Afişez elemetele după tag: federatia

În județul Covasna, la Târgu Secuiesc, se află una dintre cele mai mari zone de producție a cartofilor din țară. Acolo își desfășoară activitatea dr. ing. László Becsek, care, alături de o echipă de peste 70 de angajați, produce anual aproximativ 10.000 de tone de cartofi. Pe cele peste 1.000 de hectare de teren agricol, cultivă cartof pentru consum, cartof de sămânță, ceapă, rapiță, grâu și porumb.

László Becsek este un fermier cu o afacere de succes, un model care îi poate inspira și pe alți fermieri. Absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și doctor în agronomie, László Becsek a înființat în anul 1995 firma Biofarm, astăzi desfășurând activitatea agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil. Din totalul terenului lucrat, 40-50% este irigat, sursa de apă fiind o apă curgătoare de suprafață.

Cartoful, a doua pâine a țării

Supranumit „a doua pâine a țării”, cartoful, de-a lungul anilor, a devenit unul dintre cele mai importante alimente de bază ale românilor, imediat după pâine. „Cartoful este a doua pâine a ţării, şi asta o spunem de foarte mult timp, şi într-adevăr, dintr-un kilogram de cartof poţi să asiguri o masă la o familie de patru persoane. Povestea începe din anii 1980, când România cultiva 400.000 de hectare de cartof, iar în zilele noastre am ajuns să cultivăm 33.000 de hectare”, arată László Becsek. În cele 33.000 de hectare intră cartoful pentru industrializare, în special chipsul, cam 3.500 - 3.600 de hectare, cartoful pentru sămânță - 600 ha, pe 7.000 de hectare este cartof extratimpuriu, care se vinde în luna iunie şi ceva iulie, astfel că mai rămân 20.000 de hectare cu cartof de consum pentru perioada septembrie şi până la noua recoltă.

Scăderea suprafețelor de cartofi s-a întâmplat mai ales din cauza schimbării comportamentului cumpărătorului. În zilele noastre nimeni nu mai este dispus să cumpere zeci de kilograme de cartofi, depozitarea este principalul factor decizional. Un kilogram sau două vor fi mai ușor de păstrat decât un sac, iar prima variantă poate fi folosită și pentru consumul imediat. Din păcate, pentru producători, acest lucru nu este unul îmbucurător.

„Depozitele sunt o mare investiţie, cu foarte mulţi bani, şi este o adevărată ştiinţă să depozitezi un produs viu, cartoful este un produs viu care, dacă nu are condiţii de umiditate, de temperatură, se degradează foarte rapid. Peste acest lucru a venit şi schimbarea climatică. De când cultiv eu cartof, de 30 de ani, nu am avut un an atât de greu din punct de vedere climatic ca anul 2025, când am avut o secetă extrem de lungă şi cruntă tocmai în perioada de creştere intensă a tuberculilor, astfel au rezultat producţii foarte mici şi de o calitate nu foarte bună”, ne spune László Becsek.

Seceta, principalul dăunător al cartofului

Cartoful are în componență 85-90% apă, ceea ce înseamnă că seceta este un dușman al culturii. Încă din faza de creștere al tuberculilor, cartoful are nevoie de foarte multă apă, altfel cultura este compromisă. „Dar oricât de mult ai da apă culturii, dacă temperatura este peste 30°C, ea nu mai creşte, fiziologic nu mai funcţionează, şi atunci se limitează producţia. Cine nu are irigare a rămas la 7, 10, 11 tone”.

Drumul până  la raft este unul lung, iar dintr-o producție de câteva zeci de tone, se mai pierde din cantitate, iar asta din cauză că nu toți cartofii sunt eligibili pentru a fi vânduți. „Dacă o producţie bună e de 40 de tone brut, din 40 de tone, dacă tu valorifici 70%, atunci este OK, pentru că mai sunt şi cartofi mărunţi, şi tăiaţi, şi loviţi, deci se pierde pe parcurs până când ajunge pe raft, minimum 30%. Pe parcursul recoltării se pierde foarte mult şi sunt probleme de calitate care trebuie eliminate înainte de livrare la magazine, şi atunci, dacă din 40 de tone ai valorificat 28 de tone, atunci eşti în profit. Anul trecut au fost producţiile de la 7 tone, foarte mult 11, 12, 14 tone, în funcţie de areal, în funcţie de soiuri”, explică László Becsek.

Ancora de salvare a fermierilor

Planul național de redresare și susținere a culturii cartofului în România a fost conceput ca un răspuns la declinul suprafețelor cultivate și al producției interne, fiind susținut de Federația Națională „Cartoful” din România în cadrul Planului Național Strategic (PNS).

Acest plan al cultivatorilor viza sprijinirea culturii cartofului, care să ofere stimulente pentru fermieri și să susțină atât producția de cartofi de consum și pentru industrializare, cât și producerea de cartofi de sămânță. Un punct esențial al acestui plan era dezvoltarea capacităților de depozitare, deoarece România nu dispune de suficiente spații moderne în care cartofii să poată fi păstrați în condiții optime pe termen lung. Din această cauză, o parte din producție se pierde, iar în extrasezon se ajunge la importuri.

Conform calculelor realizate în urmă cu patru ani, ar fi fost necesară o investiție de aproximativ 600 de milioane de euro la nivel național pentru a asigura depozitarea cantității de cartofi necesare consumului intern, din toamnă până la apariția noii recolte, în lunile mai - iunie. Din această sumă, fermierii ar fi trebuit să contribuie cu circa 20%, iar restul finanțării ar fi urmat să provină din fonduri publice sau europene, după modelul aplicat deja în vestul Europei. Spre exemplu, construcția depozitelor ar fi fost susținută prin programe europene sau naționale, iar lucrările de izolare și sistemele de climatizare ar fi putut fi finanțate din fonduri de mediu. „Din păcate planul stă prin diverse sertare ale autorităților, iar acum este o măsură, DR.16, prin care se pot construi depozite de cartofi cu un buget destul de mic, în schimb problema generală nu este rezolvată. Noi am propus acolo depozite de 500, 1.000 şi 1.500 de tone, pentru că, cu cât este mai mare depozitul, cu atât este mai eficient din punct de vedere economic. Dacă e un producător de 30-40 de hectare, ia un depozit de 500 de tone. Dacă e un producător mai mare… În cazul cartofului, depozitele centrale nu funcționează. Cartoful are mult prea multe boli şi marfa nu poate fi pusă în comun. Gândiți-vă, ca să recepționezi într-un depozit comun, marfa vine de la producătorul X, trece prin linia de recepție și e bolnavă. Vine marfa de la producătorul următor și tot pe aceeași linie de recepție se îmbolnăvește tot ce trece după aceea”, povestește László Becsek.

Conservarea cartofului are loc doar când leguma nu este spălată, iar depozitarea este un proces complex, care necesită condiții foarte stricte de temperatură, umiditate și control al aerului, diferite în funcție de soi. Din acest motiv, cartoful nu poate fi depozitat la grămadă, în spații comune, deoarece amestecarea producției de la mai mulți fermieri duce frecvent la pierderi și degradare. Soluția eficientă este depozitarea individuală, unde fiecare fermier își gestionează separat marfa, în funcție de calitate și destinație.

Factori-cheie pentru succes, depozitele și irigațiile

László Becsek a lansat un îndemn tuturor micilor producători care nu și-au realizat încă analizele de sol sau nu au parcurs toate etapele necesare pentru ca produsele lor să poată ajunge în supermarketuri, să facă aceste demersuri cât mai curând. Certificarea produselor reprezintă un element esențial, mai ales în cazul alimentelor destinate consumului populației, oferind garanții privind calitatea și siguranța acestora.

„Noi, din sută la sută producţie ambalată şi valorificată către reţelele de supermarketuri 50% este producţie proprie şi 50% noi achiziţionăm de la fermierii din zona noastră. Însă, când nu mai găsim marfă de calitate nici aici în zonă și nici în ţară, atunci suntem nevoiţi să aducem din import, pentru că avem un contract cu supermarketurile pe 12 luni şi este logic, ei trebuie să aibă marfă pe raft pe tot parcursul anului. Aici iar, elementul-cheie este depozitul. Dacă nu ai depozit nu ai cum să livrezi marfă românească pe tot parcursul anului. Noi, totuşi, avem marfă românească şi în iunie-iulie, dar nu pentru toată cererea. Dar fără depozit nu poţi să ai. Fără irigaţii nu poţi să ai nici cantitate, nici calitate, care se pretează pentru supermarketuri unde, până la urmă, alege consumatorul. Dar supermarketurile au grijă să pună pe raft o marfă premium, certificată şi controlată. Nu există să găseşti la supermarket o marfă necontrolată, necertificată”, spune László Becsek, fermier care face parte din Comitetul Director al Clubului Fermierilor Români, iar unul dintre proiectele susținute de Club și considerat o soluție importantă pentru menținerea sustenabilității culturii cartofului vizează dezvoltarea sistemelor de irigații prin intermediul lacurilor de acumulare.

În acest context, accentul cade mai puțin pe finanțare și mai mult pe organizare și planificare eficientă. Se propune identificarea unor areale mai restrânse unde să poată fi amenajate lacuri de acumulare, capabile să rețină apa provenită din precipitații, care altfel s-ar pierde în Dunăre sau în Marea Neagră. Prin stocarea acestei resurse de apă, culturile de cartofi ar putea beneficia de necesarul de irigații între perioadele ploioase, asigurând astfel producții stabile, eficiente din punct de vedere economic și de o calitate superioară, ce pot fi ulterior valorificate în condiții avantajoase.

Articol de: ALEXANDRA GOGU

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS” a transmis, sâmbătă – 13 iunie 2026, că ciobanii vor ieși în stradă dacă președintele ANSVSA nu demisionează până la data de 19 iunie. În ultimele luni, ROMOVIS a trimis numeroase adrese oficiale către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și alte instituții ale statului român, avertizând asupra riscurilor majore generate de gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), a blocajului exporturilor și a măsurilor care afectează grav sectorul zootehnic. Toate semnalale de alarmă ale fermierilor au rămas fără răspunsuri concrete și fără măsuri eficiente. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor răspunde printr-un comunicat de presă în care își reafirmă sprijinul pentru crescătorii de ovine din România și anunță că va prezenta Comisiei Europene un set complet de argumente tehnice și epidemiologice. „Scopul acestor demersuri este revizuirea măsurilor de restricționare a exporturilor, pentru ca noul cadru de reglementare să fie unul echilibrat și adaptat realității din teren”, precizează ANSVSA.

„Referitor la perspectivele de restricționare analizate la nivelul DG SANTE, ANSVSA precizează că demersurile actuale vizează menținerea performanței economice a sectorului zootehnic românesc. Performanța istorică a crescătorilor noștri de ovine, demonstrată prin parteneriate de anvergură precum cel cu Algeria, care prevede livrarea a peste un milion de animale, reprezintă un argument esențial în dialogul nostru cu Comisia Europeană pentru identificarea unor soluții proporționale, care să nu afecteze exporturile strategice. Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor”, declară Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, a cărui demisie este cerută de organizațiile crescătorilor de animale.

ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de argumente tehnice fundamentate, care demonstrează controlul riguros asupra situației epidemiologice din țară:

• Absența legăturilor epidemiologice: Datele oficiale confirmă că România nu a efectuat exporturi de ovine către zonele în care au fost raportate focare regionale recente (cum ar fi Albania), eliminând astfel riscul de propagare externă din sursă românească;

• Gestionarea focarului intern: Focarul de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) din județul Mureș, depistat pe 8 iunie 2026, a fost izolat imediat prin aplicarea strictă a măsurilor de carantină și stingere. Evoluția locală este monitorizată atent, argumentând astfel oportunitatea unor măsuri aplicate regionalizat, în locul unei restricții extinse la nivelul întregului teritoriu;

• Analiza deciziei comerciale: ANSVSA analizează fundamentarea tehnică a propunerii de restricționare, urmărind ca deciziile finale să fie bazate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective, specifice pieței animalelor vii.

Întrucât marea majoritate a crescătorilor de ovine din România respectă cu strictețe normele sanitare, ANSVSA precizează că își intensifică eforturile pentru eliminarea oricăror disfuncționalități izolate care ar putea afecta credibilitatea sectorului:

• Prevenirea transporturilor neconforme: ANSVSA face un apel ferm la responsabilitate pentru eliminarea completă a mișcărilor nedeclarate de animale, asigurând astfel respectarea deplină a cerințelor stabilite la nivelul Comisiei Europene;

• Filtre și controale în teren: În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica controalele în trafic pe întreg teritoriul național. Transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației în vigoare, mergând până la suspendarea activității operatorilor neconformi.

De asemenea, în comunicatul de presă, ANSVSA menționează că are un plan de acțiune pentru continuitatea exporturilor. „Conducerea ANSVSA menține un dialog activ cu asociațiile de profil și cu autoritățile din țările terțe partenere, inclusiv Algeria. Scopul este furnizarea tuturor garanțiilor privind siguranța sanitar-veterinară a efectivelor românești și menținerea valabilității contractelor comerciale existente. Prin aceste demersuri oficiale, instituția urmărește optimizarea calendarului de restricții și deschiderea rapidă a coridoarelor comerciale sigure pentru exploatațiile românești libere de boală”, își încheie ANSVSA comunicatul adresat presei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA. Ciobanii amenință cu ieșirea în stradă

Uniunea Oierilor solicită regionalizarea în cazul pestei micilor rumegătoare și continuarea exporturilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită acordarea de urgență a avizului Ministerului de Finanțe pe proiectul de OUG care va permite fermierilor acces la motorină fără TVA și acciză. De asemenea, AAC face apel la premirul Ilie Bolojan să susțină și să aprobe, în această săptămână, adoptarea de urgență a acestui act normativ considerat esențial pentru supraviețuirea economică a fermierilor din țara noastră.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, la finalul săptămânii trecute, un proiect de act normativ privind măsuri temporare pentru sectorul vegetal, în vederea gestionării efectelor creșterii prețurilor la motorină. „Adoptarea proiectului de OUG elaborat la nivelul Ministerului Agriculturii trebuie să reprezinte o urgență pentru Guvernul României. Orice întârziere a aplicării sale face ca efectele măsurilor să fie nule. Fermierii au nevoie de sprijin ACUM, când se află în plină campanie agricolă de primăvară, o perioadă scurtă în care sunt concentrate multiple lucrări agricole ce necesită consum mare de motorină: fertilizare, tratamente de protecția plantelor, semănat. Considerăm că, la fel cum a fost adoptat rapid actul normativ pentru plafonarea adaosului comercial la combustibil, același proces trebuie urmat și pentru actul normativ dedicat motorinei utilizate în sectorul agricol”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Proiectul de act normativ elaborat de MADR se referă doar la sectorul vegetal. De aceea, AAC propune extinderea măsurii și pentru zootehnie, pe același sistem funcțional în cazul decontării accizei la motorină prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„AAC se delimitează de orice încercare de a politiza această inițiativă, nu ne interesează războiul dintre partidele din Coaliție, ce ne dorim este ca fermierii români să fie protejați, măcar în parte, de efectele majorările de preț în cascadă ale costurilor de producție în agricultură. Credem că oricine ar fi ministru al Agriculturii ar iniția un asemenea proiect de OUG, oricine ar fi ministrul Finanțelor ar aviza actul normativ, iar oricine ar fi prim-ministru ar adopta de urgență această inițiativă. Nu e vorba de partide, de nume sau de jocuri politice aici, e vorba de securitatea alimentară a românilor. Reamintim opiniei publice că sprijinul propus nu reprezintă un ajutor de stat acordat fermierilor întrucât acesta nu presupune nicio cheltuială de la bugetul național. Prin legislația deja existentă, acciza la motorină și TVA se returnează fermierilor, doar că în prezent acest decont este întârziat și conduce la un blocaj financiar al afacerilor agricole. Spre exemplu, fermierii mai au încă de recuperat la acest moment acciza la motorină pentru trimestrele III și IV de anul trecut”, arată AAC într-un comunicat de presă.

Alianța susține că efectul OUG este unul restrâns, programul fiind plafonat la achiziția a 78 de litri de motorină la hectar. Totuși, acest sprijin ar fi o gură de oxigen pentru afacerile agricole lovite de valul de prețuri majorate la inputuri agricole, îngrășăminte, echipamente agricole etc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Creșterea ovinelor și caprinelor este într-o situație critică și din vina autorităților. ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pe de o parte nu a luat măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici, iar pe de altă parte a luat hotărârea să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave.

Încă din luna februarie a acestui an, Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS a transmis două adrese către ANSVSA în care solicită informații cu privire la măsurile concrete întreprinse pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România. Răspunsul nu a venit nici până azi.

„Constatăm cu regret că ANSVSA nu a transmis niciun răspuns la solicitarea noastră, încălcând astfel legislația privind liberul acces la informațiile de interes public. Este o atitudine de dispreț nu doar față de crescătorii de ovine și caprine, ci și față de atribuțiile legale, de obligațiile specifice demnității publice, și o tratare cu iresponsabilitate a unei situații extrem de grave. Refuzul de a comunica măsurile luate denotă, în fapt, inexistența demersurilor specifice care ar fi trebuit inițiate de către președintele ANSVSA, în calitatea sa de conducător al instituției, pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene de a transmite situația concretă epidemiologică și a acționa în vederea ridicării restricțiilor de export. Pasivitatea președintelui ANSVSA față de cerințele Comisiei Europene a condus la prelungirea nejustificată a restricțiilor la exportul ovinelor și caprinelor vii în Uniunea Europeană. Această situație generează pierderi majore în sarcina crescătorilor de animale, afectează grav siguranța lor financiară și, nu în ultimul rând, periclitează șeptelul național de ovine și caprine și siguranța alimentară a României”, arată Nicolae Cioranu, președintele Federației ROMOVIS.

ANSVSA nu a binevoit să le răspundă crescătorilor, însă a decis schimbarea politicii zootehnice și impunerea plății vaccinului împotriva antrax, care este o măsură de prevenție necesară în cazul acestei boli infecțioase. „De o gravitate extraordinară este propunerea de schimbare a politicii zootehnice a statului român, constantă de peste zece ani, prin impunerea crescătorilor de animale a plății vaccinului Antrax, fără niciun studiu de impact prealabil”, atrage atenția Nicolae Cioranu.

Decizia de a transfera la crescători costurile cu vaccinarea contra antraxului are riscuri majore pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. „Transferul costurilor va duce inevitabil la o scădere a gradului de imunizare a efectivelor, deoarece mulți crescători, aflați la limita subzistenței, nu vor avea resursele financiare necesare. Consecința directă va fi reapariția focarelor de boală, punând în pericol nu doar animalele, ci și sănătatea publică, dat fiind caracterul transmisibil la om al Antraxului, precum și siguranța alimentară a populației. ANSVSA, în calitate de garant al siguranței alimentare, nu poate promova o măsură care, prin efectele sale economice, riscă să compromită statusul de sănătate al țării”, subliniază Nicolae Cioranu.

Obligarea fermierilor să suporte costuri acoperite istoric de stat, ca măsură de protecție a sănătății publice, adâncește decalajul economic și favorizează importurile. Măsura propusă creează un dezavantaj competitiv major și o discriminare evidentă a fermierilor din țara noastră, care deja se confruntă cu condiții economice dificile, secetă și costuri mari ale inputurilor. Spre deosebire de fermierii din celelalte țări UE, crescătorii de la noi nu beneficiază de pachete de sprijin financiar consistente, credite subvenționate cu dobânzi preferențiale sau scutiri/reduceri substanțiale de taxe pentru serviciile sanitar-veterinare obligatorii.

„Modificarea unei politici publice cu un asemenea impact bugetar asupra fermierilor nu poate fi realizată arbitrar, fără o fundamentare economică solidă și un studiu de impact care să evalueze costul total per animal, capacitatea de plată a fermelor mici și mijlocii și riscul epidemiologic rezultat din refuzul vaccinării. Absența unei analize care să demonstreze sustenabilitatea măsurii o transformă într-o eroare strategică gravă. Statul român și-a asumat, prin politici zootehnice constante din 2016, protecția șeptelului național prin suportarea costurilor pentru bolile cu impact major, precum Antraxul, o zoonoză gravă. Schimbarea bruscă a regulilor jocului afectează negativ și imprevizibil situația beneficiarilor, care și-au construit planurile de afaceri pe un cadru legislativ stabil, reprezentând o încălcare a încrederii legitime a cetățeanului”, punctează președintele ROMOVIS.

Având în vedere impactul direct al acestor decizii asupra fermierilor, asupra funcționării pieței zootehnice și asupra exporturilor de animale și produse de origine animală, Federația ROMOVIS consideră necesară prezentarea și analizarea Programului Strategic al ANSVSA în raport cu nevoile reale ale sectorului zootehnic și cu mecanismele de consultare instituțională cu organizațiile profesionale.

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS are în componență peste 30 de asociații ale crescătorilor de ovine și caprine, în care sunt înscriși mai mult de 4.000 de crescători, cu un total de peste 1,5 milioane ovine și peste un milion de caprine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului României o întâlnire de urgență pentru discutarea unor măsuri suplimentare de protecție și sprijin în sectorul agroalimentar, având în vedere creșterile de preț la motorină.

Escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul care implică Iranul au generat o volatilitate accentuată pe piețele energetice, materializată printr-o creștere rapidă a prețului motorinei, de peste un leu pe litru în ultimele zile, arată AAC în adresa trimisă marți, 10 martie, Executivului de la București.

„Această evoluție survine într-un moment critic pentru sectorul agricol, respectiv debutul campaniei agricole de primăvară 2026, perioadă caracterizată printr-un consum ridicat de motorină. Orice majorare de preț a carburantului se reflectă direct și imediat în costurile de producție suportate de fermieri”, explică Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Motorina reprezintă un input esențial pentru activitatea agricolă, fiind utilizată în toate etapele procesului de producție: pregătirea terenului, semănat, aplicarea tratamentelor, irigații, recoltare și transport. Creșterea accelerată a prețului carburantului riscă să agraveze situația economică a fermierilor, într-un context deja marcat de majorarea costurilor cu inputurile, volatilitatea piețelor agricole și impactul repetat al fenomenelor climatice extreme. „În acest context, procesul de elaborare și aprobare a bugetului de stat pentru anul 2026 reprezintă un moment determinant pentru adoptarea unor măsuri urgente menite să asigure stabilitatea economică a exploatațiilor agricole și continuitatea producției agricole naționale”, subliniază AAC.

Având în vedere situația de criză economică indusă ca urmare a conflictului din Golf și impactul semnificativ asupra activității economice a fermierilor și cooperativelor agricole, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României adoptarea, în regim de urgență, a următoarelor măsuri cu caracter excepțional:

1. Majorarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026, cel puțin cu rata inflației față de anul 2025;

2. Suspendarea temporară sau reducerea accizelor la combustibili, în conformitate cu prevederile legislației europene privind impozitarea produselor energetice (conform Anexei comparative privind statele membre UE – anexa și explicațiile le găsiți la finalul textului);

3. Asigurarea imediată a lichidităților necesare prin:

• accelerarea rambursării TVA către producătorii din sectorul agroalimentar;

• decontarea concediilor medicale restante;

• plata ajutorului de stat pentru acciza la motorină restantă;

• urgentarea efectuării plăților APIA;

4. Acordarea de garanții de stat pentru credite destinate capitalului de lucru, necesar plății motorinei, salariilor și inputurilor agricole;

5. Instituirea unui moratoriu temporar privind amânarea plății taxelor și contribuțiilor sociale datorate de fermieri și cooperative, până la data de 31 iulie 2026.

Alianța menționează că sectorul agricol necesită măsuri suplimentare de protecție și sprijin, în condițiile în care agricultura, silvicultura, pescuitul și industria alimentară nu beneficiază de măsurile de relansare economică prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026.

„Agricultura reprezintă un sector strategic pentru securitatea alimentară națională, stabilitatea economică a mediului rural și echilibrul pieței agroalimentare. Totodată, subliniem că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri proactive și decizii strategice pentru protejarea producătorilor autohtoni și a economiilor naționale, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al volatilității piețelor energetice. În considerarea celor expuse, rugăm Guvernul, pe premierul Ilie Bolojan, să dispună elaborarea, introducerea pe circuitul de avizare și aprobarea, în regim de urgență, a unui pachet de măsuri care să includă propunerile menționate. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru dialog instituțional și pentru identificarea celor mai eficiente soluții în sprijinul fermierilor și cooperativelor din România. De asemenea, ne exprimăm disponibilitatea de a participa la o întâlnire de lucru în regim de urgență, în vederea clarificării aspectelor tehnice și operaționale.”

Note explicative:

Minimul european: 21 €/1.000 litri pentru motorina utilizată în scopuri agricole (art. 8 din Directiva 2003/96/CE). România aplică exact acest minim ca acciză redusă, rambursând diferența față de acciza standard.

Acciza standard România 2026: 2.804,29 lei/1.000 litri (~552 €/1.000 l). Suma rambursată: 2,697 lei/l (~0,531 €/l). Buget total: 620 milioane lei (~122 mil. €).

Franța: Buget anual 1.420 mil. € (2021) — de peste 11 ori mai mult decât România, pentru o suprafață agricolă utilă de aproximativ 2,5x mai mare.

Ungaria și Bulgaria: Aplică minimul european direct ca acciză generală pe motorină (330 €/1.000 l standard față de 552 €/1.000 l în România) - diferența structurală de preț la pompă este de ~179 €/1.000 l față de România, ceea ce creează un dezavantaj competitiv direct pentru fermierii români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Se spune că nu poți construi ceva durabil fără rădăcini puternice. În 2026, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) împlinește 25 de ani de activitate neîntreruptă. Această aniversare nu este doar o cifră într-un calendar, ci reprezintă o moștenire prețioasă: este efortul și viziunea celor din trecut transmise nouă, celor de azi, pentru a asigura viitorul celor de mâine. Prin urmare, cinstim trecutul și prețuim viitorul.

Preluarea mandatului de președinte în acest an de răscruce mă onorează și mă responsabilizează. Alături de un Consiliu Director format exclusiv din tineri, aducem în 2026 o energie nouă și o viziune proaspătă pentru a proteja interesele fermierilor din România.

Sunt fermier activ, implicat în dezvoltarea agribusiness-ului românesc, cu experiență în coordonarea proiectelor de transformare digitală și energie regenerabilă. Am condus think-tank-ul Agrinnovator și am fost consilier onorific la Ministerul Agriculturii. Am înlesnit constant dialogul dintre fermieri și autorități, urmărind atragerea de noi surse de venit în ferme și adaptarea legislației la nevoile actuale ale sectorului. Fac parte din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, organizație care este membru fondator al LAPAR.
 Sub sloganul „Rădăcini puternice, viziune nouă”, LAPAR intră într-o etapă de reînnoire. Suntem pregătiți să aducem o energie proaspătă la masa deciziilor.  

Fermierii nu sunt o „problemă de gestionat”, ci parteneri strategici ai securității alimentare europene.

Astfel, pentru 2026, iată prioritățile LAPAR la masa negocierilor:

• Protejarea bugetului PAC: pledăm pentru menținerea resurselor financiare necesare stabilității fermelor;

• Reciprocitate comercială: standarde egale pentru toți. Produsele din afara UE trebuie să respecte aceleași reguli stricte ca cele produse în România;

• Impact CBAM evaluat corect: solicităm compensații pentru povara administrativă și costurile suplimentare;

• Susținerea tinerilor fermieri: programe de mentorat și acces ușor la finanțare.

Suntem prezenți și vocali la nivel european prin COPA-COGECA, transformând protestele în soluții legislative concrete și poziții unitare.  

Colaborarea în industria noastră este vitală. Când decidenții, fermierii și asociațiile sunt cu toții laolaltă, dialogul devine unul aplicat. Chiar dacă soluțiile nu apar peste noapte, schimbul de idei este baza indispensabilă de la care ele pot fi construite.

Solidaritatea nu se manifestă doar în stradă, solidaritatea înseamnă implicare activă. Vreau ca fermierii să scrie împreună următorul capitol al agriculturii românești, o agricultură aflată într-un moment critic, marcat de crize climatice, economice, legislative. Soluția este unitatea și consolidarea reprezentării.

Editorial de: MATEI TITIANU, președinte LAPAR

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România (European School for Sommeliers - Eurosommelier.com) transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, că salută inițiativa Asociației Somelierilor din România (ASR) de a organiza o competiție de specialitate, dar că aceasta nu poate fi considerată în niciun caz una de anvergură națională, ci cel mult un concurs intern, atâta vreme cât nu este deschisă decât membrilor ASR. Comunicatul vine ca urmare a anunțului Asociației Somelierilor din România privind organizarea concursului „Trofeul somelăriei”, cu subtitulatura „Cel mai bun somelier din România”.

„În România, în momentul de față există mai multe organizații profesionale ale somelierilor și chiar și o Federație – care ar trebui să grupeze aceste organizații - iar titulatura de „cel mai bun din România” folosită de ASR este de natură să inducă în eroare opinia publică și membrii profesiei sau alte entități care utilizează ori găzduiesc servicii, traininguri sau competiții ale somelierilor. În realitate, „Trofeul somelăriei” este un concurs care se adresează doar membrilor respectivei Asociații și care nu primește înscrieri din afara acestei grupări. Salutăm orice concurs de somelieri organizat profesionist și îi felicităm pe organizatori, dar considerăm că este absolut necesar să facem precizările cuvenite și să nu aruncăm o lumină greșită ori incompletă asupra unei ierarhii profesionale prin utilizarea unor temeni ca „național” sau „cel mai bun din România”, atâta vreme cât o parte importantă - poate chiar majoritară - dintre practicanții acestei meserii nu pot lua parte la competiție”, precizează Marian Timofti, reprezentantul Școlii Europene de Somelieri - Filiala România.

Școala Europeană de Somelieri - Filiala România este recunoscută și activează pentru ESS pe teritoriul țării noastre din anul 2019, ca parte a Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați, și asigură servicii de formare profesională ale căror absolvenți primesc diplome recunoscute pe plan european, prin intermediul ESS - European School for Sommeliers cu sediul principal în Germania, Amtsgericht Hannover HRB 210018, cu activități asemănătoare în alte 18 țări după primii ani de activitate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!