Afişez elemetele după tag: despagubiri

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 2 - 4 septembrie 2026, România a găzduit, pentru prima dată, seminarul internațional organizat de Asociația Internațională a Asigurătorilor din Sectorul Agricol - AIAG, dedicat evaluării daunelor provocate de fenomene meteorologice. Evenimentul a reunit 130 de specialiști din 18 țări.

În cadrul seminarului, desfășurat cu sprijinul Sucursalei Agra Asigurări, participanții au analizat în teren, în comuna Prundu - județul Giurgiu, trei loturi experimentale de floarea-soarelui afectate simulat de grindină și furtună, pentru a compara metodele de constatare și evaluare a daunelor utilizate în diferite piețe.

Seminarul a avut ca temă centrală evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui, cu accent pe metodologia de constatare, particularitățile culturii și provocările întâlnite în procesul de evaluare.

Evenimentul a adus împreună reprezentanți ai industriei asigurărilor agricole din mai multe piețe internaționale, într-un context în care fenomenele meteorologice generează un impact tot mai important asupra agriculturii și, implicit, asupra activității de asigurare și despăgubire.

Daune simulate pe aproximativ un hectar de floarea-soarelui

Componenta practică a seminarului s-a desfășurat pe o suprafață totală de două hectare, dintre care aproximativ un hectar a fost utilizat pentru exercițiul de evaluare a daunelor. Participanții au lucrat în echipe și au analizat trei loturi experimentale, reprezentând scenarii diferite de afectare a culturii de floarea-soarelui.

Primul lot a vizat daunele provocate de grindină în stadiul de înmugurire (BBCH 51). Evaluarea a indicat o daună de 30% ca urmare a retezărilor totale, la care s-a adăugat o pierdere de masă foliară de 15%, rezultând o daună finală de 45%.

Al doilea lot a simulat daune provocate de grindină în stadiul de 50% de înflorire (BBCH 61). În acest caz, dauna rezultată din îndoiri a fost de 10%, iar pierderea de masă foliară a fost de 11%, ceea ce a dus la o daună finală de 21%.

Al treilea lot a vizat daunele provocate de furtună, în stadiul de înflorire deplină (BBCH 65). Dintr-o suprafață totală de 1.200 mp, 140 mp au fost afectați integral, iar alți 100 mp au înregistrat daune parțiale, rezultând o daună finală de 15%.

Exercițiul a fost conceput pentru a reproduce cât mai fidel situațiile întâlnite în activitatea de constatare și evaluare a daunelor agricole. După evaluarea în teren, rezultatele echipelor au fost comparate, iar specialiștii au analizat diferențele de abordare și soluțiile aplicabile în procesul de evaluare.

Numărul avizărilor de daune a crescut cu peste 115%

Datele Agra Asigurări indică o creștere semnificativă a daunelor agricole în ultimii ani. Numărul avizărilor de daune a crescut de la 2.111 în 2021 la 4.549 în 2025, în timp ce suprafața afectată s-a majorat de la 59.737,61 ha la 137.683,04 ha, ceea ce reprezintă o creștere de peste 130%.

După scăderea înregistrată în 2022, când au fost raportate 1.672 de daune și o suprafață afectată de 45.372,36 de hectare, indicatorii au revenit pe creștere în 2023, cu 2.151 de avizări și 83.941,40 de hectare suprafață afectată, pentru ca în 2024 să ajungă la 3.183 de avizări și 131.905,09 de hectare suprafață afectată. În 2025 a fost atins cel mai ridicat nivel din intervalul analizat, cu 4.549 de avizări și 137.683,04 ha suprafață afectată. În 2026, până la momentul raportării, au fost înregistrate 3.791 de avizări de daune, corespunzătoare unei suprafețe afectate de 99.500 de hectare.

Creșterea numărului de dosare și a suprafețelor afectate evidențiază importanța unor procese de evaluare cât mai precise și transparente, atât pentru asigurători, cât și pentru fermierii care depind de despăgubiri pentru a-și putea continua activitatea.

Agra Asigurări, singurul asigurător din România care a participat la experimentul internațional

AIAG reunește în prezent 118 membri din 32 de țări și de pe cinci continente, printre care se numără asigurători direcți, reasigurători, brokeri și instituții specializate din sectorul agricol. Agra Asigurări a fost singurul asigurător din România care a participat la acest experiment internațional și a avut, în acest an, rolul de gazdă al evenimentului. Sucursala Agra Asigurări activează pe piața locală de zece ani.

„Suntem bucuroși să găzduim în România specialiști din 18 țări și să contribuim la un schimb de experiență care are ca obiectiv comun dezvoltarea domeniului asigurărilor agricole. În cei zece ani de activitate în România, am văzut cât de important este ca expertiza din teren, experiența internațională și tehnologia să lucreze împreună pentru a răspunde cât mai bine nevoilor fermierilor. Un eveniment precum acesta este o oportunitate valoroasă de a învăța unii de la ceilalți și de a contribui la dezvoltarea unor practici de evaluare cât mai eficiente și transparente”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Prima zi a seminarului a fost dedicată cadrului teoretic, cu prezentări despre agricultura din România, particularitățile culturii evaluate și metodologia de evaluare a daunelor. Președintele AIAG, Daniele Caceffo, a subliniat importanța întâlnirilor internaționale pentru schimbul de experiență și pentru înțelegerea diferitelor cerințe privind cultivarea, asigurarea și evaluarea daunelor.

Tehnologia și expertiza internațională, tot mai importante în evaluarea daunelor

Pe lângă metodele tradiționale de constatare, tehnologia reprezintă un element tot mai important în activitatea de evaluare a daunelor agricole, contribuind la dezvoltarea unor procese mai eficiente, mai precise și mai transparente.

Prin reunirea specialiștilor din 18 țări, seminarul organizat în România a creat un cadru pentru compararea practicilor utilizate în diferite piețe și pentru dezvoltarea continuă a expertizei în domeniul evaluării daunelor agricole.

Pentru fermier, miza acestui proces este una concretă: o evaluare corectă și fundamentată a daunelor înseamnă procese de despăgubire mai eficiente și mai transparente, într-un sector în care fenomenele meteorologice pot avea un impact major asupra producției și veniturilor.

Pentru Agra Asigurări, participarea și găzduirea unor astfel de întâlniri internaționale reprezintă o oportunitate de a integra experiența acumulată pe diferite piețe și de a contribui la dezvoltarea continuă a soluțiilor oferite fermierilor din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării. Totodată, AAC susține că e nevoie de un pachet de măsuri adecvat pentru exploatațiile afectate.

Organizațiile membre AAC și fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare transmit că situația este deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.

AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. „În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii. Această succesiune de pierderi afectează direct capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, precum și de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Potrivit AAC, intervenția Guvernului României este necesară având în vedere:

• Afectarea cumulată a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta, care trebuie constatate individual și centralizate oficial;

• Epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zone în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse;

• Reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic;

• Blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat;

• Dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

Alianța subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren și a informațiilor agrometeorologice. Din acest motiv, procedurile administrative trebuie aplicate unitar, iar termenele relevante trebuie corelate cu realitățile din exploatațiile afectate.

Pentru deblocarea situației și protejarea fermierilor afectați, AAC propune următoarele măsuri:

1. Evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor. Alianța consideră necesar ca MADR, prin direcțiile agricole județene și împreună cu instituțiile competente, să dispună fără întârziere inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor înregistrate. Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat.

2. Constatarea rapidă și unitară a pagubelor. Este esențial ca activitatea comisiilor județene să fie organizată predictibil și unitar, iar acolo unde volumul solicitărilor o impune, acestea să fie suplimentate. MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor și obligațiilor procedurale pentru depunerea înștiințărilor de calamitate și să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate. Procesele-verbale trebuie emise într-un termen rezonabil, pentru a putea fundamenta schema de despăgubire și pentru a fi utilizate de fermieri în relația cu autoritățile, finanțatorii, asigurătorii și partenerii contractuali.

3. Instituirea unei scheme naționale de despăgubire și sprijin. AAC solicită adoptarea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, care să trateze echitabil toți fermierii cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, să fie proporțională cu gradul de afectare și să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi. Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparație financiară, ci o condiție pentru achitarea obligațiilor curente și pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite.

4. Măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor. Pe lângă despăgubiri, exploatațiile afectate au nevoie de soluții financiare tranzitorii până la stabilizarea situației. În acest sens, apreciem că este necesar un dialog instituțional cu Ministerul Finanțelor, instituțiile de credit, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari, pentru identificarea unor opțiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde cadrul legal și contractual permite. Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari.

5. Clarificarea aplicării circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative. Experiența acumulată de AAC în urma secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020, care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului agriculturii nr. 97/2020, a arătat că seceta nu este încadrată automat ca forță majoră. Tocmai de aceea, fermierii au nevoie de reguli clare, aplicate unitar, privind recunoașterea circumstanțelor excepționale și documentele necesare pentru dovedirea pagubelor. Alianța solicită ca APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele justificative, astfel încât fermierii cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații obiective, independente de voința lor.

6. Utilizarea resurselor europene disponibile. Guvernul trebuie să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru fermierii afectați, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC. Totodată, este necesară susținerea unui demers la nivel european pentru regiunile lovite de fenomene climatice extreme, în condițiile în care seceta severă produce efecte economice și sociale care depășesc capacitatea individuală de răspuns a fermierilor.

7. Analizarea condițiilor pentru declararea stării de alertă. Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea sa la nivelul mai multor județe, AAC susține că Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale.

„Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, arată AAC.

În același timp, potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, criza actuală confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. „Sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă. Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sectorul ovin din România traversează una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. Evoluția pestei micilor rumegătoare (PMR), apariția focarelor de variolă ovină, restricțiile sanitare veterinare și blocarea exporturilor au creat o situație economică extrem de dificilă pentru crescători.

Dincolo însă de efectele epidemiologice ale bolilor, o problemă la fel de gravă este pierderea încrederii fermierilor în modul în care autoritățile gestionează criza.

Lipsa de transparență, comunicarea contradictorie, absența unui plan național clar și suspiciunile privind existența unor interese comerciale în jurul pieței ovinelor au alimentat nemulțumirea crescătorilor. În acest context, tot mai mulți fermieri cer nu doar sprijin financiar, ci mai ales răspunsuri, responsabilități și o strategie credibilă pentru reluarea exporturilor.

De la lider european la blocaj comercial

România nu este un actor marginal pe piața europeană a ovinelor. În ultimii ani, țara noastră a devenit principalul exportator de ovine vii din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai importanți exportatori la nivel mondial. În anul 2024 au fost exportate aproximativ 1,77 milioane de ovine, majoritatea către piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Pentru majoritatea oierilor, vânzarea mieilor și a oilor reprezintă principala sursă de venit.

Lâna și-a pierdut aproape complet valoarea economică, ajungând uneori chiar să genereze costuri suplimentare prin tundere, colectare și eliminare. Nici producția de lapte nu constituie o alternativă pentru toate fermele, mai ales în condițiile deficitului de forță de muncă și ale lipsei unor capacități suficiente de procesare și valorificare.

În aceste condiții, blocarea comerțului cu animale vii lovește exact în centrul modelului economic al oieritului românesc. Estimările vehiculate privind pierderile pentru anul 2026 depășesc 300 de milioane de euro, fără a lua în calcul efectele indirecte asupra transportatorilor, comercianților, abatoarelor, procesatorilor și comunităților rurale dependente de creșterea ovinelor.

În numai doi ani, România a trecut de la o poziție dominantă pe piața europeană și pe piețele din Orientul Mijlociu la situația în care exporturile sunt sever restricționate, iar fermierii nu mai au o perspectivă clară asupra valorificării animalelor.

Cum s-a ajuns aici? ANSVSA trebuie să răspundă

Primul focar important de pestă a micilor rumegătoare a fost semnalat în România în urmă cu aproximativ doi ani, în județul Tulcea, într-o exploatație comercială și centru de colectare în care se aflau zeci de mii de ovine. Una dintre ipotezele vehiculate încă de atunci a fost introducerea virusului prin mișcări ilegale de animale provenite din zone din afara Uniunii Europene în care boala evolua deja. Ulterior, virusul s-a extins, iar focarele au apărut în valuri succesive.

Problema fundamentală este că, după doi ani, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) încă nu a reușit să demonstreze că sistemul de identificare, trasabilitate și control al mișcării animalelor poate limita eficient răspândirea bolii. Comerțul clandestin, animalele fără documente sanitare veterinare, crotaliile utilizate incorect și mișcările de animale care scapă controlului oficial sunt probleme cunoscute de ani de zile.

În iunie 2026, apariția unor noi focare în județul Mureș a arătat că problema nu mai poate fi considerată strict regională. Din acel moment, discuția nu a mai fost doar despre câteva focare, ci despre credibilitatea întregului sistem românesc de trasabilitate și control sanitar-veterinar.

Înainte de a cere fermierilor să accepte noi restricții, sacrificări de animale sau programe de vaccinare, ANSVSA are obligația să explice foarte clar cum s-a ajuns la o asemenea situație epidemiologică. Crescătorii și opinia publică au dreptul să știe. Aceasta reprezintă o condiție elementară pentru reconstruirea încrederii.

Există și o problemă de responsabilitate

În spațiul public au apărut acuzații extrem de grave privind modul în care a fost gestionată această criză. Unii crescători susțin că prăbușirea prețului ovinelor ar avantaja intermediari care cumpără animale foarte ieftin din România și încearcă ulterior să le valorifice prin circuite comerciale externe.

Dacă asemenea practici nu există, ANSVSA și celelalte instituții competente trebuie să prezinte datele care demonstrează acest lucru. Dacă există însă circuite comerciale care exploatează diferențele dintre restricțiile aplicate României și cele existente în alte state membre, ele trebuie investigate.

Într-o piață în care sute de milioane de euro sunt în joc, lipsa transparenței alimentează inevitabil suspiciunile.

Un sistem care trebuie reconstruit

Chiar declarațiile ministrului Agriculturii au indicat existența unor probleme sistemice. Comisia Europeană nu mai are încredere în autoritățile veterinare din România. Se solicită  un sistem credibil de identificare și trasabilitate, precum și garanții că mișcarea animalelor poate fi controlată. Nu mai este suficient un document redactat de câțiva funcționari și transmis ulterior fermierilor si medicilor veterinari spre aplicare.

Un plan național serios trebuie construit împreună cu cei care îl vor pune în practică: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Colegiul Medicilor Veterinari, medicii veterinari din teritoriu, organizațiile profesionale ale crescătorilor, operatorii economici și specialiștii în epidemiologie și boli infecțioase.

Colegiul Medicilor Veterinari a înaintat deja un Plan de acțiune pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea pestei micilor rumegătoare la ovine și caprine. Într-o situație epidemiologică atât de gravă, orice propunere profesională de acest tip trebuie analizată și discutată instituțional. Refuzul dialogului nu poate fi o soluție!

Fermierii nu mai cer promisiuni. Cer un plan

Pentru crescători, situația devine de la o lună la alta mai dificilă. Animalele nu pot fi exportate în condițiile obișnuite, cererea internă este insuficientă, iar costurile cu furajarea și întreținerea efectivelor continuă. Numeroase ferme riscă să intre în incapacitate de plată.

Asociațiile de crescători au solicitat măsuri de sprijin, inclusiv scheme temporare de compensare. Dar mesajul transmis de fermieri este mai important decât problema despăgubirilor: sectorul are nevoie de soluții, nu doar de bani.

România are nevoie urgent de un calendar concret pentru: controlul focarelor existente, restabilirea trasabilității, eliminarea comerțului clandestin, redeschiderea rutelor comerciale și negocierea reluării exporturilor.

Cine răspunde pentru pierderile de sute de milioane de euro?

Aceasta este întrebarea pe care autoritățile nu o mai pot evita. Dacă pierderile economice ale sectorului ajung la sute de milioane de euro, trebuie stabilit cât din această pierdere este rezultatul inevitabil al unei boli transfrontaliere și cât este consecința unor deficiențe de management, control și trasabilitate.

Au fost respectate toate procedurile?

Au fost luate măsurile la timp?

Au fost controlate efectiv mișcările ilegale de animale?

Au fost făcute anchete epidemiologice complete?

Au fost ascultați medicii veterinari și organizațiile profesionale?

A fost informat corect sectorul?

Aceste întrebări trebuie clarificate atât de autoritățile naționale, cât și în cadrul misiunilor și auditurilor europene care analizează modul în care România a gestionat PMR și variola ovină.

Miza depășește cu mult actualele focare

Nu discutăm doar despre câteva exploatații sau câteva județe. În joc este unul dintre puținele sectoare zootehnice în care România deține o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Pierderea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea avea consecințe care să se resimtă ani întregi.

O piață externă pierdută nu se recâștigă automat după ridicarea unei restricții sanitare. Contractele pot fi preluate între timp de competitori. Lanțurile comerciale se reorganizează. Importatorii își caută furnizori alternativi. De aceea, fiecare lună de blocaj contează.

O criză care poate deveni o oportunitate de reformă

România are, paradoxal, și o oportunitate. Criza actuală poate obliga statul să reformeze un sistem de identificare și trasabilitate care de prea mult timp tolerează excepții, improvizații și circuite paralele.

Identificarea animalelor de la naștere, digitalizarea reală a mișcărilor, controlul centrelor de colectare, sancționarea comerțului clandestin și integrarea medicilor veterinari în sistemul de supraveghere trebuie să devină elemente centrale ale noii strategii.

Dar această reformă nu poate fi realizată împotriva fermierilor. Trebuie realizată împreună cu ei.

Sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități

Oieritul românesc nu își mai permite încă un an de incertitudine. Fermierii au nevoie să știe ce strategie aplică România, în cât timp pot fi controlate focarele, când există perspectiva reluării exporturilor și cine răspunde pentru implementarea fiecărei măsuri.

ANSVSA trebuie să prezinte public datele epidemiologice și să explice deciziile luate. Guvernul trebuie să negocieze rapid cu Comisia Europeană o strategie credibilă de control și eradicare. Iar organizațiile profesionale și crescătorii trebuie implicați real în elaborarea acestei strategii.

În această criză, problema fundamentală nu mai este doar existența virusului. Problema este dacă România mai poate demonstra propriilor fermieri, Comisiei Europene și partenerilor comerciali că are un sistem sanitar-veterinar capabil să controleze boala și să garanteze siguranța comerțului.

Sectorul ovin nu mai are nevoie de explicații vagi. Are nevoie de un plan, de termene și de responsabilități concrete. Și, mai ales, are nevoie de răspuns la întrebarea care devine tot mai greu de evitat: Cum a fost posibil ca România să ajungă, în numai doi ani, de la liderul exportului european de ovine la blocarea uneia dintre cele mai importante piețe ale zootehniei românești?

Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crescătorii de oi și capre traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de pesta micilor rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare.

Exporturile de animale vii sunt blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate.

Organizațiile profesionale ale crescătorilor, încă de la începutul anului, au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele să fie soluționate. Practic, și ANSVSA, și MADR, și Parlamentul n-au văzut, n-au auzit, și-au văzut de treabă. Adică au făcut ce știu mai bine. Au mimat munca.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nici măcar nu s-a sinchisit să ia măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România, impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici sau pentru a ține boala sub control. Or, dacă „specialiștii” veterinari au făcut ceva în acest sens, nu se vede, nu au purtat discuții reale cu crescătorii, nu i-au informat în niciun fel.

În același timp, ca să-și mai demonstreze o dată indolența, ANSVSA a hotărât să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Mai-marii autorității au preferat să facă economii la bugetul instituției, dar nu prin eliminarea angajaților la statul degeaba, ci prin tăierea bugetului alocat acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.

Consecința inacțiunilor ANSVSA, în principal, i-a scos în stradă pe crescătorii de ovine și caprine, mii dintre ei protestând în București, pe 30 iulie.

Principalele solicitări ale fermierilor sunt deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific; suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului; protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

În urma protestului și a întâlnirii reprezentanților fermierilor cu cei ai Guvernului, personal îmi pare că oficialii au pus un pic de pauză nervilor crescătorilor, prin promisiuni despre care eu cred că nu se vor materializa prea curând. Deh, e vară, perioadă de concedii, șefii instituțiilor și parlamentarii au nevoie de odihnă, ce credeți că e ușor să stai opt ore într-un fotoliu?! Apar probleme pe coloana vertebrală. Dar… asta nu-i grav pentru cei care nu o au.

Revenind la protestul oierilor, acestora li s-a comunicat, la Guvern, că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis către ANSVSA spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale la întâlnirea de la Palatul Victoriei, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

Fermierii susțin că sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. De asemenea, se solicită ca organizațiile profesionale să fie consultate în timpul construirii măsurilor destinate crescătorilor de ovine și caprine. Altfel, cum s-a dovedit, soluțiile nu vor funcționa în teren.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, le-a comunicat reprezentanților crescătorilor de oi și capre că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani.

Având în vedere haosul din administrația publică, din viața politică dâmbovițeană, speranțele crescătorilor că autoritățile vor lua măsuri pentru salvarea lor scad cu fiecare zi. Câți fermieri vor mai fi în activitate la următorul protest?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări dă startul campaniei de ofertare pentru noul an agricol 2026-2027, punând la dispoziția fermierilor produsul Agrar Basis, dedicat protecției culturilor agricole. Lansarea are loc într-un context în care fenomenele meteorologice extreme afectează tot mai frecvent agricultura din România. În sezonul precedent, compania a încheiat aproximativ 8.000 de polițe pentru cele 11 produse din portofoliu, dintre care cele mai multe au fost pentru Agrar Basis, acoperind în jur de 1,7 milioane de hectare de teren agricol.

Deschiderea campaniei înaintea semănatului le permite fermierilor să-și planifice protecția culturilor încă de la începutul noului an agricol, astfel încât polițele să intre în vigoare înainte de apariția primelor riscuri.

Produsul Agrar Basis oferă acoperire pentru riscuri precum grindina, furtuna, incendiul, ploaia torențială, înghețul și înghețul târziu de primăvară, precum și pentru seceta la cultura de porumb, evaluată în teren. În plus, produsul include pachetul de reînsămânțare, destinat protejării investiției încă din primele faze de dezvoltare ale culturii.

Lansarea campaniei are loc după un sezon agricol în care fermierii s-au confruntat cu o diversificare a riscurilor climatice. Dacă în anii anteriori seceta a reprezentat principala provocare, sezonul 2025 - 2026 a fost marcat și de băltiri, exces de umiditate, episoade de îngheț în lunile aprilie și mai, urmate de grindină și furtuni începând cu luna iunie. În unele regiuni, precum Maramureș și Satu Mare, culturile au fost afectate atât de grindină, cât și de secetă pedologică moderată până la extremă.

„Deschiderea campaniei de ofertare înainte de începerea semănatului nu este întâmplătoare. Astăzi, protecția culturilor trebuie planificată în același timp cu planul agricol, deoarece riscurile climatice pot apărea încă din primele etape ale ciclului de vegetație. Ne dorim ca fermierii să poată lua decizia de protecție înainte ca primul fenomen extrem să le pună investițiile în pericol. Agrar Basis este construit tocmai pentru a oferi această continuitate, de la introducerea seminței în sol până la recoltare”, declară Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Despăgubiri mai mari

În noua campanie, Agra Asigurări a majorat despăgubirea aferentă pachetului de reînsămânțare pentru riscul de secetă în faza de răsărire de la 1.000 lei/ha la 1.200 lei/ha, pentru a răspunde creșterii costurilor de înființare a culturilor agricole și pentru a oferi fermierilor un sprijin mai consistent în cazul în care culturile trebuie reînființate.

Interesul fermierilor pentru asigurările agricole continuă să crească, însă decizia de achiziție este influențată tot mai mult de presiunea asupra lichidităților și de costurile ridicate ale inputurilor. În același timp, agricultorii analizează mai atent riscurile pe care aleg să le acopere și impactul financiar pe care l-ar avea o daună majoră asupra exploatației.

„Privim cu încredere evoluția pieței, deoarece nevoia de protecție este tot mai evidentă. Frecvența fenomenelor extreme și presiunea asupra costurilor din fermă vor face ca asigurarea agricolă să devină o componentă tot mai importantă în deciziile de management. În același timp, dezvoltarea pieței depinde de predictibilitate, de informarea corectă a fermierilor și de existența unor mecanisme de sprijin care să încurajeze transferul riscului prin asigurare”, subliniază Adrian-Horia Lupu.

În practică, riscurile climatice nu mai afectează doar anumite regiuni sau anumite culturi, ci pot apărea în orice etapă a ciclului agricol. În acest context, planificarea protecției înainte de semănat devine o decizie esențială pentru continuitatea activității unei ferme.

„În ultimii ani observăm că riscurile climatice nu mai au un caracter izolat, iar fermierii sunt nevoiți să gestioneze tot mai des o combinație de fenomene extreme, de la secetă și îngheț până la grindină, furtuni sau exces de umiditate. Din experiența noastră din teren, decizia de a încheia o poliță înainte de semănat oferă fermierilor mai multă predictibilitate și le permite să își protejeze investițiile încă din cele mai vulnerabile etape ale ciclului agricol. În condițiile actuale, asigurarea devine o componentă esențială a managementului fermei”, precizează Dragoș Dancă, manager regional Centru-Nord Agra Asigurări.

Pachetul de reînsămânțare este conceput pentru situațiile în care cultura este compromisă în primele faze de vegetație și poate acoperi, în condițiile prevăzute de poliță, riscuri precum seceta în faza de răsărire, crusta, spălarea solului, dăunătorii specifici, înghețul asociat secetei de la finalul iernii, precum și daunele provocate de băltiri sau exces de umiditate. 

Pachetul poate fi utilizat atunci când unul dintre riscurile acoperite afectează cultura asigurată într-o măsură care impune reîntoarcerea sau reînsămânțarea acesteia. În astfel de situații, fermierii trebuie să avizeze dauna în cel mult patru zile de la producerea sau constatarea evenimentului, conform condițiilor prevăzute în polița de asigurare.

Pentru a beneficia de această protecție, fermierii trebuie să respecte termenele-limită de subscriere: 31 august pentru cultura de rapiță și 30 septembrie pentru cerealele de toamnă.

Procesul de ofertare este digitalizat, iar în situațiile standard o ofertă poate fi obținută în câteva minute. După acceptarea ofertei și transmiterea documentelor necesare, emiterea poliței se realizează, de regulă, în aproximativ 48 de ore. Fermierii pot solicita oferte prin intermediul partenerilor distribuitori sau direct prin managerii regionali Agra Asigurări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă susținerea față de acțiunea de protest a crescătorilor de ovine și caprine, desfășurată joi, 30 iulie, în București, și solicită autorităților prezentarea publică, în termenul anunțat, a planului de măsuri pentru deblocarea exporturilor de ovine, împreună cu un calendar clar de aplicare.

Crescătorii au solicitat:

• Deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice;

• Vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului;

• Plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare;

• Protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

Blocajul survine după un an de maxim istoric pentru exporturile românești de ovine vii. Potrivit datelor oficiale citate de Mediafax, în intervalul 1 ianuarie - 26 octombrie 2025, România a exportat 56.562 de tone de ovine vii către state din afara Uniunii Europene, în valoare de 210.053.041 euro, depășind recordul anterior de 205,27 milioane de euro, stabilit în 2023, și nivelul de aproape 198 milioane de euro înregistrat în 2024. Prețul mediu la export a fost de 3,71 euro/kg, o valoare care reflectă transporturile la export și nu veniturile încasate de fermieri la poarta fermei. Aceste cifre indică dimensiunea economică reală a comerțului suspendat în prezent și miza pe care o are fiecare săptămână de blocaj pentru exploatațiile din sector.

În ziua protestului, o delegație a organizațiilor din sector a participat la discuții la sediul Guvernului, unde vicepremierul Tánczos Barna a comunicat că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

„Ni s-a comunicat că se lucrează și că în următoarele câteva zile vom avea un plan de măsuri pe masă. Planul a fost trimis Autorității sanitar-veterinare pentru consultare și pentru stabilirea unui comitet de specialiști. Când va avea o formă aproape finală, ne va fi propus și nouă, iar dacă vom fi de acord, va fi propus Comisiei Europene. Nu am venit la București pentru a cere demisii. Considerăm că prioritățile sunt altele în acest moment, iar acestea înseamnă un plan de măsuri care să sprijine crescătorii”, a declarat Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România și fost președinte al Clubului Fermierilor Români, la finalul discuțiilor de la Guvern.

Clubul Fermierilor Români consideră că vânzarea mieilor la export reprezintă principala sursă de venit a exploatațiilor de ovine, iar suspendarea comerțului produce pierderi care se acumulează zilnic prin costuri suplimentare de furajare și întreținere, deprecierea animalelor care depășesc greutatea cerută de cumpărători, blocarea contractelor și pierderea partenerilor comerciali. Mecanismul de compensare trebuie să acopere pierderea economică reală a fiecărei exploatații, inclusiv pentru fermele care nu au înregistrat animale bolnave, dar care suportă efectele restricțiilor aplicate întregului sector.

„Exporturile de ovine vii au depășit 210 milioane de euro anul trecut, ceea ce transformă blocajul actual dintr-o problemă sectorială într-o pierdere economică națională. Sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. Organizațiile profesionale trebuie consultate în timpul construirii acestor măsuri, pentru ca soluțiile să funcționeze în teren. Solicităm, de asemenea, parlamentarilor să adopte în regim de urgență proiectele legislative aflate deja pe masa lor, fără de care nici despăgubirile pentru secetă nu pot fi plătite”, a subliniat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a comunicat organizațiilor din sector că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de crescători, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani. Nicio sumă nu a fost avansată până în acest moment. Clubul solicită ca formula de calcul și sursa de finanțare să fie comunicate public, împreună cu termenele de plată.

„Vorbim despre zeci de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor, care au contribuit constant la dezvoltarea rurală, la păstrarea vie a satului românesc și la creșterea economiei României prin exportul de ovine. În același timp, aceste familii susțin securitatea alimentară a țării prin produsele tradiționale pe care le aduc pe mesele românilor. Acești oameni nu cer să devină asistați sociali. Ei cer să fie lăsați să muncească, să își valorifice animalele și să își continue activitatea”, a punctat Maniu Vonica.

Clubul Fermierilor Români reiterează, totodată, solicitarea adresată conducerii celor două Camere ale Parlamentului privind introducerea de urgență pe ordinea de zi și adoptarea, în sesiunea extraordinară, a proiectelor legislative care prevăd măsuri de sprijin pentru sectoarele agricole aflate în dificultate, cu prioritate pentru zootehnie. Clubul solicită Guvernului și accelerarea plății despăgubirilor pentru pierderile provocate de secetă. Comisia Europeană a alocat României aproape 15 milioane de euro pentru compensarea fermierilor, fonduri care rămân blocate în absența cadrului legislativ necesar efectuării plăților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor din România anunță că participă la protestul național al crescătorilor de ovine și caprine organizat în București, joi - 30 iulie 2026, de către Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.

„Participarea la protest nu reprezintă o schimbare a direcției asumate de organizația noastră. Uniunea Oierilor urmărește, în primul rând, rezolvarea problemelor prin dialog, negociere și reprezentare instituțională, atât în relația cu autoritățile naționale, cât și cu instituțiile europene. Considerăm că dificultățile sectorului trebuie soluționate prin cooperare și prin măsuri tehnice, economice și sanitar-veterinare aplicabile. Protestul nu trebuie să înlocuiască dialogul și nici să transforme problemele fermierilor într-un conflict permanent cu instituțiile statului. Situația actuală este însă una excepțională. Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor. În aceste condiții, participarea noastră este justificată de gravitatea situației și de solicitările venite din partea fermierilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne în afara unei acțiuni prin care crescătorii cer măsuri urgente pentru protejarea activității lor. Uniunea Oierilor participă la protest pentru a transmite un mesaj clar: sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități concrete”, transmite Asociația Uniunea Oierilor din România.

Vocea fermierilor trebuie să ajungă și la Bruxelles

Protestul nu se adresează exclusiv autorităților naționale. „O parte importantă dintre deciziile care influențează sectorul ovin este stabilită sau condiționată la nivel european. Din acest motiv, mesajul fermierilor români trebuie să ajungă direct la instituțiile Uniunii Europene. Decidenții europeni trebuie să cunoască efectele reale pe care măsurile adoptate le produc în ferme, în comunitățile rurale și în economia locală. Înaintea aplicării unor restricții cu impact major, trebuie analizate consecințele economice și sociale, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor trebuie consultate în mod real. Solicităm Guvernului României să susțină la Bruxelles nu doar o poziție administrativă, ci și realitatea concretă a crescătorilor români. Solicităm, de asemenea, participarea reprezentanților sectorului la întâlnirile și grupurile de lucru în care sunt discutate măsurile ce afectează fermele de ovine. Fermierii nu trebuie informați doar după adoptarea deciziilor. Ei trebuie ascultați înainte ca aceste decizii să fie luate. Vocea sectorului ovin românesc trebuie să fie prezentă acolo unde se stabilesc regulile care îi influențează viitorul”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Reluarea exporturilor, prioritară

Principala solicitare a Uniunii Oierilor la protestul din 30 iulie este reluarea urgentă, controlată și predictibilă a exporturilor de ovine.

„Nu dorim să indicăm autorităților o singură soluție tehnică și nici să limităm opțiunile care pot fi analizate. Cerem însă ca măsurile adoptate să fie rapide, viabile și adaptate situației reale din ferme. Orice decizie trebuie să urmărească reducerea la minimum a pierderilor economice suportate de crescători. Restricțiile prelungite afectează prețurile, blochează contractele, cresc costurile de întreținere a animalelor și pun presiune asupra fermelor care depind de export pentru valorificarea producției. Soluțiile nu pot fi stabilite exclusiv la nivel administrativ. Ele trebuie analizate și construite împreună cu organizațiile profesionale, fermierii, comercianții și ceilalți reprezentanți ai sectorului. Cei afectați direct trebuie consultați înainte de adoptarea măsurilor, nu doar informați după ce deciziile au fost luate. Solicităm Guvernului României, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze reluarea exporturilor ca pe o prioritate economică națională și să intensifice demersurile în relația cu instituțiile europene și cu statele importatoare”, arată Maniu Vonica.

Solicitările Uniunii Oierilor:

• Identificarea unor soluții aplicabile într-un termen cât mai scurt;

• Limitarea impactului economic asupra fermierilor;

• Protejarea pieței și a veniturilor exploatațiilor;

• Consultarea reală și permanentă a organizațiilor profesionale;

• Termene concrete și comunicarea transparentă a etapelor asumate;

• Protejarea comerțului cu animale vii, lapte, carne și carcase;

• Stabilirea unui cadru sanitar-veterinar predictibil și stabil.

Reluarea exporturilor nu reprezintă doar o revendicare comercială, susține Uniunea Oierilor. „Este o condiție esențială pentru menținerea activității fermelor, pentru păstrarea piețelor externe și pentru protejarea unui sector de care depind mii de familii din mediul rural.”

Uniunea Oierilor solicită ca soluțiile să fie stabilite împreună cu fermierii, nu în lipsa lor, iar orice măsură să fie evaluată și prin prisma efectelor economice pe care le produc în teren.

Vaccinarea trebuie fundamentată științific, comercial și discutată real cu organizațiile profesionale

Uniunea Oierilor susține menținerea programelor sanitar-veterinare fundamentate științific și suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului.

„În ceea ce privește pesta micilor rumegătoarelor, considerăm că orice decizie privind vaccinarea trebuie analizată complet, atât din punct de vedere sanitar-veterinar, cât și economic și comercial. Nu susținem introducerea automată a vaccinării în masă a întregului efectiv național, fără o evaluare clară a tuturor consecințelor. O asemenea măsură poate influența statutul sanitar-veterinar al României, accesul pe piețele externe, comerțul intracomunitar, exportul de animale și produse de origine animală, precum și perioada necesară pentru redobândirea statutului de țară sau zonă liberă de boală. Înaintea adoptării unei decizii, trebuie analizate toate variantele disponibile, impactul fiecăreia asupra fermierilor și condițiile solicitate de statele importatoare. Organizațiile profesionale trebuie implicate direct în aceste discuții, pentru ca măsurile adoptate să răspundă atât obiectivelor de protecție sanitar-veterinară, cât și necesității de a menține funcționale piețele comerciale. Totodată, susținem analizarea, ca soluție provizorie și punctuală, a vaccinării controlate și limitate pentru animalele destinate exportului, aflate în centre de colectare autorizate, atunci când această variantă este acceptată de statul importator și permisă de cadrul sanitar-veterinar aplicabil. Această soluție nu trebuie prezentată ca o măsură generală, ci ca un instrument temporar, care poate fi utilizat acolo unde contribuie efectiv la reluarea exporturilor și la reducerea pierderilor suportate de fermieri”, explică Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor susține că decizia privind vaccinarea nu trebuie luată izolat și nici exclusiv administrativ, ci ea trebuie fundamentată științific, evaluată comercial și stabilită prin consultarea reală a organizațiilor profesionale și a celor direct afectați.

Soluții, nu alte complicații

Uniunea Oierilor își menține poziția privind necesitatea rezolvării problemei de fond. „Nu susținem transformarea acestei crize într-un nou conflict instituțional și nu considerăm că demiterea conducerii ANSVSA reprezintă, în acest moment, soluția de care fermierii au nevoie. Schimbarea unor persoane, în lipsa unui plan tehnic, comercial și diplomatic clar, nu redeschide exporturile, nu recuperează piețele pierdute și nu acoperă prejudiciile economice suportate de crescători. O asemenea măsură riscă să prelungească blocajul, să întârzie negocierile și să creeze o nouă perioadă de instabilitate administrativă. Responsabilitățile trebuie stabilite potrivit legii, iar eventualele greșeli trebuie analizate și asumate. Fermierii au însă nevoie, înainte de toate, de rezultate concrete, termene clare și măsuri care pot fi aplicate imediat. Să nu uităm că România a ajuns, în anii anteriori, la volume record de export cu sprijinul și implicarea aceleiași echipe instituționale care gestionează astăzi această criză. Acest lucru demonstrează că există experiență, relații comerciale și capacitate tehnică de negociere. Prin asumarea responsabilităților, printr-un plan clar și prin colaborare reală cu organizațiile profesionale, aceeași echipă poate contribui la depășirea actualului blocaj. Mesajul nostru este simplu: nu dorim escaladarea conflictului, ci rezolvarea lui. În acest moment este mai important să folosim experiența acumulată, să menținem continuitatea negocierilor și să reconstruim soluțiile care au funcționat, decât să întrerupem demersurile exact în perioada în care acestea trebuie intensificate. Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, transmite Uniunea Oierilor.

Fermierii trebuie despăgubiți

Asociația Uniunea Oierilor solicită instituirea de urgență a unui mecanism de compensare simplu, transparent și rapid pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Despăgubirile trebuie calculate în raport cu pierderea economică reală suportată de fiecare exploatație. Nu este suficientă compensarea exclusivă a animalelor sacrificate sau ucise din motive sanitar-veterinare.

Fermierii susțin că trebuie acoperite și pierderile generate de:

• Imposibilitatea comercializării animalelor;

• Scăderea prețurilor;

• Costurile suplimentare de furajare și întreținere;

• Blocarea contractelor de export;

• Deprecierea animalelor care depășesc greutatea cerută de cumpărători;

• Pierderea piețelor și a partenerilor comerciali.

Potrivit Uniunii Oierilor, sprijinul trebuie acordat inclusiv fermierilor care nu au avut animale bolnave, dar care au fost afectați direct de restricțiile aplicate întregului sector. „Fermierii nu pot suporta singuri costurile unor măsuri impuse pentru protejarea interesului sanitar-veterinar general. Atunci când statul limitează posibilitatea de comercializare, trebuie să compenseze în mod corect prejudiciul economic produs”, spune Maniu Vonica.

Apel la calm și responsabilitate

Uniunea Oierilor susține un protest pașnic, responsabil și civilizat, desfășurat cu respectarea legii, a ordinii publice și a tuturor participanților. „Facem apel la calm, echilibru și responsabilitate. Nemulțumirile fermierilor sunt reale și legitime, dar ele trebuie exprimate fără incidente, fără provocări și fără escaladarea tensiunilor. Ne dorim ca fiecare participant să se întoarcă acasă în siguranță, iar protestul să rămână un exemplu de unitate și demnitate. Forța mesajului nostru trebuie să vină din numărul fermierilor prezenți, din coerența revendicărilor și din caracterul pașnic al acțiunii. Participarea noastră urmărește transmiterea fermă a unui mesaj legitim, nu confruntarea. Cerem tuturor celor prezenți să respecte indicațiile organizatorilor și ale autorităților și să contribuie la desfășurarea protestului în condiții de ordine și siguranță. Uniunea Oierilor va rămâne alături de crescători și va susține toate demersurile legale, instituționale și publice care pot conduce la rezultate concrete. Scopul nostru este protejarea fermierului român, reluarea comerțului și asigurarea unui viitor stabil pentru sectorul ovin.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Protestul național al crescătorilor de ovine și caprine a fost avizat oficial. Joi - 30 iulie 2026, mii de fermieri vor protesta în București pentru salvarea sectorului ovin din țara noastră.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni, în calitate de organizatori, anunță că „Primăria Municipiului București a avizat oficial desfășurarea Protestului Național al Crescătorilor de Ovine, prin Protocolul nr. 125211/28.07.2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991”. Protestul va avea loc joi, 30 iulie 2026, între orele 10:00 și 19:00, și va reuni crescători de ovine și caprine din toate regiunile țării.

„Conform protocolului aprobat, între orele 10:00 - 13:00, aproximativ 1.500 de fermieri vor protesta în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); între orele 13:00 - 14:00, participanții se vor deplasa organizat pe traseul Piața Presei Libere - Șoseaua București-Ploiești - Bulevardul Regele Mihai I - Arcul de Triumf - Șoseaua Pavel D. Kiseleff - Piața Victoriei; între orele 10:00 - 17:00, aproximativ 5.000 de participanți vor protesta în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului României; la ora 17:00 va începe defluirea participanților”, precizează organizatorii.

O delegație a fermierilor va depune autorităților un memoriu oficial, care cuprinde revendicările și solicitările crescătorilor. „Sectorul ovin românesc traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de Pesta Micilor Rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare. Exporturile au fost blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate. În tot acest timp, fermierii au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele esențiale să fie soluționate”, susțin organizatorii protestului.

Crescătorii de ovine și caprine solicită:

• Deblocarea urgentă a exportului de ovine vii;

• Tragerea la răspundere a persoanelor responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei;

• Acordarea de despăgubiri corecte fermierilor afectați;

• Măsuri reale pentru relansarea sectorului ovin;

• Menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific;

• Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului;

• Un dialog real și permanent între autorități și organizațiile reprezentative ale crescătorilor.

Apel către fermieri

„Adresăm un apel tuturor organizațiilor profesionale, crescătorilor de ovine și caprine și tuturor celor care cred în viitorul agriculturii românești să fie alături de noi. Acest protest este unul legal, autorizat și pașnic. Respectarea protocolului aprobat și a indicațiilor forțelor de ordine reprezintă o responsabilitate comună.

Pe 30 iulie nu protestăm doar pentru oieri. Protestăm pentru dreptul fermierilor români de a munci, de a produce și de a avea un viitor în propria țară. Când dispare oieritul, România pierde nu doar un sector economic, ci o parte din identitatea și tradiția sa”, transmit Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!