Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.

„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale

Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.

„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.

Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.

CITEȘTE ȘI: Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului

Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) aplicat îngrășămintelor. Efectele CBAM: costuri în creștere, incertitudine și risc de penurie, o combinație explozivă pentru fermieri.

Implementată într-un moment de vulnerabilitate fără precedent, măsura poate produce efecte negative severe asupra întregului lanț agroalimentar, de la fermieri până la consumatorul final.

Datele analizate de Forumul APPR arată că:

• Fermierii europeni se confruntă, încă din 2020, cu o explozie a costurilor de producție, care au dus marjele la niveluri istorice, uneori negative;

• Îngrășămintele reprezintă 15–30% din costul total de producție – cea mai mare cheltuială variabilă;

• Prețurile au crescut deja cu 10–15% ca urmare a restricțiilor impuse importurilor din Rusia și Belarus;

• UE depinde în proporție de aproximativ 50% de importurile din țări terțe, iar stocurile actuale acoperă doar 60% din necesarul pentru 2026.

În aceste condiții, aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, în forma actuală, poate determina:

• Creșteri suplimentare de preț de +10% până la peste +30%;

• Imposibilitatea comercianților de a plasa comenzi, din cauza lipsei unor formule de calcul complete;

• Risc real de lipsă de îngrășăminte la începutul anului agricol 2026;

• Diminuarea producției europene și pierderea competitivității față de țări terțe.

„Toate acestea vor afecta întregul lanț agroalimentar, culminând cu scumpirea alimentelor pentru consumatorii europeni”, arată Forumul APPR.

Deși aplicarea este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană nu a finalizat elementele tehnice fundamentale ale CBAM, respectiv valorile implicite; formulele finale de calcul; referințele pentru estimarea emisiilor.

„În paralel, contextul geopolitic – război la granițele UE, volatilitate extremă pe piețe, perturbări ale rutelor comerciale – nu a fost luat în considerare în analiza inițială de impact. Contrastul cu SUA este izbitor: Statele Unite au anunțat un pachet de 12 miliarde USD pentru sprijinirea fermierilor și suspendarea taxelor pe îngrășăminte, în timp ce UE reduce bugetul PAC cu 65 de miliarde euro și introduce o nouă taxă ce apasă direct asupra costurilor fermierilor”, subliniază FAPPR.

Forumul APPR solicită:

1. Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la finalizarea completă a cadrului tehnic;

2. Dezbatere urgentă în Parlamentul European pentru evaluarea consecințelor economice, tehnice și geopolitice;

3. Măsuri compensatorii clare, pentru a evita transferarea costurilor către fermieri și pierderea competitivității agriculturii UE.

„Fără aceste măsuri, CBAM riscă să declanșeze o criză de aprovizionare, o nouă creștere accentuată a prețurilor și o reducere drastică a producției agricole europene. În acest context critic, facem un apel ferm la responsabilitate, dialog și intervenție rapidă din partea autorităților naționale și europene”, transmite Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Au trecut cu chiu cu vai alegerile din 2024, apoi s-a constituit Parlamentul și Guvernul pe principiul la vremuri noi, tot noi. Apoi, demnitarii de seamă din Guvern și ministere, fiecare cu gândul la chiolhanurile și chermezele de Crăciun și Anul Nou, au decis ideile de bază ale noului program de guvernare, aruncate toate la grămadă într-un malaxor numit ședințele coaliției și apoi le-au bifat (aprobat) ca la sălile de bingo, fără logică și fără cap, așa cum s-ar zice pe la țară doar pe bază de ,,noroc porcesc” pentru unii sau alții din cei interesați.

Doar că, din păcate, după perioada de dezmăț fiscal, în care s-a aruncat în dreapta și stânga cu bani (la greu) mai ceva ca la lăutari în zi de nuntă, a venit și perioada de mahmureală în care demnitarii de ieri și azi și-au dat seama, printre aburii incompetenței și nepriceperii bugetare și fiscale, că în urma ,,parangheliilor” organizate au cheltuit și banii pe care nu-i aveau, dar, deh, obrazul subțire cu chef, opulență și prostie se ține. Numai că visteria fiind ,,prăduită”, acum trebuie banii recuperați sau mai corect spus colectați alții, fiindcă ne spune noul ministru al Finanțelor, domnul Barna, că nu prea ies socotelile cu deficitul bugetar. Acum că aceste aspecte le spune cineva care nu ne-a dat pe spate în trecut cu ,,performanțele” sale de ministru, mai ales pe la Agricultură și Mediu și că în ambele sectoare ,,nu se poate de atâta bine” în urma managementului domniei sale, asta este o altă problemă, dar, nu-i așa, poate a treia (a patra nici nu mai contează) oară va fi cu noroc și poate grijile mele sunt nefondate.

Și cum se recuperează găurile apărute la agricultură de către Onor Guvern? Cu ajutorul colindelor de început de an, prima numită ,,ordonanța trenuleț” și care zice ,,ce-ai primit cu porția nimica toată, dar ce-o să plătești în curând totodată o să te îngroape economic de îndată!”.

Păi, în primul rând primul-ministru Ciolacu continuă să își sacrifice oamenii de partid cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună și mă refer aici la actualul ministru al Agriculturii, domnul Barbu, dar și la fostul ministru, domnul Chesnoiu, care prin 2023 au fost principalii inițiatori ai facilităților fiscale în agricultură, aspect meritoriu de altfel și bun pentru acest sector. Au realizat fundamentarea măsurii pentru partid (cu cei care au lucrat în echipă, nu singuri), au convins partidul (care s-a lăudat peste tot cu grija lui părintească), au convins ministerele (inclusiv pe cel de Finanțe), au convins Parlamentul și a început implementarea. Surpriză, după circa șase luni a venit premierul Ciolacu proaspăt uns ,,caimacan de la Înalta Poartă a Cotroceniului”, însoțit de fostul prim-ministru, Ciucă al nostru, iar pe vremea acestui nefericit fiind adoptate măsurile la care fac referire aici, cu cerința noului prim-ministru de ajustare a acestor facilități, fiindcă nu pot fi suportate de buget.

Acum, același prim-ministru Ciolacu a trecut la faza a doua a proiectului și a eliminat toate facilitățile pentru agricultură, ca să nu mai avem discuții pe bucăți, ci discutăm pe de-a-ntregul. Deci, punctul unu al problemei de la agricultură rezolvat, fără facilități fiscale pentru salariați. Cam ce înseamnă acest lucru? Păi, așa estimativ, costurile cu salariile pe hectar și an variază undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de salariu și fermă. Poate la domnul Muscă de la Curtici, cu salarii de 3.000 de euro net sau cât mai susține domnia sa, se poate ajunge și la 200 lei/ha/an. Asta, așa, la o socoteală simplă în condițiile în care fermele comerciale mai mari de 100 ha, care plătesc și salarii, reprezintă cam 60% din suprafața agricolă, adică vreo șase milioane de hectare cu o medie de 70-80 lei/ha/an, înseamnă circa 90-102 milioane de euro/an recuperați la buget doar de la cultura mare, adică în patru ani recuperăm banii de la despăgubirile de anul trecut. Dar sumele sunt cu mult mai mari, putând fi estimate la circa 200 de milioane de euro/an, fiindcă la cultura mare se adaugă zootehnia, aia câtă este, se adaugă legumicultura, viticultura, pomicultura, în condițiile în care ultimele trei sectoare necesită forță de muncă foarte multă.

O a doua idee a Guvernului (oare consilierul de stat pentru agricultură, în persoana domnului Botănoiu a avut ceva de spus legat de aceste măsuri?) a fost instaurarea taxei pe stâlp, care după ce au bâlbâit-o puțin, a fost stabilită la 1%, dar mai așteptăm normele de aplicare. Adică, pe înțelesul tuturor, după ce te duci pe la bănci să te împrumuți cu 8-9% pe an ca să faci un grajd pentru animale, să faci o hală pentru procesarea produselor agricole, să faci un siloz sau mai știu eu ce, apoi te apuci să obții cu nervi și chin avizele și autorizațiile legale, după care în fine termini lucrarea și o înscrii la primărie care îți ia 0,3% pe an impozite locale fiindcă te-au ajutat ținându-te pe la cozi și pe drumuri, iar ca să fie bine și pentru Guvern, mai vine și el la aceleași clădiri să mai ia 1%, că, nu-i așa, și pentru ei trebuie să se strângă ceva?! Prin urmare, pentru 100.000 de euro valoare a patrimoniului imobiliar al unei ferme, se va plăti statului pentru ,,merite deosebite” modesta valoare de 1.000 euro/an. Dacă patrimoniul acestor clădiri din agricultură se ridică la 200.000-300.000 de euro medie pe fermă, și vorbim de circa 12.000 de ferme care au peste 500 ha, unde putem presupune că avem și patrimoniu format din clădiri, atunci discutăm de o valoare totală colectată de 24-36 de milioane euro/an, la care vin și taxele colectate din industria alimentară, firmele de depozitare a cerealelor, vinificație și unde sumele se pot duce spre încă vreo 100-130 de milioane de euro, fiindcă aici valoarea patrimoniului imobiliar este mult mai mare.

Uite cum din condei, dacă măsurile vor fi acestea, ne vom trezi că ce a primit agricultura pentru secetă în 2024, adică vreo 400 de milioane de euro, la interval de câteva luni, până la noua recoltă din 2025 va fi recuperat de stat prin taxe și impozite aproape în totalitate. Și, atenție, inclusiv de la cei care au fost ajutați prin despăgubiri. Păi au avut vreo recoltă intermediară de Crăciun acești fermieri și nu știm noi? Dacă au avut nevoie de despăgubiri ca să supraviețuiască economic, de unde să plătească acum? Nu cumva este o contradicție în apreciere?

Ca o primă concluzie, statul, prin noi taxe și impozite, va colecta de la agricultură și industrie alimentară în jur de 300 - 400 de milioane euro/an, la care se va adăuga o a doua măsură, adică o scădere a bugetului alocat MADR pentru 2025, care va fi redus de Guvern prin alocări bugetare mai mici cu circa 5% față de 2024 (se estimează, nefiind bugetul aprobat). Dacă vorbim de cheltuielile bugetare care în 2024 au fost de circa 28 de miliarde de lei, o reducere de 5% prognozată în 2025 înseamnă circa 1,4 miliarde de lei, adică încă vreo 250 de milioane de euro. Nu știm dacă reducerea se va aplica și pentru creditele de angajament (creditele pentru cheltuieli multianuale), unde mai discutăm de circa 36 de miliarde de lei, iar reducerea de 5% s-ar ridica la încă 1,8 miliarde de lei, adică vreo 360 de milioane de euro. Uite așa, bătrânește, ar reuși Guvernul prin colectare de taxe suplimentare și reducerea de resurse bugetare alocate să contribuie la recuperarea dezmățului fiscal și bugetar cu o onorantă sumă de vreo 0,7-1,2 miliarde euro/an (fără sau cu credite de angajament incluse) doar de la agricultură și industrie alimentară. Hai că nu-i rău, că în agricultură sunt puțini fraieri (adică fermieri) ca număr, deci eficiența pe cap de fermier și antreprenor (că sunt incluși și cei din industria alimentară) nu este rea.

În plus, fiindcă este o vorbă din bătrâni, ,,să nu primești cât poți duce”, pe șest și fără multă zarvă s-au adoptat pentru fermieri condiționalități sociale care intră (au intrat, de fapt) în vigoare la 1 ianuarie 2025. Că nu este clar nimănui ce înseamnă asta știm, nefiind o noutate, dar tu, MADR, care trebuie să implementezi această măsură asumată prin PNS de acum trei ani, în perioada asta nu te-ai luminat încă despre ce o fi vorba? Oare, să fie vorba de condițiile de muncă, și mă refer aici la asigurarea de echipamente de protecție, la vestiare, dușuri și băi, locuri de servit masa, programe de formare profesională și alte asemenea aspecte? Eu zic că da, doar că nu eu sunt oficialitatea care trebuie să spună ce și cum, iar în altă ordine de idei foarte multe ferme nici nu știu și nici nu sunt pregătite pentru implementarea acestor măsuri și care nu vor fi ieftine.

Atenție, este corect să fie implementate, dar nu tu să spui mediului privat la sfârșit de ianuarie 2025 ce trebuiau să respecte de la 1 ianuarie 2025. Păi până acum ce-ai făcut? Și de unde să știu dacă ce gândesc eu că ar trebui este și ceea ce doresc autoritățile să se întâmple? Oare vor fi fermieri care nu vor primi subvențiile în integralitate, drept sancțiuni pentru aceste măsuri? Asociațiile fermierilor au făcut numeroase sesizări și solicitări de clarificare a acestor aspecte, dar să credem oare că i-a păsat cuiva? Hai să nu fim chiar așa de creduli și să avem părerea că mulți dintre cei care conduc sectorul agricol chiar sunt preocupați de bunul mers al acestuia.

Așadar, asta este VIZIUNEA GUVERNULUI pentru agricultură în 2025. În rest, numai de bine!

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Ionuț Lucian Cercel, fermier și transportator din județul Buzău care face parte din grupul de negociatori cu autoritățile statului, a anunțat că fermierii și transportatorii de la Afumați nu vor participa la protestul aprobat de primarul general Nicușor Dan, pentru zilele de 21, 22 și 23 ianuarie 2024, în Piața Constituției din București. De reținut că, în vestul țării, fermierii au cerut autorizarea protestelor cu utilaje din centrul Timișoarei pentru șase zile, perioada 19 - 24 ianuarie 2024, miting care le-a fost aprobat de primarul orașului, Dominic Fritz.

„Fermierii și transportatorii mobilizați la Afumați se disociază în totalitate de protestul politic autorizat în centrul Capitalei. Acel miting aprobat de primarul Bucureștiului este un joc ieftin al unui partid politic și al acelei doamne din Parlament, care ar trebui să rămână acolo și să facă legi, nu doar scandal. Nu ne raliem la așa ceva, pentru că noi n-am ajuns să protestăm în stradă ca să facem haos, ci pentru că avem probleme reale pe care le vrem rezolvate. Presiunea pusă pe autorități de fermierii și transportatorii care protestează în toată țara a dus la dialog. De aceea nu vrem să politizăm deloc acest demers. Trebuie să se înțeleagă că este protestul nostru, nu al partidelor politice. Ne-am detașat încă din prima zi de protest de partea politică și așa vrem să rămânem. Prin urmare, noi, fermierii și transporatorii care am aprins flacăra protestelor în toată țara nu vom participa la mitingul autorizat de Nicușor Dan pentru un membru al unui partid politic”, transmite Ionuț Lucian Cercel.  

Pe 18 ianuarie 2024, primarul Nicușor Dan a aprobat un protest în Piața Constituției din București, duminică, luni și marți (21, 22 și 23 ianuarie), pentru 5.000 de persoane, 100 de tractoare și 100 de capete tractor de tir. Un avocat, membru în partidul senatoarei Diana Șoșoacă, este cel care a cerut autorizarea protestului din Capitală.

De altfel, și prefectul Bucureștiului, Rareș Hopincă a declarat că mitingul autorizat de Nicușor Dan este unul politic și, susține prefectul, este organizat de senatoarea Șoșoacă. De asemenea, Rareș Hopincă, a subliniat că proprietarii de utilaje care vor să participe la protestul din Piaţa Constituţiei trebuie să se înscrie pe o listă pe care organizatorii o vor transmite Poliţiei şi Jandarmeriei până sâmbătă la ora 16.00, altfel nu vor intra în Municipiul București.

Reamintim că, din 10 ianuarie 2024 agricultorii și transportatorii protestează în toată țara.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat instituită prin Programul RURAL INVEST, care se derulează prin Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR, finanțată din bugetul Ministerului Finanțelor, pentru întreprinderile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare, precum și pentru întreprinderile din alte domenii decât cele menționate, care își localizează producția în mediul rural și urban mic.

Schema de ajutor de stat are o valoare totală de 606 milioane de euro și se adresează întreprinderilor a căror activitate comercială a fost afectată în perioada stării de urgență și a stării de alertă, în contextul crizei COVID-19, coroborat cu efectele războiului din Ucraina.

Prin implementarea acestei scheme se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de peste 4.200 de beneficiari, care sunt: operatori economici, fermieri, asociații agricole persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, precum și asociații de fermieri, constituite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și întreprinderile care își desfășoară activitatea în alte domenii decât cele care vizează agricultura, pescuitul, acvacultura sau industria alimentară, care au realizat investiții în baza proiectelor de finanțare din fonduri europene alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurală.

Data limită pentru aprobarea de către FGCR a solicitărilor de garantare este 30 iunie 2022.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de:

• Garanții, care acoperă în proporție de maximum 90% creditele acordate de către instituții de credit;

• Granturi în limita comisionului de administrare și plata dobânzii datorate de beneficiari o perioadă de maximum 24 luni de la data acordării creditului;

• Componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantată.

Granturile și componenta nerambursabilă se acordă în limita a maximum:

• 2.300.000 euro per întreprindere în cazul în care întreprinderea nu își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii;

• 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii;

• 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare.

În cadrul Programului RURAL INVEST sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru:

    a) Achiziția de terenuri agricole și achiziția de părți sociale ale întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare;

    b) Dotare/retehnologizare și automatizare;

    c) Alinierea la obiectivele de mediu care să genereze eficiență și independentă energetică;

    d) Refinanțare credite de investiții și/sau credite pentru capital de lucru;

    e) Adeverințe de depozitare pentru producătorii de cereale;

    f) Agricultură, industrie alimentară, piscicultură și acvacultură.

Garanția FGCR acoperă 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 10.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 5.000.000 lei.

Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de către stat prin FGCR care pot fi acordate unui beneficiar este de 15.000.000 lei și se acordă în limita uneia dintre următoarele condiții, care reprezintă valoarea cea mai mare dintre: dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019; sau 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019; sau valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidităţi, acestea putând include atât costuri cu capital de lucru, cât şi costurile cu investiţii, cu condiţia prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situaţie în care cuantumul împrumutului nu poate depăşi nevoile de lichidităţi de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni în cazul IMM-urilor sau pentru următoarele 12 luni în cazul întreprinderilor mari.

Durata maximă a finanţării în cazul creditelor de investiţii aferente creditelor pentru investiții este de 72 de luni (inclusiv perioada de graţie) fără posibilitate de prelungire, iar în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru este de 36 de luni, fără posibilitatea de prelungire.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În lipsa unui plan realist și imediat de stabilizare a pieței naționale, producătorii, distribuitorii, transportatorii vor fi obligați să transfere costurile mărite în prețuri, o povară insuportabilă de către consumatori, sau să nu facă acest transfer riscându-și astfel întreaga afacere, deja afectată și cu o marjă de profitabilitate deja redusă, susține Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). „Guvernul României trebuie să inițieze de îndată consultări cu mediul asociativ patronal. Solicităm intervenții fiscale imediate în domeniul taxării energiei, a combustibililor și a muncii pentru a preveni colapsul pieței naționale”, transmite ACDBR prin președintele asociației – Ovidiu Gheorghe.

Comunicatul de presă al ACDBR

Luând act de criza prețurilor din energie, de creșterea prețurilor la motorină și la benzină din ultimele zile, având în vedere declarațiile prim-ministrului României referitor la demararea unor controale de amploare în piața combustibililor, comunicăm următoarele:

1. Lipsa predictibilității evoluției pieței naționale, pe fondul incoerenței constante în comunicare a Ministerului Energiei în ultimii doi ani și a proximității conflictului armat din Ucraina, reprezintă elemente de îngrijorare majoră pentru toate companiile din întreg lanțul alimentar.

2. Raportat la costurile operaționale ale unei companii din domeniul distribuției de bunuri de larg consum, combustibilul, energia și forța de muncă reprezintă cumulat 60 - 75% din total.

3. Efectele negative ale restricțiilor impuse de Guvern în contextul pandemiei asupra companiilor noastre se traduc în diminuarea marjelor de profit acestea fiind între 1,00 - 2,5%.

4. Instabilitatea fluxurilor comerciale a materiilor prime agricole și a produselor alimentare din piața internațională poate conduce la decizii ale statelor de diminuare/restricționare temporară a comerțului agroalimentar.

Combinația acestor cauze poate avea următorul efect în piața de bunuri de larg consum a României:

1. Restrângerea activităților economice ale companiilor de distribuție de bunuri și ale tuturor actorilor implicați în lanțul alimentar;

2. Șomaj;

3. Fluctuații mari ale prețurilor de vânzare și implicit discontinuitatea lanțului alimentar și afectarea securității alimentare a cetățenilor României.

Apreciem că una dintre cauzele fundamentale, suplimentar pandemiei și conflictului militar din Ucraina, este managementul ineficient de la nivelul Ministerului Energiei din punct de vedere al:

1. Modalității de implementare a Schemelor de ajutor de stat în contextul pandemiei (ElectricUp?);

2. Gestionării modului de liberalizare a pieței de energie:

3. Crizei combustibililor: vina nu poate aparține niciodată cetățenilor și companiilor oricărui stat, atât timp cât Ministerul Energiei nu monitorizează eficient evoluția pieței și nu comunică public suficient pentru a asigura un climat de încredere și de siguranță economică și socială.

Trăim vremuri în care emoția publică are rol covârșitor. Încă există în memoria colectivă recentă lipsa combustibilului sau „raționalizarea” lui, cozile dinainte de '90. Emoția, panica socială pot crea efecte mai grave socio-economic decât însuși prețul combustibililor iar comunicarea dezastruoasă a Ministerului Energiei va genera criză economică severă.

Prețurile carburanților au crescut constant în ultima perioadă, nu doar în această săptămână și în niciun caz panica nu a fost generată de o știre falsă, ci de negarea realității!

Domnule ministru al Energiei, aveți obligația legală de a gestiona corect (și) comunicarea publică. Nu ați făcut-o, iar performanța ministerului se măsoară în efectele produse în societate, determinând astfel intervenția Primului ministru al României. Rolul prevenirii colapsului economic prin eficiența politicilor publice este major și nu ați acționat relevant pe această direcție! Vă solicităm, domnule ministru să reluați imediat consultările publice transprente și veridice cu mediul de afaceri!

Sursa: https://www.euload.com/info.php?catID=25#381

Solicităm primului ministru și ministrului Energiei să gestioneze ferm și transparent situația economică a României, acordând atenție maximă evoluției pieței de energie (electricitate, gaze, combustibili) și comunicând public coerent și proporțional cu importanța strategică a domeniului.

Ovidiu Gheorghe, președinte ACDBR

*****

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, înființată în anul 2015, are în componența sa 38 de membri, cu următoarele caracteristici:

• O cifră de afaceri însumată de circa 1,5 miliarde euro;

• O cotă de piață de circa 35% din totalul pieței de distribuție tradițională de bunuri;

• Peste 10.000 de angajați;

• Peste 75.000 de clienți asigurând „distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul național în sistemul micilor și marilor retaileri și în sistemul HoReCa.

Zeci de inspectori din cadrul Direcției Generale a Vămilor și al Direcției Regionale Vamale București desfășoară o acțiune de verificare în Piața de Gros Pucheni, în contextul intensificării importurilor și achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, potrivit ANAF.

Obiectivele acțiunii sunt supravegherea și controlul comercianților în vederea identificării și sancționării fraudelor vamale și fiscale, verificarea calității și siguranței legumelor și fructelor comercializate, controlul actelor de proveniență a acestora.

Operațiunea Direcției Generale a Vămilor beneficiază de suportul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al Jandarmeriei Române.

Acțiunile inspectorilor vamali, de verificare și monitorizare a piețelor și a altor spații de desfacere a legumelor și fructelor, vor continua.

ANAF a anunțat că demarează la nivel național acțiunea „Demetra”, în cadrul căreia verifică integral circuitele de comercializare a legumelor și fructelor. Din dispoziția ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, și a președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achizițiile intracomunitare și importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei și rețelele de vânzare angro și en detail ale acestor produse.

Pentru prevenirea și combaterea fraudei fiscale și vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor și fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achizițiilor intracomunitare și a importurilor, corectitudinea actelor de proveniență și de însoțire a produselor, corespondența cu realitatea a facturilor, chitanțelor și bonurilor fiscale.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a avertizat, miercuri, 10 aprilie 2019, ANSVSA, Protecția Consumatorului, Oficiul Antifraudă și Autoritatea Națională a Vămilor că dacă nu implementează un sistem care să oprească importurile de legume și fructe „de contrabandă”, actualii angajați instituționali vor fi înlocuiți.

„Acum, în fața dv., le transmit un ultim avertisment celor de la Autoritatea Sanitară Veterinară, celor de la Protecția Consumatorului, Antifraudă și Vămi, dacă într-un timp foarte scurt nu vor reuși să realizeze un sistem prin care în România să nu mai intre marfă de contrabandă, mă refer în special la legume și fructe. Dacă nu vor fi în stare să analizeze fiecare fruct, legumă care intră în România, să nu mai intre ceva nesănătos, atunci mai bine să plece acasă sau de unde au venit. Trebuie să reușim să nu mai existe în România acest standard dublu. anume roșiile bune se păstrează pentru țările din Vest, iar în România vin roșii proaste și nesănătoase. E valabil pentru orice legumă, fruct care intră în această țară”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a mai afirmat că a vorbit cu reprezentanți ai hypermarketurilor privind controale pe lanțul de producție și procesare ale fructelor și legumelor și se întreba dacă este verificată calitatea transporturilor care ajung cu aceste produse în România.