației seculare. Muzeul Vinului din Tokaj, situat în centrul orașului, oferă degustări alături de incursiuni istorice, iar Manufactura de Oțet din Bodrogkeresztúr prezintă tehnici tradiționale de producție, cu degustări incluse.

Crame și călătorii culinare în Tokaj

Podgoriile regiunii găzduiesc unele dintre cele mai prestigioase crame ale Ungariei, fiecare oferind o experiență unică și șansa de a savura vinuri de clasă mondială. Fiecare vizită la cramă transformă o simplă degustare într-o călătorie senzorială și culturală completă. Bucătăria locală completează perfect vinurile regiunii: foie gras glazurat cu Aszú, deserturi pe bază de fructe sau brânzeturi locale acompaniate de vinuri dulci sau seci.

Amintim câteva crame din Tokaj:

• Götz Winery (Hercegkút), cramă de familie, primește vizitatori în pivnițe vechi de secole și dezvăluie istoria domeniului;

• Sauska Tokaj îmbină tehnici moderne cu tradiții, într-un decor contemporan;

• Degenfeld Estate (Tarcal), una dintre cele mai vechi crame din Tokaj, impresionează prin pivnițele săpate în rocă vulcanică și plimbările prin vie;

• Oremus, renumită pentru vinuri dulci și seci, pune accent pe rafinamentul procesului de vinificație;

• Holdvölgy Winery promovează vinificația sustenabilă și degustări în spații liniștite;

• Barta Winery (Erdőbénye) – cunoscută pentru atmosfera prietenoasă și vinuri de calitate;

• Disznókő (Tolcsva) atrage prin pivnița „Yellow Winehouse” și plimbările prin vie;

• Patricius Winery (68 ha de vie) oferă o gamă variată de vinuri, de la seci elegante la Aszú premium;

• Gizella Winery cultivă vie pe 20 ha, cu respect pentru natură și un stil modern;

• Royal Tokaji, fondată în 1990 împreună cu criticul britanic Hugh Johnson OBE, este una dintre cele mai cunoscute internațional;

• Demeter Winery, într-o clădire istorică din secolul XVIII, se remarcă prin vinuri de terroir și precizie.

Castele, sinagogi și viață medievală

Amatorii de istorie pot descoperi Castelul Sárospatak, reședința familiei Rákóczi, sinagoga barocă din Mád, spectaculosul Castel Boldogkő, dar și Castelul Füzér, considerat unul dintre cele mai frumoase din Ungaria, unde au loc turniruri cavalerești, târguri medievale și concerte.

Peisajele naturale și aventura în aer liber completează experiența în Tokaj:

• Megyer-Hegy, un fost loc de extracție a pietrei de moară, astăzi un loc de drumeție spectaculos;

• Tokaj Water Adventure Center – plimbări cu dragon boat, stand-up paddling și yoga pe apă;

• Tururi e-bike prin vii;

• Zemplén Adventure Park, la o oră de Tokaj, cu coaster alpin, tiroliene și Podul Unității Naționale, cel mai lung pod pietonal suspendat din lume;

• O excursie la Nyíregyháza adaugă atracții precum grădina zoologică exotică și Aquarius Adventure Bath.

Consultantul în turism, Traian Bădulescu precizează că oferta de ospitalitate este pe măsura patrimoniului vinicol, în Tokaj vizitatorii având posibilitatea cazării în spații elegante, luxoase, cu wellness/spa, cu gastronomie recomandată Michelin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, pe 5 septembrie 2025, va avea loc o expoziție de soiuri de struguri de masă și pentru vin, în cadrul căreia vor fi prezentate peste 50 de soiuri din colecția universității clujene, alături de soiuri de struguri ale unor cultivatori din Transilvania, printre ei fiind și absolvenți ai USAMV Cluj-Napoca. Organizator al expoziției este Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Cele peste 50 de soiuri de struguri de masă și pentru vin din Colecția Didactică a Disciplinei de Viticultură din cadrul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, precum și ale cultivatorilor invitați din Boju (jud. Cluj) și Târnăveni (jud. Mureș) vor fi prezentate publicului. Organizatorii îndeamnă participanții pasionați de domeniul viticulturii să adreseze întrebări și să participe la degustările organizate în cadrul evenimentului, care se înscrie într-o paletă mai largă de cursuri sau reuniuni desfășurate în acest an pentru comunitatea clujeană.

„Expoziția organizată de facultatea noastră în premieră are scopul de a prezenta publicului larg și pasionaților de viticultură roadele plantației din campusul nostru, în mijlocul orașului, unde studenții de la trei specializări – Horticultură, Peisagistică, Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole - își desfășoară activitatea. Invităm publicul să cunoască diferitele forme, mărimi, culori și arome pe care le pot avea strugurii. Soiurile prezentate sunt în diferite stadii de coacere, astfel că nu vor putea fi toate degustate, însă vom face prezentările detaliate și vom împărtăși cu drag cunoștințele noastre. Unul dintre cultivatorii invitați este absolventul nostru și acum continuă la nivel de Master, astfel că pune în practică toate cunoștințele acumulate”, a declarat șef lucrări dr. Anamaria Călugăr, organizatorul expoziției.

Între soiurile care vor fi prezentate în expoziție se vor afla Cardinal, Victoria, Paula, Augusta, Gelu, Muscat Perla de Csaba, Perla de Zala, Corinth, Arkadia, ⁠Preobrazhenie, ⁠Landysh, ⁠Cotton Candy, Gold Finger, ⁠Talisman, Prezentabil, Veles, Muscat Bleu, Zieger, Pamiati, Ucitelia, Early, Gourmet, Joy Seedless, Heliodor Seedless etc, alături de soiuri de struguri de masă obținute la actuala Stațiune de Cercetare Horticolă a universității, în perioada în care se numea Stațiunea Palocsay: Napoca, Timpuriu de Cluj sau Someșan.

Vor fi prezentate publicului și soiuri de struguri de la Stațiunea Vinea Apoldia Maior, din care se produc, la Apoldu de Sus (jud. Sibiu), vinurile din colecțiile USAMV Cluj-Napoca.

Partener principal al evenimentului este compania Summit Agro România, reprezentată în cadrul expoziției de ing. Călin Cosma.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Sebastian Olaru este un tânăr enolog care nu a ajuns întâmplător în domeniul vitivinicol, pasiunea pentru vie și vin fiind moștenire de familie. Absolvent al Facultății de Horticultură din Craiova, încă de pe băncile școlii, Sebastian Olaru a făcut practică la 7Arts Winery și a rămas aici, la crama din centrul viticol Banu Mărăcine, aproape de malul Jiului, la câțiva kilometri de Craiova și în imediata apropiere a castrului roman Pelendava.

În anul 2010 a fost replantată o suprafață de 31 de hectare pe amplasamentul vechii plantații, astăzi 7Arts Winery având șapte soiuri de struguri: patru roșii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah) și trei albe (Fetească albă, Tămâioasă românească și Sauvignon Blanc).

Reporter: Cum ai descrie rolul unui enolog? De reținut că, recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).

Sebastian Olaru: Așa cum un arhitect proiectează o clădire de la fundație până la finisaj, ținând cont de structură, funcționalitate și estetică, oenologul construiește vinul pas cu pas, de la alegerea momentului optim de recoltare și până la stabilirea stilului, structurii și echilibrului aromatic.

El lucrează cu materia vie – strugurele – asemenea unui arhitect care modelează spațiul, anticipând cum se va transforma în timp, ce emoție va transmite și ce experiență va oferi celui care îl „locuiește” – sau, în cazul vinului, îl degustă.

Rolul său este unul de creație, control și finețe. Fiecare decizie tehnologică – fermentație, maturare, asamblaj – este o linie trasată pe planul gustativ și aromatic al vinului, cu scopul de a reda identitatea terroir-ului, stilul cramei și emoția momentului.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu?

Sebastian Olaru: Pasiunea pentru vie și vin pot spune că am moștenit-o. Bunica mea, din partea tatălui, a plecat de acasă, dintr-un sat din județul Olt, la vârsta de 14 ani, pentru a studia la Școala de Vițe de la Blaj. După finalizarea studiilor, a plecat direct la Segarcea, unde a lucrat ca tehnician în via administrată de Domeniul Coroanei. Acolo l-a cunoscut și pe bunicul meu. O poveste similară au avut și bunicii din partea mamei, care au lucrat pentru Vinalcool de-a lungul vieții. Având aceste rădăcini, era aproape inevitabil să dezvolt o afinitate pentru acest domeniu.

Parcursul meu profesional a început cu studiile de licență și master la Universitatea din Craiova. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate am făcut practica la crama 7Arts, unde doamna Mirela Gheorghe mi-a întins o mână de ajutor și mi-a oferit o bază solidă de cunoștințe teoretice și practice. De atunci, fie că am fost sub îndrumarea dumneaei, fie că a trebuit să mă descurc pe cont propriu, am încercat să aduc în fiecare sticlă de vin tipicitatea arealului și a soiului, iar la final să semnez cu mândrie „7Arts Winery”.

⁠Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Sebastian Olaru: Vinul nu se face doar toamna – este un proces continuu, care poate dura ani întregi. Un vin bun începe cu struguri sănătoși, dintr-o vie bine îngrijită, iar apoi își urmează drumul prin inox, stejar și, în cele din urmă, sticlă. Este un proces complex, pe care fiecare oenolog îl adaptează în funcție de zonă, soi și propria viziune asupra vinului.

Fiecare etapă din procesul de vinificație este specială, însă, din punctul meu de vedere, cea mai fascinantă este perioada recoltei. Este momentul în care strugurii sunt culeși, selectați, transformați în must și încep fermentația. Totul se desfășoară într-un ritm alert, iar deciziile trebuie luate rapid. Există momente în care lucrurile nu merg exact cum îți dorești, dar, în cele din urmă, găsești soluția potrivită.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Sebastian Olaru: Cred că un consumator ar trebui să privească dincolo de vinul din pahar și să aprecieze mai multe aspecte: calitatea, aromele, echilibrul și, nu în ultimul rând, povestea din spatele fiecărei sticle.

Pentru ca un vin să ajungă la cele mai înalte standarde, în crame se depune multă muncă și dedicare. Fiecare detaliu contează, de la îngrijirea viei până la igiena impecabilă a echipamentelor și precizia proceselor de vinificație.

Reporter: În cariera ta de enolog ai un vin de care ești cel mai mândru?

Sebastian Olaru: 7Arts Fetească Neagră 2024 va fi un vin etalon. Momentan se odihnește în butoaie de stejar românesc și mai are de stat acolo o perioadă, dar sunt sigur că îl vom degusta cu plăcere peste 2-3 ani.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cristian Tudor, enolog Domeniul Aristiței: „În spatele unui pahar cu vin este foarte multă muncă.”

Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: ADAR

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Mihai Baniță este enologul LacertA, cramă din Dealu Mare, cu o suprafață de circa 80 de hectare cu viță-de-vie la Fințești – județul Buzău. În cazul interlocutorului nostru, meseria s-a transmis din tată-n fiu. „Chemarea sângelui” a fost mai puternică decât Mecanica, facultate absolvită de Mihai Baniță în anii `90.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ați descrie rolul unui enolog?

Mihai Baniță: Enologul este cel care stabilește tot parcursul tehnologic de obținere a unui vin de la faza de strugure recoltat adus la cramă până la vinul din pahar. Trebuie să stabilească și să urmărească respectarea procedurilor cuprinse în cadrul fiecărei etape tehnologice, începând cu momentul recoltării (pe care-l stabilește împreună cu viticultorul), continuând cu partea de procesare primară a strugurilor, etapa de declanșare și desfășurare a fermentației alcoolice, urmărirea și gestionarea parametrilor fizico-chimici și organoleptici din timpul fermentației, derularea corectă și la timp a etapelor de condiționare și stabilizare a vinurilor, urmărirea evoluției vinurilor din timpul maturării sale, stabilirea momentului îmbutelierii și asigurarea derularea acesteia în condițiile cele mai bune pentru asigurarea unui produs de cât mai înaltă calitate în sticlă.

Astfel, enologul, prin deciziile și prin munca lui și a colaboratorilor săi, reușește să aducă plusvaloare produsului.

Reporter: Ce v-a atras spre această meserie? Care-i parcursul dvs. în domeniul vitivinicol?

Mihai Baniță: Apropierea mea de această ocupație revine într-o mare măsură ,,chemării sângelui”. Și spun acest lucru pentru că mare parte din familia tatălui meu a fost implicată în domeniul viticol. Bunicul meu, tatăl meu, doi frați ai tatălui meu au lucrat toată viața în viticultură.

Am copilărit în Ploiești, oraș în care am absolvit în 1990 un liceu cu profil matematică-fizică. Imediat după liceu am început cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnice București. După absolvirea facultății m-am angajat ca inginer mecanic în cadrul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească unde, printr-o conjunctură favorabilă, a trebuit să fac vin din prima lună de activitate, adică din toamna anului 1995. Această conjunctură a declanșat „chemarea sângelui” schimbându-mi parcursul profesional din zona politehnică în cea vitivinicolă.

Am lucrat opt ani la ICDVV Valea Călugărească în cadrul secției de Microvinificație, conducând-o de altfel o bună perioadă de timp. În această perioadă am absolvit și Facultatea de Management Agricol și Masterul de Tehnologii Vinicole organizat de către USAMV București în colaborare cu GTZ Germania.

Acesta este în câteva cuvinte parcursul meu din prima etapă a carierei mele profesionale. Momentul cheie din această etapă a fost decizia domnului profesor Viorel Stoian, care era director general al ICDVV Valea Călugărească, de a mă implica, imediat după angajare, în activitatea de producție de la Microvinificație, chiar dacă pregătirea mea era în alt domeniu, iar experiența era doar la stadiul de vinificare în gospodăria proprie. La Microvinificație am început să deslușesc tainele acestei fascinante meserii având posibilitatea colaborării cu mulți specialiști din acest domeniu. Mi-a plăcut să fur meserie de la dânșii, mi-a plăcut să lucrez efectiv și nu mi-a fost frică de greșelile inevitabile pe care poți să le faci din cauza lipsei de experiență. Sunt aspecte foarte importante din cadrul acestui domeniu atât de complex.

Un alt moment cheie a fost acela când un vin obținut în gospodăria proprie din struguri de Fetească Albă recolta 2000 a obținut în primăvara anului 2001 o medalie de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București. Atunci a fost clar pentru mine că schimbarea parcursului meu profesional a fost într-o direcție corectă.

Reporter: Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Mihai Baniță: Perioada de fermentație alcoolică este fascinantă. Fiecare vin este unic și nu se poate repeta. Dacă se merge pe trasabilitate în spate se ajunge la alt butuc de vie, alte condiții climatice, alți oameni care au desfășurat manopera și așa mai departe. Sunt foarte multe variabile în spatele fiecărui litru de vin obținut.

În timpul fermentației alcoolice vinul este foarte sensibil și orice decizie, care, de altfel, trebuie să fie rapidă, influențează în bine sau rău viitorul vin. De fapt, toți enologii din lume intră ca într-un sevraj înainte de începerea recoltatului așteptând declanșarea proceselor de creație ale vinurilor din recolta respectivă. Iar o dată cu începerea fermentației alcoolice se dezvoltă și toate variabilele vinurilor provenite din soiuri diferite, din parcele diferite, din momente de recoltare diferite, tehnologii de vinificare diferite etc.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?

Mihai Baniță: Consumatorii trebuie să acorde o șansă fiecărui vin pe care-l consumă. Fiecare vin are șansa lui pe masă, un vin se bea în momente diferite, cu mâncare diferită sau fără mâncare, cu stare psihică mai bună sau mai rea, pe vreme însorită sau pe ploaie.

În spatele fiecărei picături de vin dintr-un pahar se regăsește munca unui număr impresionant de oameni, de la cei care îngrijesc via pe durata întregului an până la cei ce pun în valoare vinul.

Munca din spatele unui vin este foarte complexă, în acest domeniu fiind înglobate minimum patru ocupații diferite, pe care le enumăr foarte pe scurt în continuare.

Viticultorul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a strugurilor stabilind momentul și metoda tăierilor de rod, ce substanțe de combatere se folosesc pe parcursul tratamentelor fitosanitare, cum se întreține plantația pe rând și pe intervalul dintre rânduri etc.

Enologul este cel care fixează direcția tehnică de obținere a vinurilor transformând strugurii și mustul în această băutură atât de nobilă și sănătoasă, stabilește împreună cu viticultorul momentul optim de recoltare al fiecărei parcele viticole, stabilește tehnologiile de vinificare cu toate aspectele lor etc.

Degustătorul este cel care evaluează tehnic vinul din pahar, punctând aspectul, mirosul, gustul vinului, echilibrul, complexitatea, vioiciunea acestuia și alți parametrii tehnici.

Somelierul este cel care face legătura dintre vin și zona gastronomică. Asociază și sugerează vinurile care vor completa cel mai bine fiecare element culinar având cunoștințe aprofundate despre modul în care mâncarea și vinul funcționează în armonie.

Am vrut special să fac referire la toate aceste patru ocupații care contribuie la dezvoltarea corectă a imaginii vinului în existența noastră.

Consumatorii trebuie să conștientizeze că vinul este cea mai nobilă și sănătoasă băutură, de altfel singurul organism viu în stare lichidă care se naște, crește, trăiește și moare fiind într-o permanentă schimbare sub influența unei multitudini de factori interni și externi.

Reporter: Care este vinul de care ești cel mai mândru din întreaga carieră?

Mihai Baniță: Ar fi nedrept să nominalizez un singur vin pe care l-am făcut de când am început această călătorie atât de interesantă în lumea vinificației și nu o s-o fac. Un vin se bea în condiții diferite și faptul că are aprecierea enologului nu garantează nimănui că îi va fi pe plac.

Mai important pentru mine este atunci când oamenii apreciază vinurile, le savurează cu plăcere și transmit mai departe informația despre calitatea pe care au găsit-o în sticlă. De-a lungul anilor am obținut vinuri care au fost apreciate atât ca vinuri monovarietale cât și cupaje, așa cum au fost atât vinuri roșii cât și albe.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ajuns la ediția cu numărul XXII, VINARIUM International Wine Contest este cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Evenimentul se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025, la Ploiești, fiind organizat de Asociația VINARIUM (Institutul Vinului), în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului  și VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri. Începând cu 2020, FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin a devenit Partener.

Organizatorii anunță că sunt așteptate în concurs peste 1.300 de probe (vinuri și distilate de origine vitivinicolă) din peste 26 de țări.

Jurizarea se va desfășura cu opt comisii a câte cinci judecători/comisie – dintre care trei sunt străini, iar doi aparțin țării organizatoare. Fiecare comisie este condusă de câte un președinte. Până în acest moment și-au anunțat prezența judecători din 20 țări.

Juriul este format din specialişti cu experienţă, având grade înalte de calificare – oenologi, degustători autorizaţi ADAR, Master of Wine, doctori în enologie, licențiați WSET. Parte dintre judecători sunt şi comunicatori din zona de vin.

Lista judecătorilor VINARIUM 2025 o găsiți aici: https://www.iwcb.ro/juriu-2025/.

„VINARIUM pune în lumină o resursă care poate ajuta România. VINUL înseamnă și identitate și passepartout cultural, istorie. Înseamnă bunăstare și prin enoturism, enofarmaceutice sau enocosmetice. Suntem îndemnați să împărțim obsesiv „prea puțin”, când noi am avea toate șansele să împărtășim binele din plin (!)”, punctează Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM.

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie.

Punctajele pentru medalii sunt următoarele:

• Marea Medalie de Aur (93-100 puncte);

• Medalia de Aur (89-92,9 puncte);

• Medalia de Argint (85-88,9 puncte).

Pe lângă Medaliile de Aur, Argint și Mari Medalii de Aur, vor fi acordate următoarele premii speciale:

• VINOFED va acorda premii pentru vinurile seci care au obţinut cele mai mari punctaje în competiţie, în categoriile: vinuri albe, vinuri rosé, vinuri roşii și vinuri spumante.

• FIJEV va acorda premii speciale pentru vinurile româneşti cu punctajele cele mai mari, vinuri care au în componenţă soiuri româneşti sau sunt cupaje în care soiurile româneşti reprezintă minimum 50%.

Premiile IPPU Packaging & Kurz România

Juriul VINARIUM va face o selecție a celor mai bune trei prezentări vizuale – ansamblu, packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei, plus maniera de realizare. IPPU Packaging împreună cu KURZ Romania pun la dispoziție trei premii ce includ producția unui tiraj de 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate cu măiestrie și profesionalism de către echipele IPPU Packaging și KURZ România.

Premiile Importatorilor

Pentru a crește potențialul de business al vinurilor de import medaliate la VINARIUM International Wine Contest, VINARIUM & vinul.ro organizează (post-competiție) un eveniment de (re)cunoaștere a acestor vinuri de către importatorii din România. Vor fi acordate Premiile Importatorilor. Vinurile aflate în căutarea unui importator vor avea oportunitatea de a fi descoperite de selecționerii români pentru piața locală care vor face cunoștință cu vinurile, medaliile, prețurile si packaging-ul acestora și vor avea la dispoziție datele de contact ale producătorilor.

Rezultatele VINARIUM 2025 vor fi afișate online pe site-ul oficial al concursului www.iwcb.ro în data de 30 mai 2025.

Observatori oficiali prezenți la Ploiești pe perioada desfășurării concursului vor fi:

• Manuel Capote - Spania, membru în Consiliul Director al VINOFED;

• Richard Pfister - Elveţia, observator OIV;

• Janna Rijpma Meppelink - Țările de Jos, vicepreședinte FIJEV.

Partener Principal VINARIUM: Corteva Agriscience

Parteneri VINARIUM 2025: Smurfit Webstrock, Aqua Carpatica, Agri Alianta, IPPU, La Mama, Constantin Photography, Creative Impact, Master Graphic Media, Stolzle Lausitz, Sentia, Business Grow Up, OEVE, Enomatic

Partener de mobilitate: Suzuki

Parteneri media: Vinul.ro, Revista Fermierului, Wine Searcher, Fijev, Winesday

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat pe site-ul instituției două noi ghiduri informative pentru implementarea intervențiilor din sectorul vitivinicol.

Astfel, au fost publicate Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, precum și Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Materialele de informare au caracter de îndrumare a solicitanților în vederea pregătirii, derulării şi implementării programelor de investiții, conform condițiilor de eligibilitate, a cerințelor de bază ale UE și a altor cerințe specifice”, precizează APIA.

Valoarea maximă a asistenței financiare acordate în cadrul Intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” este de 1.500.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe şi de 400.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Valoarea maximă a sprijinului public acordat în cadrul Intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” este de 650.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe și de 250.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Sesiunile de depunere aferente programelor de investiții IS-V-02 și IS-V-07 se închid în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 120% din limitele bugetare stabilite în nota de lansare.

Plățile de către APIA se realizează cu respectarea graficului de execuție a acțiunilor aprobat şi a rezervărilor financiare, fără a depăși data de 15 octombrie 2027 inclusiv.

Solicitanții trebuie să depună documentele conform instrucțiunilor de utilizare a modulelor on-line, care vor fi publicate pe site-ul APIA precum și în format letric, cu mențiunea că verificarea de bază se va face pe documentele depuse on-line.

Cererile se depun la sediul centrului județean APIA, respectiv al APIA municipiul București, pe raza căruia este implementat programul, în sesiunea de depunere prestabilită, conform anunțului de lansare publicat pe pagina de internet a Agenției.

Cele două ghduri informative pot fi consultate accesând link-ul: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/pns-2023-2027-investitii-viti-vinicole/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România

Vinurile produse în țara noastră au obținut trei mari medalii de Aur, 20 de Aur şi 29 de Argint la ediţia 2025 a sesiunii dedicate vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, cel mai mare concurs de vinuri roze din lume, competiţie desfăşurată în perioada 28-30 martie, la Constanţa. Cele 52 de distincţii câştigate reprezintă cea mai prolifică participare românească într-un concurs internaţional de vinuri. La această ediţie, România a urcat în topul ierarhiei ţărilor medaliate, după Franţa, Italia şi Spania.

Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.

Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Familia Vlădoi (ambele cu trei medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.

Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - trei Mari Medalii de Aur, zece de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova cu șapte de Aur şi patru de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.

Sesiunea dedicată vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, unul dintre cele mai apreciate și influente concursuri de vinuri din lume, s-a desfăşurat în perioada 28-30 martie 2025 în orașul Constanța, regiunea viticolă Dobrogea.

Aceasta a fost o premieră în istoria vinului din România, Concours Mondial de Bruxelles fiind primul mare concurs internaţional de vinuri care a ales România drept destinaţie pentru una dintre competiţiile sale. Timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaţionali au analizat şi evaluat în orb vinuri roze din întreaga lume şi au descoperit incredibila diversitate a regiunii Dobrogea.

Una dintre premierele acestei sesiuni a fost aceea că o parte semnificativă a juriului a fost formată din achizitori ai unor mari lanţuri de retail şi magazine din străinătate, acestora alăturându-se vinificatori, jurnalişti, somelieri şi educatori de vinuri, reprezentând 19 naţionalităţi. În total, aceştia au evaluat 1.250 de vinuri roze, provenite din 34 de ţări, ceea ce reprezintă un record pentru CMB Rose Session. Tot un record a fost şi prezenţa vinurilor româneşti, producătorii români înscriind în concurs 144 de probe, comparativ cu anul trecut, când România a fost reprezentată de 44 de vinuri.

Vinurile din România medaliate la CMB Rose Session 2025

Lista tuturor vinurilor medaliate la CMB Rose Session, aici: https://results.concoursmondial.com/en/results

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!