Monitorizarea a doi dăunători periculoși ai rapiței, gărgărițele tulpinilor, trebuie să înceapă devreme, atât în culturile noi, cât și în cele vechi de rapiță. Cele două specii de Ceutorhynchus (pallidactyllus și napi) au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe.

Prima decadă a lunii ianuarie 2025 a debutat cu temperaturi pozitive. În aceste zile, în unele zone din țară temperaturile au ajuns chiar și la 20⁰C. În Banat se înregistrează maxime cuprinse între 15 - 18⁰C. Este cunoscut că, în ferestrele calde din timpul iernii, gărgărițele tulpinilor de rapiță au tendința de a părăsi locurile de hibernare, păcălite uneori de temperaturile mai ridicate. De cele mai multe ori, după astfel de perioade calde urmează zile cu temperaturi mai scăzute. Contează câte zile consecutive sunt cu temperaturi mai ridicate. Când frigul intervine, adulții se vor retrage în sol, sub frunze etc. Dacă au apucat să se împerecheze și să depună ouă, acestea nu vor supraviețui.

Factorii climatici influențează foarte mult apariția și activitatea gărgărițelor în câmp (temperatura, umiditatea, precipitațiile). Dintre factorii amintiți, temperatura este cea mai importantă.

Migrarea se desfășoară în următoarele condiții:

• Ceutorhynchus pallidactylus migrează când temperatura solului trece de 6⁰C și începe să zboare la 12⁰

• napi își începe zborul la 9 - 10⁰C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011). După Büchs (1998), adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6°C. În realitate, cei mai mulți autori arată că gărgărițele părăsesc locurile de iernare când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 - 10⁰C [Sekulič & Kereši 1998; Juran et al., 2011].

• Dintre cele două specii, napi produce pagube mai mari [Šedivý & Kocourek, 1994]. Detectarea acestor gărgărițe poate fi extrem de dificilă, deoarece adulții stau de obicei la suprafața solului, sub bulgării de pământ [Gratwick, 1992].

Monitorizarea, cheia succesului în combatere

În cazul ambelor gărgărițe, monitorizarea corectă reprezintă cheia succesului. Ciclul de viață, modul ascuns de hrănire și apariția eșalonată a gărgărițelor creează mari probleme fermierilor. Din acest motiv, de multe ori, fermierii execută greșit tratamentele, fie că le fac prea devreme, fie că le fac prea târziu. Așadar, este important să controlăm adulții în momentele cheie, conform datelor obținute la capcane și a pragurilor economice de dăunare (PED). Larvele pătrunse în pețioli și tulpini nu mai pot fi controlate.

Când începem monitorizarea

Indiferent de condițiile climatice, monitorizarea noilor culturi de rapiță ar trebui să înceapă în mod obligatoriu din luna februarie.

În anul 2024, gărgărițele au început să migreze în luna februarie (în Banat). Nu pot spune încă dacă în acest an migrarea va începe mai devreme sau mai tarziu. Vom vedea cum evoluează vremea. Deoarece traversăm o perioadă caldă, din ianuarie 2025 putem amplasa capcane pentru monitorizarea apariției adulților în culturile noi. Este valabil și pentru culturile vechi. Fermierii ar trebuie să monitorizeze cu ajutorul capcanelor ambele zone pentru ca rezultatele să fie optime.

Indiferent de tipul de capcană, citirea lor trebuie făcută cu multă acuratețe la fiecare trei zile. Momentele din zi ideale pentru citirea capcanelor (recomandate de cercetători) sunt „înainte de amiază” sau „la amurg”.

Zborul gărgărițelor poate fi monitorizat pentru stabilirea momentului optim de combatere cu mai multe tipuri de capcane:

• Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două gărgărițe. Din experiența acumulată de-a lungul timpului, apreciez că, cele mai bune rezultate se obțin cu aceste capcane.

• Capcanele „Csalomon KLP+ trap” cu atractant. Aceste capcane sunt mai puțin cunoscute de către fermieri. Este indicat ca acestea să fie amplasate lângă vechea cultură de rapiță. Momeala din capcane atrage toate speciile de gărgărițe din genul Ceutorhynchus, dar există și momeli doar pentru pallidactylus. Alte specii pot intra în capcană doar accidental. La 3 - 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Din păcate, monitorizarea realizată de mine cu acest tip de capcană pentru stabilirea momentului optim de combatere nu a dat rezultatele scontate (părere personală). Fermierii trebuie să știe că, acest tip de capcană este foarte eficient pentru detectarea timpurie la locurile de iernare. Dacă se înregistrează capturi în aceste zone, în una sau două zile gărgărițele vor migra în noile culturi de rapiță. Acest aspect este încurajat și de faptul că fermierii fac rotații scurte și nu respectă distanța dintre culturi. În consecință, migrarea se realizează foarte rapid. Capcanele cu momeli pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția Plantelor din Budapesta [http://www.csalomontraps.com].

• Capcane galbene cu adeziv. Acestea sunt cel mai des utilizate de către fermieri. Rezultatele obținute cu aceste capcane sunt bune, putând fi utilizate în stabilirea momentului optim de combatere.

• Capcane galbene cu adeziv și momeală realizate la Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan” Cluj-Napoca. Aceste capcane sunt în testare, iar fermierii le pot testa în mod gratuit (din câte știu eu). Anul trecut le-am testat pentru prima dată. Le voi testa și în acest. Rezultatele le voi face publice în cadrul materialelor informative.

Aplicarea insecticidelor în ferestrele calde din iarnă poate avea avantaje și dezavantaje

Înainte de a efectua un tratament consultați prognoza. Dacă se anunță vreme rece după câteva zile calde, este bine să nu faceți tratamentul. De ce afirm asta? După Klukowski (2006), masculii și femelele de C. pallidactylus (specia apare mai devreme în culturi comparativ cu C. napi) părăsesc locurile de hibernare în momente distincte. Masculii apar primii, după care încep să apară și femelele. Faptul că femelele apar mai târziu limitează posibilitățile de copulare de la începutul migrației. Astfel, infestarea plantelor în această etapă este redusă [Büchs 1998]. Multe studii arată că femelele tind să apară în grupuri, mai ales la marginea culturilor [Perry et al. 1996; Klukowski, 2006].

Prin urmare, tratamentele din iarnă nu întotdeauna sunt rentabile, mai ales atunci când intervin perioade cu temperaturi scăzute care opresc activitatea adulților. În astfel de situații este bine să nu întrerupeți monitorizarea gărgărițelor, pentru a surprinde perioadele maxime de zbor.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna (fotografiile din acest material sunt făcute în anii 2024 și 2023, în perioada de amplasare a capcanelor)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!