Au trecut cu chiu cu vai alegerile din 2024, apoi s-a constituit Parlamentul și Guvernul pe principiul la vremuri noi, tot noi. Apoi, demnitarii de seamă din Guvern și ministere, fiecare cu gândul la chiolhanurile și chermezele de Crăciun și Anul Nou, au decis ideile de bază ale noului program de guvernare, aruncate toate la grămadă într-un malaxor numit ședințele coaliției și apoi le-au bifat (aprobat) ca la sălile de bingo, fără logică și fără cap, așa cum s-ar zice pe la țară doar pe bază de ,,noroc porcesc” pentru unii sau alții din cei interesați.

Doar că, din păcate, după perioada de dezmăț fiscal, în care s-a aruncat în dreapta și stânga cu bani (la greu) mai ceva ca la lăutari în zi de nuntă, a venit și perioada de mahmureală în care demnitarii de ieri și azi și-au dat seama, printre aburii incompetenței și nepriceperii bugetare și fiscale, că în urma ,,parangheliilor” organizate au cheltuit și banii pe care nu-i aveau, dar, deh, obrazul subțire cu chef, opulență și prostie se ține. Numai că visteria fiind ,,prăduită”, acum trebuie banii recuperați sau mai corect spus colectați alții, fiindcă ne spune noul ministru al Finanțelor, domnul Barna, că nu prea ies socotelile cu deficitul bugetar. Acum că aceste aspecte le spune cineva care nu ne-a dat pe spate în trecut cu ,,performanțele” sale de ministru, mai ales pe la Agricultură și Mediu și că în ambele sectoare ,,nu se poate de atâta bine” în urma managementului domniei sale, asta este o altă problemă, dar, nu-i așa, poate a treia (a patra nici nu mai contează) oară va fi cu noroc și poate grijile mele sunt nefondate.

Și cum se recuperează găurile apărute la agricultură de către Onor Guvern? Cu ajutorul colindelor de început de an, prima numită ,,ordonanța trenuleț” și care zice ,,ce-ai primit cu porția nimica toată, dar ce-o să plătești în curând totodată o să te îngroape economic de îndată!”.

Păi, în primul rând primul-ministru Ciolacu continuă să își sacrifice oamenii de partid cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună și mă refer aici la actualul ministru al Agriculturii, domnul Barbu, dar și la fostul ministru, domnul Chesnoiu, care prin 2023 au fost principalii inițiatori ai facilităților fiscale în agricultură, aspect meritoriu de altfel și bun pentru acest sector. Au realizat fundamentarea măsurii pentru partid (cu cei care au lucrat în echipă, nu singuri), au convins partidul (care s-a lăudat peste tot cu grija lui părintească), au convins ministerele (inclusiv pe cel de Finanțe), au convins Parlamentul și a început implementarea. Surpriză, după circa șase luni a venit premierul Ciolacu proaspăt uns ,,caimacan de la Înalta Poartă a Cotroceniului”, însoțit de fostul prim-ministru, Ciucă al nostru, iar pe vremea acestui nefericit fiind adoptate măsurile la care fac referire aici, cu cerința noului prim-ministru de ajustare a acestor facilități, fiindcă nu pot fi suportate de buget.

Acum, același prim-ministru Ciolacu a trecut la faza a doua a proiectului și a eliminat toate facilitățile pentru agricultură, ca să nu mai avem discuții pe bucăți, ci discutăm pe de-a-ntregul. Deci, punctul unu al problemei de la agricultură rezolvat, fără facilități fiscale pentru salariați. Cam ce înseamnă acest lucru? Păi, așa estimativ, costurile cu salariile pe hectar și an variază undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de salariu și fermă. Poate la domnul Muscă de la Curtici, cu salarii de 3.000 de euro net sau cât mai susține domnia sa, se poate ajunge și la 200 lei/ha/an. Asta, așa, la o socoteală simplă în condițiile în care fermele comerciale mai mari de 100 ha, care plătesc și salarii, reprezintă cam 60% din suprafața agricolă, adică vreo șase milioane de hectare cu o medie de 70-80 lei/ha/an, înseamnă circa 90-102 milioane de euro/an recuperați la buget doar de la cultura mare, adică în patru ani recuperăm banii de la despăgubirile de anul trecut. Dar sumele sunt cu mult mai mari, putând fi estimate la circa 200 de milioane de euro/an, fiindcă la cultura mare se adaugă zootehnia, aia câtă este, se adaugă legumicultura, viticultura, pomicultura, în condițiile în care ultimele trei sectoare necesită forță de muncă foarte multă.

O a doua idee a Guvernului (oare consilierul de stat pentru agricultură, în persoana domnului Botănoiu a avut ceva de spus legat de aceste măsuri?) a fost instaurarea taxei pe stâlp, care după ce au bâlbâit-o puțin, a fost stabilită la 1%, dar mai așteptăm normele de aplicare. Adică, pe înțelesul tuturor, după ce te duci pe la bănci să te împrumuți cu 8-9% pe an ca să faci un grajd pentru animale, să faci o hală pentru procesarea produselor agricole, să faci un siloz sau mai știu eu ce, apoi te apuci să obții cu nervi și chin avizele și autorizațiile legale, după care în fine termini lucrarea și o înscrii la primărie care îți ia 0,3% pe an impozite locale fiindcă te-au ajutat ținându-te pe la cozi și pe drumuri, iar ca să fie bine și pentru Guvern, mai vine și el la aceleași clădiri să mai ia 1%, că, nu-i așa, și pentru ei trebuie să se strângă ceva?! Prin urmare, pentru 100.000 de euro valoare a patrimoniului imobiliar al unei ferme, se va plăti statului pentru ,,merite deosebite” modesta valoare de 1.000 euro/an. Dacă patrimoniul acestor clădiri din agricultură se ridică la 200.000-300.000 de euro medie pe fermă, și vorbim de circa 12.000 de ferme care au peste 500 ha, unde putem presupune că avem și patrimoniu format din clădiri, atunci discutăm de o valoare totală colectată de 24-36 de milioane euro/an, la care vin și taxele colectate din industria alimentară, firmele de depozitare a cerealelor, vinificație și unde sumele se pot duce spre încă vreo 100-130 de milioane de euro, fiindcă aici valoarea patrimoniului imobiliar este mult mai mare.

Uite cum din condei, dacă măsurile vor fi acestea, ne vom trezi că ce a primit agricultura pentru secetă în 2024, adică vreo 400 de milioane de euro, la interval de câteva luni, până la noua recoltă din 2025 va fi recuperat de stat prin taxe și impozite aproape în totalitate. Și, atenție, inclusiv de la cei care au fost ajutați prin despăgubiri. Păi au avut vreo recoltă intermediară de Crăciun acești fermieri și nu știm noi? Dacă au avut nevoie de despăgubiri ca să supraviețuiască economic, de unde să plătească acum? Nu cumva este o contradicție în apreciere?

Ca o primă concluzie, statul, prin noi taxe și impozite, va colecta de la agricultură și industrie alimentară în jur de 300 - 400 de milioane euro/an, la care se va adăuga o a doua măsură, adică o scădere a bugetului alocat MADR pentru 2025, care va fi redus de Guvern prin alocări bugetare mai mici cu circa 5% față de 2024 (se estimează, nefiind bugetul aprobat). Dacă vorbim de cheltuielile bugetare care în 2024 au fost de circa 28 de miliarde de lei, o reducere de 5% prognozată în 2025 înseamnă circa 1,4 miliarde de lei, adică încă vreo 250 de milioane de euro. Nu știm dacă reducerea se va aplica și pentru creditele de angajament (creditele pentru cheltuieli multianuale), unde mai discutăm de circa 36 de miliarde de lei, iar reducerea de 5% s-ar ridica la încă 1,8 miliarde de lei, adică vreo 360 de milioane de euro. Uite așa, bătrânește, ar reuși Guvernul prin colectare de taxe suplimentare și reducerea de resurse bugetare alocate să contribuie la recuperarea dezmățului fiscal și bugetar cu o onorantă sumă de vreo 0,7-1,2 miliarde euro/an (fără sau cu credite de angajament incluse) doar de la agricultură și industrie alimentară. Hai că nu-i rău, că în agricultură sunt puțini fraieri (adică fermieri) ca număr, deci eficiența pe cap de fermier și antreprenor (că sunt incluși și cei din industria alimentară) nu este rea.

În plus, fiindcă este o vorbă din bătrâni, ,,să nu primești cât poți duce”, pe șest și fără multă zarvă s-au adoptat pentru fermieri condiționalități sociale care intră (au intrat, de fapt) în vigoare la 1 ianuarie 2025. Că nu este clar nimănui ce înseamnă asta știm, nefiind o noutate, dar tu, MADR, care trebuie să implementezi această măsură asumată prin PNS de acum trei ani, în perioada asta nu te-ai luminat încă despre ce o fi vorba? Oare, să fie vorba de condițiile de muncă, și mă refer aici la asigurarea de echipamente de protecție, la vestiare, dușuri și băi, locuri de servit masa, programe de formare profesională și alte asemenea aspecte? Eu zic că da, doar că nu eu sunt oficialitatea care trebuie să spună ce și cum, iar în altă ordine de idei foarte multe ferme nici nu știu și nici nu sunt pregătite pentru implementarea acestor măsuri și care nu vor fi ieftine.

Atenție, este corect să fie implementate, dar nu tu să spui mediului privat la sfârșit de ianuarie 2025 ce trebuiau să respecte de la 1 ianuarie 2025. Păi până acum ce-ai făcut? Și de unde să știu dacă ce gândesc eu că ar trebui este și ceea ce doresc autoritățile să se întâmple? Oare vor fi fermieri care nu vor primi subvențiile în integralitate, drept sancțiuni pentru aceste măsuri? Asociațiile fermierilor au făcut numeroase sesizări și solicitări de clarificare a acestor aspecte, dar să credem oare că i-a păsat cuiva? Hai să nu fim chiar așa de creduli și să avem părerea că mulți dintre cei care conduc sectorul agricol chiar sunt preocupați de bunul mers al acestuia.

Așadar, asta este VIZIUNEA GUVERNULUI pentru agricultură în 2025. În rest, numai de bine!

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur