fitosanitar - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 28 Noiembrie 2023 18:11

Glifosatul, autorizat în UE încă zece ani

Marți, 28 noiembrie 2023, Comisia Europeană a reînnoit, pentru zece ani, autorizația pentru glifosat.

Pe baza evaluărilor științifice, reînnoirea autorizației pentru glifosat este supusă anumitor condiții și restricții, cum ar fi: interzicerea utilizării înainte de recoltare și necesitatea anumitor măsuri pentru protejarea organismelor nețintă.

Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor care conțin substanța activă rămâne în responsabilitatea statelor membre. În urma reînnoirii aprobării glifosatului la nivelul Uniunii Europene, fiecare autorizație de produs existentă trebuie revizuită.

Autorizaţia aflată acum în vigoare în UE a fost înnoită în 2017 pentru cinci ani, apoi prelungită cu un an, iar la 15 decembrie 2023 urma să expire.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

DSC08135

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

 

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Marinela Ardelean fondator al platformei WinesOfRomania

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Condițiile climatice ale toamnei 2023 au influențat pozitiv dezvoltarea unor patogeni și dăunători din culturile de rapiță din zona de vest a țării noastre (precipitații, umiditate relativă și temperaturi mai ridicate).

Ultimele controale fitosanitare efectuate în culturi de rapiță de pe teritoriul județului Timiș au pus în evidență prezența următoarelor organisme dăunătoare: larve de Helicoverpa armigera (cu densități destul de ridicate în unele sole, atac generalizat), larve, coconi și adulți de Plutella xylostella (molia verzei), afide (identificate ca fiind Myzus Persicae, atac masiv, generalizat, mai puternic pe marginea culturilor), larve de Delia radicum în rădăcinile plantelor de rapiță (mai ales la marginea culturilor), Erisiphe cruciferarum (făinarea rapiței, atac generalizat în unele sole).

Larvă de Helicoverpa armigera pe rapiță la 1 noiembrie 2023

Larvă de Helicoverpa armigera pe rapiță la 1 noiembrie 2023

Dintre dăunătorii amintiți, Helicoverpa armigera ne surprinde și în acest an, deși numărul de capturi la capcanele cu feromoni au fost mai scăzute comparativ cu anul 2022. Anul trecut, larvele de Helicoverpa armigera din generațiile III, posibil și IV (conform curbelor de zbor și al numărului mare de indivizi capturați până târziu în toamnă) au atacat agresiv culturile de rapiță deoarece porumbul era uscat din cauza secetei. În acest an nu m-aș fi așteptat să văd larve de Helicoverpa armigera prin rapiță la data de 1 noiembrie. Asta înseamnă că, în unele zone din Timiș, generația de toamnă s-a dezvoltat, existând sole unde atacul este generalizat, iar densitatea larvelor este de aproximativ 2 - 4/m2. Creșterea populațiilor de Helicoverpa armigera în Banat se datorează modificărilor climatice (creșterea temperaturilor vara și toamna), sistemelor agricole moderne bazate pe monocultură și rotațiilor scurte, dar și fecundității și mobilității ridicate a dăunătorului. Rapița este o gazdă minoră pentru acest dăunător.

Atac produs de Helicoverpa

Atac produs de Helicoverpa

Pe lângă Helicoverpa armigera, prin culturile de rapiță se observă la începutul lunii noiembrie larve, coconi și fluturi de Plutella xylostella. Molia verzei este un dăunător important al cruciferelor cultivate, mai ales la varză, conopidă, rapiță, muștar etc. Fermierii ar trebui să își verifice câmpurile de două ori pe săptămână, mai ales că, în ultimii ani, Plutella xylostella este nelipsită din culturile de rapiță atât toamna, cât și primăvara (are trei generații în condițiile României).

Cocon de Plutella xylostella pe frunză de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Cocon de Plutella xylostella pe frunză de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Adult de Plutella xylostella. La 1 noiembrie zburau nestingheriti prin rapiță

Adult de Plutella xylostella. La 1 noiembrie zburau nestingheriti prin rapiță

Atac produs de larvele de Plutella xylostella

Atac produs de larvele de Plutella xylostella

Controalele trebuie făcute în cel puțin cinci puncte din parcelă, verificându-se măcar 0,1 m2 (se vor număra larvele de pe această suprafață). La rapiță, pragul economic de dăunare la care ar trebui efectuat un tratament este de 20 - 30 larve/m2 (după „Canola Encyclopedia”, 2015). Mai multe despre acest dăunător într-un viitor articol.

Larvă de Delia radicum în rădăcina de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

Larvă de Delia radicum în rădăcina de rapiță la data de 1 noiembrie 2023

În această toamnă, de parcă nu erau suficienți dăunători la rapiță, s-a instalat și un patogen pe care îl văd mai rar toamna. Dacă ne-am obișnuit să vedem pe frunze pete produse de Phoma lingam toamna, iată că acum vedem pete pâsloase, făinoase pe ambele părți ale frunzelor de rapiță.

Atac de Erisiphe cruciferarum (făinare), în Timiș, la 1 noiembrie 2023

Atac de Erisiphe cruciferarum făinare. Timiș la 1 noiembrie

În unele sole verificate, atacul produs de Erisiphe cruciferarum era generalizat. Aproape că nu era o plantă fără micelii. Intensitatea sau virulența atacului m-a îngrijorat puțin. Dacă vom avea parte de o primăvară ploioasă în anul 2024 s-ar putea să avem probleme din cauza făinării, știut fiind că atacul din timpul formării silicvelor este foarte periculos pentru recoltă. Făinarea rapiței este severă în condiții de umiditate ridicată și temperaturi cuprinse între 15 - 200C. În astfel de condiții, toate organele plantei sunt acoperite de miceliile albe, dense cu aspect făinos, pulverulent.

Micelii albe de făinare pe frunză de rapiță la 1 noiembrie 2023

Micelii albe de făinare pe frunză de rapiță la 1 noiembrie 2023

În anul 2019, ne-am confruntat în Banat cu o infecție puternică produsă de fungul Erisiphe cruciferarum în perioada când silicvele erau formate (a fost o primăvară ploioasă). Controlați culturile și funcție de intensitatea și frecvența de atac, decideți efectuarea unui tratament. Tratamentele trebuie efectuate doar cu produse omologate și când temperaturile trec de 50C. Și despre acest patogen vom reveni cu informații mai amănunțite în următoarea perioadă.

Afide și micelii de făinare la 1 noiembrie 2023

Afide și micelii de făinare la 1 noiembrie 2023

O mare problemă în această toamnă sunt afidele prezente în culturile de rapiță din vestul țării. La o primă identificare este vorba de Myzus persicae. Nu am văzut încă Brevicoryne brassicae. Afidele trebuie întotdeauna investigate cu mare atenție deoarece foarte ușor se pot face confuzii.

Afid aripat

Afid aripat

Aduc în atenția dumneavoastră agresivitatea atacului de afide la rapiță. Nici o frunză fără colonii de afide în acest an. În solele verificate la 1 noiembrie 2023, partea inferioară a frunzelor de rapiță era ocupată în întregime de zeci de colonii de afide. La plantele mai mici, frunzele erau deja îngălbenite și se uscau. Din păcate, atacul de afide în solele verificate era generalizat, cu o densitate mai mare pe marginile culturii. Este bine să nu neglijați combaterea acestui dăunător deoarece este vector pentru virusuri. Iar virusurile pot produce pagube importante în producție. Dacă constatați atac masiv este bine să interveniți cu un insecticid omologat.

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre dăunătorii și patogenii prezenți în culturile de rapiță din vestul României.

ocotuna

Bibliografie
***Canola Encyclopedia. Diamondback Moth. Canola Council of Canada, n.d.: [http://www.canolacouncil.org/can.../insects/diamondbackmoth/].

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

În toamnele blânde, muștele cerealelor pot produce pagube în culturi. Cel mai adesea sunt predispuse la atacul muștelor, culturile semănate devreme și cele la care sămânța nu a fost tratată cu insecticid. În unele zone predomină musca de Hessa (Mayetiola destructor), iar în altele musca neagră a cerealelor (Oscinella frit).

Condițiile climatice ale ultimilor ani au susținut creșterea populațiilor de muște care produc daune culturilor de cereale păioase. Pe lângă condițiile climatice, tehnologiile folosite de către fermieri au un rol foarte important, rotațiile scurte și monocultura favorizând atacul muștelor. La aspectele menționate adaug pierderea diversității plantelor cultivate într-o fermă. Se poate spune că, sistemele agricole practicate în prezent susțin dezvoltarea patogenilor și dăunătorilor și implicit apariția pagubelor în producție.

Dintre cele două muște predominante în culturile de cereale păioase, aducem în atenția dumneavoastră în acest articol, musca de Hessa (Mayetiola destructor). Dacă îi cunoașteți ciclul de viață o veți ține sub control mai bine. Vă atragem atenția că, generația de toamnă este cea mai păgubitoare. Cel mai periculos atac este după răsărirea plantelor, moment când tinerele plăntuțe pot fi distruse.

 

Importanța cunoașterii biologiei și ecologiei muștei de Hessa

 

Acest dăunător este prezent în toate zonele de cultură a cerealelor din țara noastră, iar în condițiile climatice din România, Mayetiola destructor (musca de Hessa) poate avea între 2 și 4 generații/an. În zonele mai calde, dăunătorul va avea mai multe generații, pe când în cele mai reci, mai puține. Supraviețuiește peste anotimpul de iarnă sub formă de larvă matură în pupariu sub tecile frunzelor plantelor atacate, cât și în resturile vegetale din sol sau de la suprafața solului.

Musca de Hessa

Musca de Hessa

Împuparea are loc la începutul primăverii, iar primii adulți sunt observați în culturi în luna aprilie (de regulă). În anii în care toamnele și iernile sunt mai calde, zborul muștelor de Hessa poate fi observat chiar din luna martie. Viața adulților este scurtă (2 - 5 zile) - Roșca et al., 2011. Ei zboară în roiuri în zilele calde și însorite, având activitate intensă seara. În cele câteva zile de viață are loc împerecherea și depunerea ouălor. Femela depune între 150 - 500 ouă, grupate câte șase de-a lungul nervurilor frunzelor. Ouăle au culoare portocalie - roșietică, formă eliptică și sunt foarte mici. Eclozarea are loc la temperaturi cuprinse între 10 și 290C [Flanders et al., 2013] după aproximativ 3 - 10 zile (5 - 20 zile după unii autori). Imediat după eclozare, larvele se vor deplasa pe tulpini în zona tecilor, de obicei în zona celui de-al doilea nod și mai rar la primul (zona de creștere). În această perioadă, multe larve pot muri, mai ales dacă condițiile climatice nu sunt cele preferate de dăunător. Vântul, umiditatea, frigul, precipitațiile, seceta prelungită influențează negativ dezvoltarea larvelor [Hamilton, 1966; Stunt et al., 2012].

Când ajung în zona preferată de hrănire, larvele se fixează, rămân imobile și încep să se hrănească. Larvele de Hessa nu pătrund în tulpină. După aproximativ două săptămâni de hrănire, larvele se împupează și rămân în zona atacată până la recoltare. Recoltatul nu distruge pupele, deoarece acestea sunt localizate de obicei în partea inferioară a plantelor, așa că, fie rămân în resturile vegetale, fie cad la sol.

Pupele pot fi recunoscute ușor în zona atacată, ele fiind vizibile parțial la suprafața frunzelor (larvele înainte de a se împupa definitiv fac un orificiu în pupariu și frunză). Pupele de culoare rozie sunt protejate de un puparium turtit, de culoare maro - închis, foarte asemănător cu o sămânță de in [Gagne și Hatchet, 1989]. Stadiul de pupă poate dura toată vara fiind influențat de condițiile climatice. În verile secetoase, pupele pot intra într-o diapauză lungă (câteva luni, uneori ani). În condiții climatice favorabile, se poate dezvolta generația de vară pe samulastra de grâu sau orz, dar și pe alte poaceae spontane.

musca grau

Generația a II-a a muștei de Hessa (în zonele mai reci) sau a III-a (în zonele mai calde) apare la începutul toamnei. Adulții generației de toamnă încep să zboare în luna septembrie, iar ciclul lor de viață se desfășoară pe noile culturi de cereale, mai ales în cele de grâu, care sunt preferate. Femelele acestei generații depun ouăle pe plăntuțele răsărite aflate în stadiul de 2 - 3 frunze (stadiu fenologic preferat). Ciclul de viață al unei generații poate dura între 25 - 30 de zile [Roșca et al., 2011]. Generația de toamnă este cea mai păgubitoare.

 

Recunoașterea dăunătorului

 

Musca de Hessa prezintă dimorfism sexual. Femela este neagră, exceptând zonele abdominale laterale care au culoare roșietică și are aproximativ 3 - 4 mm. Masculul poate avea culoare neagră sau brună și este mai mic decât femela (2 - 2,5 mm). Datorită aspectului lor pot fi asemănați cu țânțarii.

Muștele de Hessa pot fi deosebite de alte specii de muște (care atacă cerealele) după antene (sunt moniliforme și au 12 - 18 segmente) și picioarele lungi sau mult mai lungi decât corpul [Foster et Hein, 2009].

Larvele neonate au corpul vermiform și lungimea de 0,7 mm. Timp de 4 - 5 zile culoarea larvelor este portocalie - roșietică (prima vârstă), după care capătă culoare albă (vârsta a doua). Când ajung la maturitate (vârsta a treia), pe spatele larvelor apare o dungă verzuie translucidă. Larvele mature au dimensiunea cuprinsă între 4 - 5 mm, formă cilindrică iar capul parțial invaginat [Gagne et Hatchet, 1989; Roșca et al., 2011].

 

Recunoașterea atacului

 

Atacul generației de toamnă este cel mai păgubitor. Larvele acestei generații pot ataca grâul, orzul și secara. Dintre cerealele enumerate, preferă grâul. Ovăzul nu este atacat.

Când larvele se hrănesc în zona de creștere, frunza centrală se îngălbenește, iar în final se va usca. Frunzele îngălbenite se desprind foarte ușor atunci când tragem de frunză în sus, deoarece țesuturile sunt distruse. Cu ajutorul unei lupe, putem observa cu ușurință în zona atacată larva care se hrănește. De regulă, culoarea plantele atacate este verde închis sau verzuie - albăstruie uneori. La plantele atacate este vizibilă stagnarea în creștere. Când plantele sunt atacate în fenofaza de 1 - 2 frunze, pot fi pierdute [Roșca et al., 2011; Whitworth et al., 2009].

Atac produs de muscă de Hessa. Fotografie realizată în samulastră

Atac produs de muscă de Hessa. Fotografie realizată în samulastră

La plantele atacate în stadii mai avansate de creștere se observă o înfrățire puternică și îngroșarea tulpinilor în zona bazală. Dacă îndepărtăm frunza îngălbenită vom găsi larvele sau pupele (în funcție de momentul când realizăm controlul).

Atacul generației de primăvară este diferit. Plantele atacate de larvele acestei generații se recunosc după îndoirea care apare la ultimul sau penultimul nod. În aceste zone paiul se albește comparativ cu restul tulpinii care rămâne verde. Uneori spicul are port erect, iar florile pot avorta. Astfel de simptome se pot datora și altor dăunători dar și unor fungi. Este important să verificăm zona afectată pentru a exclude fungii sau alți dăunători. În urma procesului de hrănire al larvelor, țesuturile tulpinilor de grâu slăbesc, se înmoaie și se pot frânge cu ușurință. În plus, datorită toxinelor din secreția salivară a larvelor care interferează cu fluxul de nutrienți din plante în timpul formării cariopselor pot apărea pagube calitative și cantitative [Popov, 1999 citat de Roșca et al., 2011].

Musca de Hessa este capabilă să producă pagube cantitative și calitative semnificative în anii cu populații masive. Pagubele produse pot ajunge la 25 - 30% (Hulea et al., 1975). Excepțional au fost raportate pagube de 80% (Arion, 1958 citat de Roșca et al., 2011). Cel mai adesea, pagube mari se înregistrează la grâul semănat devreme [Roșca et al., 2011].

atac musca

 

Importanța controlului fitosanitar pentru depistarea dăunătorului

 

Un prim control ar trebui efectuat la 18 - 21 de zile de la apariția plantelor în câmp. Într-o cultură, trebuie verificate minimum cinci puncte. În fiecare punct trebuie examinate cel puțin 20 de plante. Procentul de infestare se raportează la cele o sută de tulpini verificate.

În primăvară, controlul trebuie efectuat atunci când spicele încep să apară. Se va determina procentul de tulpini frânte din cele o sută controlate.

Monitorizarea zborului muștelor trebuie realizată atât toamna, cât și primăvara. Nu sunt PED-uri (prag economic de dăunare) pentru musca de Hessa. Din păcate, când atacul s-a instalat, dăunătorul nu poate fi ținut sub control cu nici un tratament.

Monitorizarea apariției muștelor în lanuri se poate face și cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali. Feromonii atrag masculii de Hessa [Knutson et al., 2017]. Studiile arată că nu există corelație între capturi și pagubele produse.

În timpul controlului fitosanitar, zborul muștelor poate fi observat foarte ușor, deoarece la atingerea plantelor vom vedea muștele care zboară la mică înălțime în zilele însorite. Pe marginea solelor densitatea muștelor este mai mare de obicei decât în interior.

Specialiștii în protecția plantelor pot prognoza apariția muștelor primăvara. În acest sens, lanurile de grâu trebuie verificate încă din ianuarie - februarie. În perioada amintită se fac controale pentru găsirea pupelor și verificarea stadiului de dezvoltare al acestora. Prin strângerea pupelor între degete și analizarea culorii lichidului care se scurge putem aprecia stadiul de dezvoltare. Atunci când curge un lichid alb și lăptos înseamnă că este o larvă sau o pupă timpurie. Dacă lichidul este roșiatic și relativ uscat înseamnă că adulții trebuie să apară.

grau

Se pot face controale și pentru monitorizarea ouălelor de pe frunze. Dacă la efectuarea sondajelor se constată mai mult de 4 ouă/frunză, un tratament poate fi justificat [Flanders et al., 2013].

 

Managementul integrat al muștei de Hessa

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

Metode profilactice

Musca de Hessa poate fi ținută sub control prin aplicarea unor strategii de combatere bazate pe măsurile de prevenție sau profilactice în principal.

În zonele cu populații masive de muște de Hessa și acolo unde sistemele agricole se bazează pe monocultură, se recomandă alegerea unui soi rezistent (cea mai ieftină metodă de combatere atunci când este disponibil pe piață) - Schmid et al., 2018. Vă atragem atenția că musca de Hessa se adaptează continuu. De aceea, barierele de rezistență ale plantelor gazde pot fi depășite. Este important ca soiurile de grâu alese să fie rezistente la biotipul local al muștei de Hessa. Din acest motiv, se poate întâmpla ca alegerea unui soi rezistent să nu fie o măsură eficientă întotdeauna.

Rotația culturilor este o măsură foarte importantă. A se evita monocultura și rotațiile scurte.

Distanța față de vechea cultură este o strategie foarte bună în lupta împotriva acestui dăunător. În acest sens, amplasarea noilor culturi este bine să se facă la distanțe mai mari față de vechile culturi [Schmid et al., 2018]. De ce? Pentru că musca de Hessa are un zbor slab și nu poate parcurge distanțe.

Distrugerea samulastrelor este foarte eficientă în combatere (generația de vară se dezvoltă pe samulastră) - Schmid et al., 2018.

interior musca

Întârzierea datei semănatului este o strategie ce poate fi practicată în anii în care toamnele sunt blânde (fermierii trebuie să studieze prognozele climatice). Abordând această strategie ferim culturile de atacul muștelor [Thiry et al., 2002]. Lăsând la o parte această strategie, se recomandă semănatul în epoca optimă din zona climatică unde vă aflați.

Arăturile (15 - 25 cm) sunt indicate în anii cu populații masive. Prin îngroparea resturilor vegetale cu pupe în ele, populațiile vor fi mult mai reduse [Roșca et al., 2011].

Despre arderea paielor (practicată în trecut foarte mult, astăzi acest lucru este interzis) se poate spune că reduce din rezervă, dar destul de puțin. Cele mai multe pupe sunt localizate în tulpini sub nivelul solului și nu sunt afectate de foc.

Metode chimice

În România, pentru musca de Hessa nu sunt omologate produse de protecția plantelor pentru tratarea semințelor. Cu toate acestea, substanțele omologate pentru combaterea unor specii de Delia, Agriotes, Zabrus la cereale pot ține sub control și musca de Hessa.

Tratamentele în perioada de vegetație se recomandă doar în următoarele situații: sistem agricol bazat pe monocultură, semănarea unor soiuri sensibile, distanța față de vechea cultură este mică (400 m), sămânța nu a fost tratată cu un insecticid, a existat atac de Hessa în trecut, ouăle sunt prezente pe frunze.

Important de reținut: culturile infestate puternic în toamnă (care au trecut peste iarnă cu o infestare mare) vor fi atacate din nou, iar rotațiile scurte favorizează atacul.

Toamna, tratamentul ar trebui efectuat în fenofaza de 2 - 3 frunze (eficiență bună). Rezultate foarte bune s-au obținut utilizând substanțe insecticide din grupa piretroizilor: deltametrin și lambda - cihalotrin. Substanțele amintite acționează asupra adulților, dar și a larvelor proaspăt eclozate (pot fi ucise în drumul lor către locul de hrănire).

Primăvara, un tratament chimic poate fi efectuat doar în urma controalelor fitosanitare în lanuri. Atunci când sunt observate mai mult de 4 ouă/frunză și dacă 20% din tulpini sunt infestate cu larve și pupe ne putem aștepta la pierderi. Substanțele din grupa piretroizilor pot fi aplicate primăvara pe măsură ce muștele apar și depun ouă, cu rezultate destul de bune uneori. Cu toate acestea, specialiștii arată că tratamentul aplicat primăvara forte rar s-a dovedit a fi eficient. La zboruri masive s-a constatat că acest tratament a contribuit la reducerea populațiilor [Flanders et al., 2013; Knutson et al., 2017].

În țara noastră nu sunt omologate substanțe pentru combaterea muștei de Hessa în vegetație. Există, însă, o singură substanță omologată pentru combaterea în vegetație a altor specii de muște (altele decât musca de Hessa). Lambda - cihalotrinul este omologat pentru combaterea muștei cenușii (Delia coarctata care atacă primăvara devreme și iernează sub formă de ou) și a muștei suedeze (Oscinella frit) - după Aplicația PESTICIDE 2.22.7.1, 2023. Cu siguranță are efect și asupra muștei de Hessa.

Controlul biologic

Musca de Hessa are dușmani naturali, în principal viespi parazite (de pupă și ou). Există aproximativ 41 de specii de viespi descrise, dintre care doar trei și-au dovedit eficiența, fiind și cele mai răspândite și cele mai valoroase în ținerea sub control a populațiilor de Hessa [Gahan, 1933]. Cele trei specii de viespi sunt: Platygaster hiemalis (parazit de ouă mai ales pentru generația de toamnă), Homoporus destructor și Eupelmus allynii. Nivelul de parazitare naturală poate fi foarte ridicat, între 56 și 98% [Schuster et Lidell, 1990]. Procentul de parazitare variază de la o zonă la alta funcție de condițiile climatice și densitatea populațiilor de muscă [Wise, 2007].

Femelă care depune ouă în timpul analizei la lupa binocular

Femela care depune ouă în timpul analizei la lupa binocular

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenție informații importante despre musca de Hessa (Mayetiola destructor Say). Aceste informații vă pot ajuta să gestionați corect combaterea acestui dăunător pentru ca rezultatele să fie eficiente și costurile minime. Procedând astfel, mediul va fi mai puțin poluat și entomofauna utilă protejată.

Bibliografie

1. Flanders K. L., D. D. Reisig, G. D. Buntin, D. A. Herbert Jr. and D. W. Johnson, 2013 - Biology and management of Hessian fly in the Southeast. Alabama Cooperative Extension System: ANR1069.
2. Foster J. E. and G. L. Hein, 2009 - Hessian fly on wheat. University of Nebraska-Lincoln, Institute of Agriculture and Natural Resources: G1923.
3. Gagne R. J. and J. H. Hatchett, 1989 - Instars of the Hessian fly (Diptera: Cecidomyiidae). Ann. Entomol. Soc. Am. 82: 73–79.
4. Gahan A. B., 1933 - The Serphoid and Chalcidoid parasites of the Hessian fly. USDA Miscellaneous Publication 174.
5. Hamilton E. W., 1966 - Hessian fly larval strain responses to simulated weather conditions in the green house and laboratory. J. Econ. Entomol. 59: 535–538.
6. Hulea A., Paulian F. Comes I., Hatman M., Peiu M., Popov C., 1975 - Bolile și dăunătorii cerealelor, Editura Ceres, București, 234 p..
7. Knutson A. E., K. L. Giles, T. A. Royer, N. C. Elliott and N. Bradford, 2017 - Application of pheromone traps for managing Hessian fly (Diptera: Cecidomyiidae) in the Southern Great Plains. J. Econ. Entomol. 110: 1052–1061.
8. Roșca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.
9. Schuster M. F., M. C. Lidell, 1990 - Distribution and seasonal abundance of Hessian fly (Diptera, Cecidomyiidae) parasitoids in Texas. J. Econ. Entomol. 83: 2269–2273.
10. Stuart J. J., M. S. Chen, R. Shukle, M. O. Harris, 2012 - Gall midges (Hessian flies) as plant pathogens. Annu. Rev. Phytopathol. 50: 339–357.
11.Schmid R. B., Allen Knutson, Kristopher L Giles, Brian P McCornack, 2018 - Hessian Fly (Diptera: Cecidomyiidae) Biology and Management in Wheat, Journal of Integrated Pest Management, Vol. 9, Issue 1, 14.
12. Thiry D. E., R. G. Sears, J. P. Shroyer and G. M. Paulsen, 2002 - Planting date effects on tiller development and productivity of wheat. Kansas Agricultural Experiment Station and Cooperative Extension Service SRL 133.
13. Whitworth R. J., P. E. Sloderbeck, H. Davis, G. Cramer, 2009 - Kansas crop pests: Hessian fly. Kansas State University Agricultural Experiment Station and Cooperative Extension Service: MF-2866.
14. Wise I. L., 2007 - Parasitism of the Hessian fly, Mayetiola destructor (Say) (Diptera: Cecidomyiidae), on spring wheat (Poaceae) in southern Manitoba. Proc. Entomol. Soc. Manitoba. 63: 23–32.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Compania Bayer în parteneriat cu Universitatea de Științele Vieții (USV) „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția fermierilor informații importante despre viespea rapiței (Athalia rosae L., sin. Athalia colibri Christ.). Aceste informații vă pot ajuta să gestionați corect în viitor combaterea acestui dăunător pentru ca rezultatele să fie eficiente și costurile minime. Procedând astfel, mediul va fi mai puțin poluat și entomofauna utilă protejată.

Athalia rosae

Athalia rosae

În culturile de rapiță răsărite, viespea rapiței este prezentă în acest an cu densități mai mari decât anul trecut în aceeași perioadă. La data de 11 septembrie 2023 în culturile de rapiță răsărite în procent de 50% (semănate la sfârșitul lunii august), Athalia rosae avea activitate intensă de zbor, împerechere, depunere ouă. Femelele analizate în laborator erau pline de ouă la data mai sus menționată.

La data de 27 septembrie 2023 în toate culturile de rapiță pot fi observați adulții, ouăle și larvele de viespe. În unele ferme se execută acum cel de-al doilea tratament pentru combaterea viespilor, puricilor și larvelor defoliatoare de lepidoptere (Pieris brassicae, Plutella xylostella etc).

Dăunătorul Athalia rosae poate fi gestionat corect și economic doar dacă îi cunoaștem biologia, modul de dăunare și monitorizare. În articolul de față găsiți informații utile despre acest dăunător nelipsit din culturile rapiță în luna septembrie.

viespea rapitei

 

Viespea rapiței - Athalia rosae l. - poate distruge plantele de rapiță în perioada de răsărire

 

Athalia rosae este o specie oligofagă, adică se hrănește cu crucifere cultivate, dar și sălbatice. Speciile sălbatice de crucifere și umbelifere preferate sunt: Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L. etc. Se poate spune că preferă ridichile, apoi rapița, varza, muștarul, cresonul etc. Acest dăunător este atras de izotiocianații și glucozinolații din plantele de crucifere. După unii autori, larvele de viespe au capacitatea de a reține în hemolimfă glucozinații, iar în momentul în care sunt atacate, din tegument exudă o picătură de hemolimfă (sângerare ușoară). În acest fel, larvele se apără de eventualii prădători (apărare bazată pe substanțele chimice din hemolimfă [Boevé & Schaffner, 2003; Vlieger et al., 2004].

vrapita

 

Importanța cunoașterii biologiei și ecologiei acestui dăunător

 

În țara noastră, viespea rapiței are două generații pe an, supraviețuiește în stadiul de larvă în cocon la adâncimea de 7 - 15 cm în sol și se împupează primăvara, pe parcursul lunii aprilie. Zborul primei generații de viespi începe în luna mai - începutul lunii iunie, funcție de condițiile climatice. Adulții pot fi recunoscuți ușor datorită culorii portocalii strălucitoare a corpului, exceptând părțile laterale și capul. Viespile sunt destul de mici, lungimea corpului oscilând între 5 - 8 și chiar 9 mm. Aripile au culoare galbenă la bază și mai negricioase la marginea frontală și la jumătatea exterioară. Abdomenul ambelor sexe este gros, dar mai ascuțit la femelă și mai rotunjit la mascul.

Rapiță răsărită aproximativ 50% la data de 11 august 2023 (semănată la sfârșitul lunii august). În această solă viespile erau prezente în densitate foarte mare și aveau activitate intensă de împerechere și depunere ouă

Rapiță răsărită aproximativ 50 la data de 11 august 2023 semănată la sfârșitul lunii august. În această solă viespile erau prezente în densitate foarte mare și aveau activitate intensă de împerechere și depunere ouă

După apariție, adulții se hrănesc o perioadă pe plante din familia Brassicaceae și Apiaceae, după care încep să se împerecheaze. Pe parcursul vieții, o femelă poate depune aproximativ 200 - 300 de ouă. Fiecare ou este depus într-o mică cavitate tăiată pe marginea frunzei plantei gazdă (în cazul de față rapița). Zonele unde femelele au depus ouă pot fi recunoscute destul de ușor deoarece țesutul este deformat. Ouăle de Athalia rosae sunt mari, ovale, transparente, cu aspect sticlos. Perioada embrionară poate dura între 5 - 12 zile funcție de condițiile de climă, cel mai adesea 6 - 8 zile [Lole, 2010].

daune viespe

 

Cum recunoaștem larvele

 

Larvele de Athalia rosae pot fi recunoscute relativ ușor, datorită corpului care are aspect ridat, culoare închisă sau verde - cenușie și este acoperit cu mici veruci. Larvele au 11 perechi de picioare, iar capul este mic și negru. Dimensiunea larvelor la completa dezvoltare poate fi cuprinsă între 18 - 25 mm. În condiții favorabile, dezvoltarea larvelor poate dura 10 - 13 zile la temperaturi peste 200C [Amiridze, 1973]. Cel mai adesea, stadiul larvar poate dura între 20 și 50 de zile.

Larvă de Athalia rosae la data de 4 octombrie 2023

Larvă de Athalia rosae la data de 4 octombrie 2023

Larvele mature din prima generație se retrag în sol în perioada iunie - iulie (unde își vor construi coconii și apoi se vor împupa). Adulții din generația a II-a apar pe parcursul lunilor iulie - august și ciclul se reia [Roșca et al., 2011].

Pe măsură ce culturile de rapiță răsar (în luna septembrie), adulții migrează în ele, se împerechează, iar femelele depun ouă. Larvele celei de-a doua generații de viespe pot produce pagube importante culturilor de rapiță cât și celor de varză de toamnă.

 

Recunoașterea daunelor

 

Larvele tinere (prospăt eclozate) se hrănesc în interiorul frunzei la început (mod de hrănire minier), apoi extern pe partea inferioară. Pe măsură ce se dezvoltă consumă epiderma inferioară și mezofilul frunzelor. În primele etape ale atacului, când larvele sunt mici, în frunze se observă orificii. Când larvele sunt mari, în urma procesului de hrănire, din frunze rămâne doar scheletul (nervurile principale). La atacuri masive tinerele plăntuțe se pot usca.

Daune produse de larve la rapiță la 4 octombrie 2023

Daune produse de larve la rapiță la 4 octombrie 2023

Larvele generației de primăvară pot consuma florile și silicvele în formare. Cel mai des le putem observa în culturile de muștar înflorite.

Generația de toamnă este considerată cea mai dăunătoare pentru rapiță deoarece poate produce pagube importante culturilor semănate devreme. Tinerele plăntuțe pot fi consumate complet de către larve [Lole, 2010; Roșca et al., 2011].

Împerechere la data de 11 septembrie 2023

Împerechere la data de 11 septembrie 2023

 

Metode de monitorizare

 

Metoda cea mai sigură constă în observarea directă a zborului adulților. Mai pot fi utilizate și capcanele galbene cu lipici. Capcanele galbene sau cele cu apă trebuie plantate în preajma plantelor gazdă. Zborul adulților este favorizat de temperaturile zilnice cuprinse între 18 și 190C cu un optim între 23 - 260C [Amiridze, 1973].

Pentru rezultate foarte bune în combatere, monitorizarea ar trebui să înceapă în luna mai și să continue până în luna septembrie. Monitorizarea se face cu scopul de a stabili momentul de activitate intensă al adulților de viespe. Când zborul este masiv trebuie să verificăm imediat și prezența larvelor pe frunze.

Pentru monitorizarea larvelor pot fi utilizate plante gazdă din familia cruciferelor. Metoda nu este eficientă, deoarece, de cele mai multe ori, până când vedem larvele, frunzele de rapiță pot fi deja devorate [Lole, 2010] .

Larvă tânără

Larvă tânără

 

Managementul integrat al viespei rapiței

 

Managementul integrat constă într-o sumă de măsuri de combatere ce pot fi utilizate echilibrat pentru a proteja mediul, entomofauna utilă, sănătatea oamenilor și animalelor.

Deși adesea ignorate, măsurile de prevenire ne pot scăpa de cheltuieli inutile. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este amplasarea noilor culturi de rapiță mai departe de cele vechi. Alte măsuri ce pot fi utilizate constau în: combaterea buruienilor gazdă din familia cruciferelor, rotația cu păioase sau rădăcinoase, efectuarea unei arături imediat după recoltarea rapiței (mai ales în zonele unde sunt populații mari de viespi, pentru distrugerea pupelor), fertilizarea echilibrată, înființarea de culturi capcană [Hill, 1987].

Combaterea chimică trebuie efectuată la avertizare și când pragul economic de dăunare este depășit sau întrunit (PED de peste 2 larve/plantă - Roșca et al., 2011; EPPO, 1998. Cu toate acestea, specialiștii recomandă tratamente și atunci când se constată zbor masiv de adulți în culturile de rapiță în curs de răsărire pentru ca femelele să nu apuce să depună ouăle.

Tratarea semințelor de rapiță și muștar este considerată foarte importantă deoarece poate asigura o protecție de aproximativ 6 - 8 săptămâni pentru dăunători. Cu toate acestea, de multe ori nu este așa. În România, pentru tratarea semințelor este omologat insecticidul ciantraniliprol. Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, tau - fluvalinatul, acetamiprid + lambda - cihalotrin, etofenprox, gama - cihalotrin [după aplicația PESTICIDE 2.23.6.1, 2023].

Din managementul integrat nu ar trebui să lipsească măsurile biologice. În cazul viespei rapiței poate fi utilizat produsul Spinosad (pesticid obținut prin fermentare din bacterii naturale - Saccharopolyspora spinosa), care este foarte eficient la doze mici și acționează prin ingestie și contact asupra insectelor. Controlul prin contact este extrem de eficient. Însă, prin ingestie, eficacitatea crește de 5 - 10 ori. Impactul acestei substanțe asupra entomofaunei utile este considerat scăzut comparativ cu alte produse biologice. Un punct tare este faptul că asigură un control mai rapid și eficient, comparativ cu alte produse biologice. Produsele pe bază de Bacillus thuringiensis (B.t.), controlează larvele de lepidoptere foarte bine dar nu și pe cele de viespe [Lole, 2010] .

Disecție la femelă de Athalia rosae la 11 septembrie 2023. Femela era plină de ouă

Disecție la femelă de Athalia rosae la 11 septembrie 2023. Femela era plină de ouă

 

Bibliografie

Amiridze N., 1973 - Some experimental data to ecology of turnip sawfly. In: Kanchaveli L.A., ed. The proceedings of Georgian Plant Protection Institute, vol. 24. Tbilisi: Georgian NIIZR. 105 - 107 p.
Boevé J. L. & Schaffner U., 2003 - Why does the larval integument of some sawfly species disrupt so easily? The harmful hemolymph hypothesis. Oecologia 134, 104 – 111.
EPPO Standards, 1998. Guidelines on good plant protection Practice, Rape, PP 2/8 (1), disponibil pe https://gd.eppo.int>standard>pp2-008-1-en, 10 p.
Hill D. S., 1987. Major temperate crop pests. Agricultural InsectPests of Temperate Regions and Their Control (ed. by DS Hill),pp. 448 – 449. Syndicate of the Cambridge University, Cam-bridge, UK
Lole M., 2010 - Turnip sawfly: biology and control, Factsheet 11/10, Field Vegetables Project FV 317.
PESTICIDE 2.23.6.1, 2023.
Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296.
Vlieger L., P. M. Brakefield and C. Müller, 2004 - Effectiveness of the defence mechanism of the turnip sawfly, Athalia rosae (Hymenoptera: Tenthredinidae), against predation by lizards, Bulletin of Entomological Research (2004) 94, 283–289, DOI: 10.1079/BER2004299.

ocotuna

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Ca la orice cultură agricolă, și la rapiță nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători.

Mulți fermieri întreabă care sunt „secretele” unei culturi de rapiță sănătoase și cu producții bune. Specialiștii Alcedo fac câteva recomandări.

 

Cum se alege momentul semănatului la rapiță

 

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna „adevărată” nu mai începe la 1 septembrie, ci mult mai târziu, pentru că precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

 

Necesarul nutrițional al plantei trebuie asigurat în primele faze de vegetație

 

Cand vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

produse pt news 2023 3produse pt news 2023 4

 

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă

 

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doză 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumafaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zârna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul Galera Super în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac salbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea-soarelui, zârna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița. 

 

Ce facem dacă avem samulastra de cereale păioase?

 

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doză de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doză de 0,75 l/ha.

produse pt news 2023

Tot pentru combatera samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență. Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maximum puterea substanței active. Doza la rapiță, la fel ca la toate celelate culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

 

Cum protejăm cultura de rapiță de boli

 

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

De reținut că, încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doză de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doză de 0,5 l/ha, care va asigura un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

produse pt news 2023 1

 

 

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

 

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doză de 0,1 kg/ha, inhibă sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofaza când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea).

 

Cum protejăm cultura de rapiță de dăunători

 

Ce insecte avem în toamnă? Păi, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).

Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

produse pt news 2023 2

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid dacă în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

 

Articol furnizat de compania ALCEDO

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Urmărind sustenabilitatea, noi practici agricole își fac locul prin lansare de soluții în agricultură care să faciliteze dezvoltarea plantelor prin menținerea fertilitații și calității solului cu obținerea unei producții agricole profitabile și sustenabile. Astfel, compania Andermatt aduce pe piață RhizoVital® C5, biostimulatorul ce conține inoculantul bacterian de ultimă generație - Bacillus atrophaeus ABi05 - care asigură o creștere puternică și sănătoasă a plantelor.

Utilizarea microorganismelor benefice este considerată una dintre cele mai promițătoare metode pentru practici de gestionare a culturilor. Bacteriile din genul Bacillus spp. de tipul rizo-bacteriilor pot forma spori și supraviețui în sol pentru o perioadă lungă de timp în condiții de mediu dificile, reflectând rolul lor vital în creșterea toleranței plantelor la stresul biotic și abiotic.

RhizoVital® C5 poate fi aplicat în culturi ecologice, dar poate fi o componentă suplimentară în completarea tehnologiei bazate pe produse agrochimice ajutând la mobilizarea nutrienților prezenți în mod natural sau a îngrășămintelor aplicate, ajutând la extragerea valorii maxime din cultură.

 

Ce este RhizoVital® C5 și cum funcționează?

 

RhizoVital® C5 conţine spori vii de Bacillus atrophaeus ABi05 în concentraţie de 2,5 × 1010 cfu/ml, o bacterie naturală care se găseşte în sol şi care susţine o creştere sănătoasă a plantelor, sporind vitalitatea plantelor şi rezistenţa la stres abiotic, îmbunătățind astfel randamentul culturilor.

Bacillus atrophaeus ABi05 germinează de la 8°C colonizând rizosfera și suprafața rădăcinilor plantei. Acolo, bacteriile se hrănesc cu exudate radiculare (zaharuri, aminoacizi și alte substanțe emise de plante). Multe culturi „hrănesc” microorganismele din sol prin eliberarea în sol cu ajutorul rădăcinilor până la 20-60% din asimilați (zaharuri produse prin fotosinteză).

RhizoVital® C5, în calitate de contrapartidă simbiotică, furnizează diverse enzime, care îmbunătățesc disponibilitatea și mobilizarea nutrienților din sol pentru plante. Astfel se creează un sistem radicular mai mare, cu mai multe rădăcini ajutând cultura să fie mai sănătoasă, mai rezistentă cu posibilitatea dezvoltării, chiar și în condiții suboptime.

 

Cel mai bun mod de a aplica RhizoVital® C5

 

Gestionând nutriția disponibilă la o scară microscopică din jurul rădăcinilor, RhizoVital® C5 crește cantitatea de nutriție către plante, crescând astfel uniformitatea culturii. Dezvoltat special pentru activitate la temperaturi mai scăzute (cel puțin 8°C), RhizoVital® C5 este ideal pentru aplicarea ca tratament sămânță sau aplicat în brazdă concomitent cu semănatul.

Utilizat ca tratament sămânță, doza recomandată este 0,2 litri/100 kg seminţe la floarea-soarelui, porumb, soia, fasole (concentrația soluției aplicate este de 20%) și 0,1 litri/100 kg seminţe la grâu (concentrația soluției aplicate este de 10%).

 

Cu ce alte produse poate fi amestecat RhizoVital® C5?

 

RhizoVital®C5 conține endospori care sunt compatibili cu majoritatea produselor de protecția plantelor și îngrășăminte, atâta timp cât se respectă o valoare a pH-ului între 4,5 și 8,5  în amestecul din rezervor. Nu se amestecă cu cupru.

andermat foto

Beneficiile lui RhizoVital® C5

  • Cultură rezistentă - ajută planta să își construiască un sistem radicular puternic și sănătos, ceea ce duce la o dezvoltare mai sănătoasă și mai tolerantă la stres a culturilor. Bacteriile se dezvoltă în jurul sistemului radicular al plantei, nelăsând loc pentru dezvoltarea agenților patogeni;

  • Favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor - îmbunătățește disponibilitatea și mobilizarea nutrienților asigurând o răsărire uniformă a plantelor;

  • Aplicare flexibilă - compatibil cu majoritatea produselor de uz fitosanitar și îngrășămintelor, poate fi integrat în programele de tratament existente;

  • Complet - completează strategiile de producție convenționale și producția ecologică.

Puteți găsi mai multe informații despre modul de utilizare al RhizoVital® C5 accesând link-ul: https://www.andermatt.ro/produs/rhizovital-c5/

logo

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor
Miercuri, 13 Septembrie 2023 18:37

Albinuța, neonicotinoida și fermierul

Nu credeam că în 2023 vom avea în prim-plan, pentru a nu știu câta oară, problema aplicării de tratamente cu neonicotinoide de către fermierii din România. Era evident că derogările MADR vor continua, atâta vreme cât nu există înlocuitori eficace ai acestor substanțe fără de care, în țara noastră, sub influența dăunătorilor din sol, producțiile de rapiță, porumb sau floarea-soarelui ar fi compromise. În acest caz, pierderile economice ar fi prea mari pentru a putea fi suportate de fermieri, mici sau mari, iar mecanisme de compensare a pierderilor date de Comisia Europeană, pe această temă, nu am văzut sau auzit.

Este surprinzător faptul că, în lipsa unor date concrete, a unor statistici sau cercetări amănunțite, care să demonstreze efectul fără dubiu asupra reducerii populațiilor de albine, de polenizatori sau a sănătății oamenilor, organizații cu pretenții acuză fermierii și condamnă MADR pentru decizia de a da derogare utilizării neonicotinoidelor. Dacă la nivelul UE, familiile de albine au scăzut, în România există o creștere a numărului de albine sau o stagnare a acestora în anii trecuți și nu există un efect confirmat al aplicării neonicotinoidelor la semințe asupra albinelor. Dacă vorbim de aplicarea insecticidelor în perioada de vegetație, atunci se schimbă problema, dar, din nou, nu este cazul pentru că nu se utilizează în alte stadii, în afara tratamentului la sămânță.

Datele certe ale Studiului realizat de ASAS și MADR, la nivelul mai multor institute și stațiuni din țară, cu sute de probe de sol, miere, polen, albine și puiet, analizate de laboratoare acreditate ISO din afara țării noastre, Bulgaria, Franța și Germania, arată, fără dubiu, că substanțele neonicotinoide găsite sunt sub limitele maxime admise de regulamentele europene în mierea sau polenul destinat consumului uman. Deciziile emoționale, luate la repezeală, fără studii concrete și dovezi care să nu fie contestate, pot face mai mult rău, chiar dacă, la prima vedere, intențiile sunt bune.

Observ că, din nou, cu sau fără intenție, sunt aduși în antiteză fermierii mici, până-n 100 de hectare, cu cei mari și, implicit, crescătorii de albine. Nu cumva ar trebui să ne întrebăm de ce un apicultor și-ar amplasa stupina la același fermier, an de an, dacă ar avea probleme legate de pierderi de efective? Or, nu cred că-i face plăcere vreunui stupar să piardă tot timpul?! Dacă nu ar exista o colaborare strânsă între cei doi, atunci cu siguranță nu am vedea stupine lângă câmpurile de floarea-soarelui sau de rapiță, ci, doar plante sterile, fără producție, care să conteze pentru piață. Repet, să nu uităm un lucru important, că insecticidele sunt interzise pentru utilizarea în aer liber, care nu-i același lucru cu utilizarea ca tratament pentru sămânță, drept pentru care aceasta ajunge în sol.

Apicultorii au alte probleme care nu sunt legate de efective, ele fiind determinate de scăderea la jumătate a producției de miere, de reducerea vânzărilor la export sau la intern, de importuri ieftine din China și inclusiv din Ucraina, de scăderea consumului pe cap de locuitor, de programul ,,Mierea în școli”, care există, dar nu se aplică, și de lipsa unei susțineri financiare care să compenseze toate aceste pierderi. Despre cauzele acestor probleme ne vom ocupa într-o ediție viitoare.

 

Editorial de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, în dezbatere publică, pe pagina sa de internet un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art. 8 din HG nr.1569/2022 privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023.

Producătorii care înființează în spații protejate anumite culturi de legume primesc o subvenție de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Valorificarea producției se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Schema de ajutor de minimis se aplică în perioada 2023 – 2024 pentru următoarele legume cultivate în spaţii protejate: tomate (Solanum lycopersicum L); ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar (Capsicum annuum L); castraveţi (Cucumis sativus L); fasole păstăi (Phaseolus vulgaris L); salată (Lactuca sativa L); spanac (Spinacea oleracea L); ceapă verde (Allium cepa L).

Producţii minime care trebuie să fie realizate de legumicultori pentru a primi subvenția:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar;

c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

De asemenea, ca să beneficieze de ajutorul de minimis, producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile legumicole care sunt prevăzute a fi subvenționate prin programul guvernamental.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8443-proiect-hg-program-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-pentru-perioada-2023-2024.html.

Cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În această perioadă se înregistrează la capcanele aflate în testare (Csalomon tip pâlnie cu feromoni și momeli alimentare, cât și la cele automate cu spectru luminos - Smapplab, FarmB și CropVue cu feromoni) zbor maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), generația a II-a.

Pragul de alertă a fost depășit în următoarele zone: Banat (număr mare de capturi la capcana automată cu lumină Smapplab), Crișana, Dobrogea, Moldova (câteva locații), Muntenia (populații slabe numeric). În Oltenia nu s-a înregistrat pragul de alertă pentru această generație (deocamdată). În Transilvania, în zonele monitorizate, aproape că nu există capturi. Sporadic la capcanele din această parte a țării sunt capturați câte unu sau doi fluturași. De regulă, în zonele nordice ale României dăunătorul poate avea o singură generație (din cauza condițiilor climatice mai răcoroase care nu permit dezvoltarea celei de-a doua generații a dăunătorului).

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Femelă și mascul de Ostrinia nubilalis

Rezultatele prezentate mai sus au fost obținute în cadrul programului de monitorizare la nivel național în parteneriat cu FMC Agro România. Acest program se derulează de patru ani în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM Farm Intelligence, pe care fermierii o pot descărca gratuit, atât pe telefoanele cu sistem de operare Android, cât și pe cele cu sistem de operare IOS.

Reamintesc fermierilor că scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere ale dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu tratamentele insecticide vor fi mai mici, iar mediul va fi mai protejat. În cadrul acestui proiect, eu, ca specialist, am sarcina să validez capturile de Ostrinia nubilalis ale capcanelor din următoarele regiuni ale României: Banat, Crișana, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Transilvania. Scopul validării este de a exclude alte lepidoptere ce pot veni la capcane și pe care, de multe ori, operatorii care citesc capcanele le numără ca fiind ale speciei țintă (în cazul de față Ostrinia nubilalis). În astfel de situații rezultatele pot fi eronate. Deoarece feromonii pentru Ostrinia nubilalis nu sunt selectivi, la capcane vin și alte insecte. Cel mai adesea vin fluturi de Helicoverpa armigera, Autographa gamma, Spodoptera sp., Mythimna unipuncta, Agrotis sp. etc. Informarea de față se referă la zonele validate de mine.

 

Situația în Banat

 

Chiar dacă în multe zone din țară porumbul se usucă din cauza secetei, sfredelitorul tulpinilor (Ostrinia nubilalis) își continuă nestingherit dezvoltarea în culturile de porumb din Banat care nu sunt compromise, deoarece avem apă din belșug în acest an. Din luna ianuarie și până la 16 august 2023, în zona Lovrin au căzut aproximativ 400 mm precipitații din 540 mm cât este media multianuală. La Timișoara și zone limitrofe, precipitațiile au depășit 400 mm până acum. Media multianuală la Timișoara este de 600 mm/an. În consecință, dacă anul trecut porumbul a fost compromis în Banat, în acest an fermierii așteaptă producții mari. Vom vedea la recoltare dacă va fi așa.

Analiza capturilor de Ostrinia nubilalis de la capcanele testate la Lovrin și Timișoara arată că cea de-a doua generație a acestui dăunător este numeroasă comparativ cu prima generație. Ploile căzute nu au influențat negativ biologia dăunătorului cum s-a întâmplat în cazul omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Acest aspect se explică foarte simplu prin faptul că Ostrinia nubilalis se împupează în tulpinile de porumb atacate sau în rahisul paniculului (cel mai des), pe când Helicoverpa armigera se împupează în sol, iar umezeala mare poate omorî pupele.

Pupă de Ostrinia nubilalis

Pupă de Ostrinia nubilalis

La Lovrin, curba maximă de zbor a sfredelitorului porumbului a fost înregistrată la data de 7 august 2023, când la capcana automată cu spectru luminos au fost capturați 191 fluturi de Ostrinia nubilalis. La capcana automată Smapplab cu spectru luminos, primii fluturii din generația a II-a au fost înregistrați la data de 10 iulie 2023. De la acea dată, numărul de capturi a început să crească (de la 11, 45, 75....191 la 7 august). La data de 11 august 2023 au fost înregistrați 75 de fluturi la această capcană, ceea ce înseamnă că asistăm la scăderea curbei de zbor. În acest an, capcana automată Smapplab s-a dovedit mult mai eficientă comparativ cu alți ani, ea fiind continuu îmbunătățită de către producători (Smapplab Ungaria). Concluzia este că, această capcană ne-a ajutat foarte mult în realizarea curbei de zbor, mai ales că, la capcanele Csalomon cu feromoni (tip pâlnie), numărul de indivizi capturați a fost destul de scăzut în acest an.

Chiar dacă numărul de capturi a fost mai mic la capcanele Csalomon cu feromoni, curba maximă înregistrată la Lovrin a fost tot în data de 7 august 2023 (16 capturi de ON), urmată de scădere la data de 11 august, când s-au înregistrat 11 capturi de ON. La fel și la capcana automată FarmB (5 fluturi la 7 august și 2 la 11 august), iar la Delta doar 2 fluturi la aceeași dată. Capcanele automate FarmB (tip pâlnie) și CropVue (tip Delta) nu și-au dovedit eficiența în monitorizare, ci doar în identificarea speciei în cultură, neputând fi utilizate pentru lansarea alertelor pentru combaterea acestui dăunător. La capcanele Delta clasice cu feromoni și dispensere alimentare, rezultatele sunt oscilante, numărul de capturi e foarte mic. La aceste capcane, analizele mele pe trei ani arată diferențe de o săptămână și chiar două în ceea ce privește realizarea curbei de zbor, comparativ cu capcanele Csalomon. Ce înseamnă asta? Înseamnă că la aceste capcane, curba maximă se înregistrează cu una sau două săptămâni mai târziu, aspect care nu corespunde cu realitatea din câmpurile de porumb.

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

Larvă de Chrysopa carnea care dă târcoale pontei de Ostrinia nubilalis

La Timișoara (Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții ”Regele Mihai I”) au fost montate în acest an doar capcane Csalomon (tip pâlnie) cu feromoni produși în Ungaria, Bulgaria, Franța și Moldova. Feromonii din Franța și Moldova sunt în testare pentru a identifica și alte rase de Ostrinia nubilalis (rasele Z, E, ZE, EZ). Vă pot spune deocamdată că la rasa Z am avut câteva capturi pe teritoriul Stațiunii Didactice a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (feromon Franța).

În consecință, analizând datele înregistrate apreciez că, maximul curbei de zbor în Banat a fost înregistrat la data de 7 august 2023 în zona Lovrin și 9 august la Timișoara. Prin comparație cu datele din alte locații monitorizate pot spune că maximul curbei de zbor s-a realizat în intervalul 4 august - 7 august predominant. Susțin acest aspect pentru că întotdeauna fac controale în câmp în momentul când la capcane înregistrăm maxim de zbor. Controalele efectuate de mine în culturile de soia și lucernă înflorite aflate în vecinătatea culturilor de porumb monitorizate sau nu în cadrul acestui proiect, arată că datele de la capcane sunt corecte. De ce spun asta? Pentru că am constatat zbor masiv de Ostrinia nubilalis la data de 3 august 2023 într-o solă de soia din vecinătatea unei culturi de porumb din zona Iecea Mare (Timiș). La Stațiunea Didactică a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara am observat zbor masiv de Ostrinia nubilalis în cultura de lucernă înflorită din vecinătatea culturii de porumb unde erau amplasate capcanele (în intervalul 7 - 9 august 2023). Iată că, reușim să surprindem cu ajutorul agriculturii de precizie momentele maxime de zbor care ne ajută foarte mult în combaterea acestui dăunător extrem de greu de ținut sub control.

Pontă de Ostrinia nubilalis

Pontă de Ostrinia nubilalis

Evident, funcție de zonele climatice monitorizate, intervalul menționat se poate extinde, dar cu siguranță nu va depăși mijlocul lunii august. La data de 16 august 2023, curba de zbor a dăunătorului este în scădere, iar în lanurile de porumb pot fi observați adulții de Ostrinia nubilalis (masculi și femele), ponte și larve eclozate. Primele ponte observate de mine au fost la data de 3 august 2023, iar femelele verificate la lupa binocular în data de 11 august era pline de ouă.

Controalele fitosanitare efectuate în culturi de porumb din județul Timiș arată prezența pupelor, adulților, pontelor și a primelor larve din generația a doua de Ostrinia nubilalis. De regulă, conform studiilor de specialitate, primele larve din generația a doua apar atunci când suma de temperaturi se apropie de 14000 C (Hugger, 1998). La data de 16 august 2022, la Lovrin, suma de temperaturi calculată pentru Ostrinia nubilalis a fost de 13740 C (bazată pe pragul biologic de 90 C). Anul trecut, la aceeași dată, suma era de 13880 C, mai ridicată puțin (a fost mult mai cald în perioada de primăvară și vară). Faptul că în acest an suma de grade este puțin mai scăzută se datorează condițiilor climatice mai răcoroase din timpul primăverii (diferențele se observă că sunt nesemnificative).

În următoarea perioadă recomand fermierilor să treacă la verificarea culturilor de porumb din zonele amintite mai sus. Atrag atenția asupra zonei Banat unde populațiile sunt numeroase în acest an. Daunele produse de prima generație se văd acum foarte bine. Au apărut și primele micelii de Fusarium sp. și Penicillium sp. Nu am observat încă micelii de Aspergillus flavus, dar cu siguranță vor apărea în curând.

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

Larvă la Ostrinia nubilalis după eclozare

 

A doua generație de Ostrinia nubilalis, mult mai greu de gestionat

 

Cercetările din domeniu arată că, pentru generația a II-de Ostrinia nubilalis, momentul optim de combatere este foarte greu de stabilit.

Metoda cea mai bună este controlul culturilor de porumb pentru stabilirea numărului de ponte prezente pe plante. Această verificare trebuie să înceapă în momentul în care fluturașii de O. nubilalis sunt capturați cu ajutorul capcanelor feromonale. Hibrizii de porumb tardivi sunt predispuși la atac și preferați de cea de-a doua generație de Ostrinia nubilalis. Acele culturi care la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august sunt verzi, unde polenizarea este în toi sau unde mătasea este încă verde, sunt preferate de dăunător pentru depunerea pontelor.

În consecință, este momentul ca fermierii să înceapă controalele în vederea găsirii pontelor și stabilirii momentului de aplicare a tratamentului (dacă este cazul). Pontele trebuie căutate în zona frunzelor de deasupra știuletelui și dedesubt. Eu le-am găsit, în general, pe frunzele de deasupra știuletelui. Trebuie să știți că depunerea pontelor de către femelele generației a doua poate dura 3 - 4 săptămâni. Acest aspect face extrem de dificil de controlat această insectă din cauza mobilității și eșalonării stadiilor.

 

Recomandări de combatere

 

Având în vedere datele înregistrate până la data de 16 august 2023, se impune efectuarea unui control al solelor de porumb (mai ales hibrizii tardivi) și efectuarea unui tratament insecticid în următoarele 3-5 zile împotriva dăunătorului Ostrinia nubilalis (dacă infestarea din teren este gravă).

Momentul optim de combatere trebuie stabilit cu mare grijă în urma verificării pontelor. Dacă se impune un tratament, atunci el ar trebui efectuat atunci când marea majoritate a pontelor ar fi în pragul eclozării sau în stadiul de „cap negru” (destul de dificil de realizat observațiile deoarece necesită foarte mult timp). De aceea, combaterea celei de-a doua generații este foarte dificilă.

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Mascul de Ostrinia nubilalis lângă știuletele de porumb

Aplicarea insecticidelor se recomandă înainte ca larvele să pătrundă în axila frunzelor, în pedunculul știuleților, sub pănuși și în tulpină. O a doua aplicare poate fi necesară după 7 - 10 zile de la prima (funcție de durata perioadei de depunere a ouălor). Cele mai mari densități de larve de O. nubilalis din generația a doua se înregistrează de regulă la porumbul semănat târziu. Sunt atractivi pentru femele, hibrizii care mai au mătasea verde decât cei care au mătasea brună.

După Hugger (1998), pagubele în producție apar de obicei atunci când la o sută de plante controlate se înregistrează 60 - 80 larve (considerat prag economic). În perioada de dezvoltare a știuleților, o larvă poate produce pierderi de aproximativ 2 - 3%, chiar 4% (Hugger, 1998). În caz de secetă prelungită, pierderile/plantă cauzate de o singură larvă pot ajunge chiar la 12% (Rice, 2017). În Banat, cercetările din ultimii ani arată că, densitatea larvelor/plantă a fost mai mare de 1.

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin, deltametrin, acetamiprid + lambda - cihalotrin (după Pesticide 2.23.6.1). Dintre produsele de protecția plantelor amintite și omologate în România, atragem atenția că nu toate sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate chiar și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 340 C). Produsele care conțin lambda-cihalotrin sau deltametrin au efect de contact și nu sunt prietenoase cu entomofauna utilă și nici foarte eficiente la temperaturi mai mari de 25-26 grade Celsius pentru că sunt volatile.

Prin comparație cu substanțele amintite mai sus, substanța activă clorantraniliprol (conținută de CORAGEN) este prietenoasă cu entomofauna utilă și eficientă la temperaturi ridicate de până la 33-34 grade Celsius. Pe de altă parte, insecticidul Ampligo (conține clorantraniliprol + lambda-cihalotrin) este eficient și la temperaturi mai ridicate, dar nu este prietenos cu entomofauna utilă datorită substanței active de contact. Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic se poate face utilizând produse biologice pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS - 351, omologate în România. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

367448376 6491981514171893 7170464515601262011 n

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor
Pagina 1 din 10

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

4x5 b2b foodexpo 100

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista