Începând cu 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu, fermier și proprietar Strunga Winery, a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Îm mandatul său, Florin Stegariu va continua proiectele naționale multi-anuale, care vizează obiective strategice, inițiate de Clubul Fermierilor. Noul președinte va urmări, totodată, lansarea unor programe noi la nivel național, care să răspundă provocărilor anului 2025, rezultate din efectele cumulate ale multi-crizelor din agricultură înregistrate în ultimii ani. De asemenea, având în vedere că Florin Stegariu coordonează regiunea Moldova-Nord în cadrul Consiliului Director, el și-a propus să promoveze unele obiective specifice acestei regiuni, care vor putea deveni un model și vor putea fi extinse la nivel național.

„Obiectivele și acțiunile Clubului se vor intensifica în mandatul noului președinte pentru asigurarea reprezentării intereselor fermierilor perfomanți din România, la București și Bruxelles, atât prin promovarea unor măsuri legislative și a unor proiecte strategice naționale, necesare și importante pentru asigurarea continuității și competitivității fermelor românești, dar și pentru formarea de lideri și antreprenori în agricultură, capabili să gestioneze transformarea fermelor, prin adoptarea de noi modele de afaceri și tehnologii adaptate schimbărilor climatice, crizelor multiple și progresului tehnologic digital”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. 

Obiectivele Clubului în mandatul noului președinte

„Este o onoare și o responsabilitate deosebită să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, având șansa de a contribui la consolidarea unei viziuni unitare pentru agricultura din România. Voi urmări să pun în valoare experiența și perspectiva fermierilor din întreaga țară, promovând inițiative care să răspundă atât nevoilor locale ale regiunii Moldova Nord, cât și provocărilor strategice la nivel național și european. Îmi asum în acest mandat să asigur continuitatea proiectelor esențiale pentru modernizarea agriculturii românești și de a deschide noi direcții de dezvoltare, prin susținerea fermierilor, stimularea inovării și crearea de parteneriate solide. În această perioadă, mă angajez să promovez o agricultură sustenabilă, bazată pe colaborare intersectorială și pe soluții adaptate la realitățile actuale, menținând agricultura românească într-un dialog constant cu standardele și politicile europene. Îmi doresc ca, prin eforturile comune ale Clubului și ale fermierilor, să întărim poziția agriculturii românești, pe toate planurile, oferind soluții inovatoare și sprijin concret pentru comunitatea noastră”, a declarat Florin Stegariu, președinte al Clubului Fermierilor Români.

Așadar, în următoarea perioadă, obiectivele și acțiunile Clubului Fermierilor sunt: 

• Promovarea adoptării inițiativei de politică publică: „Politica Agricolă Integrată a României – Obiectiv 2035” ca angajament transpartinic de lungă durată, care să stabilească prioritățile agriculturii, indiferent de schimbările politice. Acțiunile vor viza asigurarea sprijinului comunității de afaceri din agricultură și a partidelor politice pentru adoptarea acestui cadru de continuitate și dezvoltare strategică a agriculturii din România.

• Promovarea Centrului pentru Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenori 4.0 în agricultură, prin scalarea proiectului la nivel european, continuând inițiativele începute la Bruxelles în 2023, susținute de parlamentarii europeni.

• Participarea activă în grupurile de lucru la nivelul Guvernului pentru dezvoltarea proiectelor integrate din agricultură, în colaborare cu sectoarele Mediului, Energiei, Dezvoltării Regionale, Infrastructurii, Educației și Digitalizării.

• Reprezentarea intereselor fermierilor din România în cadrul negocierilor de la Bruxelles privind stabilirea direcțiilor de reformă a Politicii Agricole Comune prin adoptarea concluziilor rezultate din Dialogul Strategic pentru viitorul agriculturii la nivel european.

• Stabilirea unor Memorandumuri de Parteneriat cu agenții guvernamentale responsabile pentru domeniul sanitar-veterinar, investiții în agricultură, agro-meteorologie, securitate, precum și cu universități și centre de cercetare din România.

• Consolidarea și extinderea parteneriatelor existente, stabilirea de noi cooperări cu organizații europene pentru promovarea intereselor fermierilor și a sectorului agro-alimentar cu sediul la Bruxelles.

• Organizarea unor conferințe naționale tematice dedicate finanțării alternative în agricultură și gestiunii integrate a resurselor de apă în agricultură.

Florin Stegariu a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Sandor Darabont, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024. „Predau cu încredere ștafeta lui Florin Stegariu, un lider tânăr și dinamic. Sunt convins că implicarea sa și abordarea modernă vor aduce un suflu nou în activitatea Clubului Fermierilor Români, consolidând rolul nostru în sprijinirea fermierilor și în reprezentarea intereselor acestora, atât la nivel național, cât și european. Îi doresc succes și sunt sigur că va duce mai departe proiectele strategice cu energie și viziune”, a spus Sandor Darabont, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

CITEȘTE ȘI: Florin Stegariu, proprietarul Strunga Winery, este noul președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Auzim cu toții, din ce în ce mai des, că omenirea este în criză, iar dacă luăm în calcul posibilitatea ca efectele schimbărilor climatice să fie atât de grave pe cât preconizează unii analiști, atunci sintagma este cât se poate de reală. Din păcate, la asta se adaugă propagarea fără precedent a informației care, pe lângă beneficiile incontestabile, aduce și un surplus de haos în mințile oamenilor.

Suntem bombardați cu informații pe care cu greu le mai putem discerne. Cele mai multe au un conținut apocaliptic și dezvoltă o spaimă și o angoasă cu care probabil oamenii nu s-au mai întâlnit până acum. Pentru că altfel istoria ne arată că de crize omenirea nu a dus lipsă. Sunt acum oameni care au lipsuri sau suferă nedreptăți? Au fost tot timpul, că altfel nu ar fi fost atâtea răscoale și revoluții. Despre război, ce să mai vorbim, până acum câteva secole războiul era principala ocupație a bărbaților.

Sunt acum oameni cu idei ce ni se par greșite? Istoria e plină de erezii. Așadar, nimic nou sub soare. O ducem de mii de ani din criză în criză. Acum însă le știm pe toate la un click distanță. Și asta ne sperie cel mai mult. Venind spre noi atât de multe informații, nu mai avem timp să le analizăm și le luăm ca atare. Dacă suntem mai conservatori, prima informație primită poate să se impună și să rămână, chiar dacă este greșită, dacă suntem mai liberali, haosul e mai pregnant, că ne schimbăm opiniile de la o secundă la alta, după cum ne impresionează ultima postare a vreunui „influensăr”, cum pare că se numesc toți postacii de meserie. Aceștia nici pe departe nu sunt niște savanți care ne spun vreun adevăr științific, ci niște păreriști care cred că pot să spună orice, ca și cum ar sta la o bere cu amicii. Necazul e că părerile lor ajung să fie preluate fără niciun discernământ și de oamenii care vremelnic ajung să decidă destinele multor semeni.

Așa că, să te ții bine când vezi ce decizii aiuritoare se iau la nivel înalt, în ciuda protestelor atâtor specialiști veritabili. Nu zic că nu trebuie găsite soluții la unele din problemele care în mod incontestabil sunt, dar nici să nu ne pripim ca prin acele presupuse rezolvări să producem alte probleme și mai mari, la care cine știe dacă vom mai găsi rezolvări.

Este grav că scoatem carbonul solid sau lichid din pământ și îl răspândim în atmosferă, dar este OK dacă vom produce munți de baterii pe care după folosire nu vom mai ști pe unde să le punem? Este normal să ne treacă prin cap să extirpăm specia bovină din exploatații pentru că nu știu cine a socotit că flatulențele acestora nu știu ce mare amprentă de carbon ar avea? Dar ale oamenilor au fost socotite? 

Dacă omul intervine în natură nu înseamnă neapărat că o și deteriorează, după cum crede iar o grămadă de păreriști. Dumnezeu a creat lumea și i-a dat-o în grijă omului, astfel că acesta din urmă devine lucrător al creației lui Dumnezeu. Nu ar exista inginerie genetică fără ajutorul harului lui Dumnezeu. Spun asta pentru cei credincioși, pentru că cei necredincioși nu văd ce argumente ar aduce împotrivă. Zic ei, unele etice. Etice în raport cu ce?

De ce nu cultivăm plante modificate genetic, dacă tot le consumăm pe cele produse de alții? Auzisem că nici ameliorarea nu ar fi prea etică, că producem rase care nu ar fi existat în mod natural. Dar oare în mediul sălbatic nu vorbim de selecție naturală?

Mă opresc aici pentru că nu mi-am propus să fac o enciclopedie a mulțimii de păreri aiuristice care circulă astăzi cu atâta ușurință. Vreau doar să vă rog să vă opriți puțin, să vă dați deoparte din calea vuietului informațional și să gândiți la ce e bine și la ce nu. Mai ales cei care sunteți puși de Dumnezeu în postura de a decide pentru cei mulți. Pentru ca și mâine, copiii și nepoții noștri să poată ciocni ouăle roșii și să mănânce un drob de miel de Paști. Ar fi trist să fim în postura de a le povesti acelora că au fost odată niște animale pe care le-am exterminat dintr-un motiv stupid.

Și dacă vă veți lua câteva clipe de liniște, veți avea timp să vă aduceți aminte și că Fiul lui Dumnezeu a venit să ia asupra lui starea de neputință a omului, să o treacă prin moarte și să îl readucă îndreptat la viața cea adevărată. 

Hristos a înviat!

Curtea de Conturi Europeană (ECA) desfășoară în prezent un audit al instrumentelor de gestionare a riscurilor și a crizelor prevăzute de Politica Agricolă Comună (PAC), a anunțat instituția prin intermediul unui comunicat de presă.

Auditorii vor examina dacă măsurile existente abordează în mod eficace și eficient problema pierderilor de venituri ale fermierilor cauzate de amenințări, cum sunt condițiile meteorologice extreme, epidemiile și unele decizii politice, precum embargoul impus de Rusia la importurile provenite din UE.

Auditul se va axa pe instrumentele de gestionare a riscurilor care au fost concepute pentru a transfera o parte din riscurile cu care se confruntă fermierii către terțe părți, cum ar fi societățile de asigurare și fondurile mutuale, precum și pe „măsurile excepționale” care vin în ajutorul fermierilor aflați într-o situație de criză precum un dezechilibru al pieței, o boală la animale sau pierderea încrederii consumatorilor.

„Pierderile la nivel de producție și deciziile de natură politică, cum ar fi embargoul impus de Rusia la importuri, afectează în mod direct veniturile fermierilor”, a declarat Samo Jereb, membru ECA, responsabil de acest audit. „Date fiind constrângerile legate de bugetul UE și noile priorități avute în vedere, precum și numărul tot mai mare de evenimente meteorologice extreme, cadrul de gestionare a riscurilor și a crizelor în domeniul agriculturii trebuie să fie unul solid și coerent”.

În cadrul auditului, vor fi supuse atenției evaluările realizate de Comisia Europeană (CE) cu privire la nevoile existente în materie de gestionare a riscurilor și de soluționare a crizelor. Se va evalua dacă instrumentele de gestionare a riscurilor și a crizelor sunt bine integrate și coordonate atât între ele, cât și cu măsurile de la nivel național. Auditul va include, de asemenea, o analiză a modului în care are loc în practică gestionarea riscurilor la nivelul UE, precum și o analiză a măsurilor excepționale instituite pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a embargoului impus de Rusia cu privire la importurile aferente.

Sunt planificate vizite de audit în mai multe state membre, auditorii urmând să poarte discuții cu autoritățile de management și cu agențiile de plăți din domeniul PAC, precum și cu principalele părți interesate, de exemplu, societăți de asigurare și fonduri mutuale. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat la mijlocul anului 2019.

Suma totală a cheltuielilor publice (finanțare din partea statelor membre și cofinanțare din partea UE) care a fost alocată pentru asigurări, fonduri mutuale și stabilizarea veniturilor, în contextul programării privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2014 - 2020, se ridică la 2.500 de milioane de euro.

Cheltuielile suportate de UE în perioada 2015 - 2017 în scopul măsurilor excepționale din cadrul sectorului fructelor și legumelor s-au ridicat la 459 de milioane de euro.