Afişez elemetele după tag: hibrizi

Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.

Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.

Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.

În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.

Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.

Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.

Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?

Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.

Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.

Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?

Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.

Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?

Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.

Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.

Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?

Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.

Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.

De când lucraţi în agricultură?

Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.

Aici era IAS sau tot CAP?

Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.

Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.

Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?

Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.

Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?

Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.

În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.

Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.

Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au  plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la  1 octombrie 2026, a confirmat progresele realizate în cadrul platformei sale de tehnologie pentru grâu hibrid prin anunțarea Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea hibridului de grâu, care va fi lansat la sfârșitul anului 2027.

Testele de cercetare desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale grâului hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența în fața unei varietăți de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.

Compania estimează că grâul hibrid va accelera dezvoltarea portofoliului său de grâu din America de Nord, generând venituri de 500 milioane de dolari până în 2035 și de un miliard de dolari până în 2040, inclusiv venituri din licențiere. Astfel, grâul va deveni al treilea pilon al afacerii Vylor, alături de porumb și soia.

„Grâul este cultivat pe aproape 550 de milioane de acri la nivel global și pe peste 60 de milioane de acri în America de Nord, ceea ce îl face a treia cea mai importantă cultură din regiune. De asemenea, și foarte important, reprezintă o sursă esențială de hrană pentru sute de milioane de oameni, furnizând 20% din caloriile consumate la nivel mondial. Aceste cifre oferă o imagine a amplorii impactului pe care îl poate avea tehnologia noastră. Suntem încântați să începem colaborarea cu fermierii pentru a-i ajuta să producă mai mult din această cultură esențială și să contribuim la satisfacerea nevoilor unei populații globale în creștere”, a declarat Judd O'Connor, viitorul director comercial și operațional al Vylor.

Semințele hibride sunt create prin încrucișarea a doi părinți diferiți din punct de vedere genetic pentru a produce plante mai rezistente și cu potențial de producție superior pentru fermieri.

Grâul hibrid al Vylor este construit pe baza unui sistem unic în industrie, proprietate a companiei și non-OMG. Acesta crește potențialul de producție cu 10%¹, utilizând aceeași suprafață de teren și aceleași resurse, este mai rezistent la secetă, iar grâul hibrid creat cu ajutorul Xpedite™ poate produce cu până la 20%² mai mult decât soiurile de elită în condiții de deficit hidric. De asemenea, accelerează introducerea pe piață a noii germoplasme de elită prin creșterea capacității de producție a semințelor parentale. Fiind rezultatul ameliorării convenționale, grâul hibrid pe care Vylor îl va lansa în America de Nord nu necesită aprobare de reglementare.

Spre deosebire de alte sisteme de hibridare a grâului, cunoscute de decenii, tehnologia proprietate a Vylor s-a dovedit în teste eficientă în 100% dintre tipurile de germoplasmă de grâu evaluate, permițând progrese genetice mai rapide și furnizarea semințelor la scară comercială. Compania estimează că tehnologia sa pentru grâu hibrid va dubla, până în 2040, ritmul anual al progresului genetic comparativ cu grâul convențional.

Grâul hibrid Vylor produce boabe care respectă aceleași standarde de calitate ca grâul varietal și nu necesită echipamente sau practici speciale de gestionare a culturii, ceea ce le permite fermierilor să își mențină metodele actuale de cultivare. Compania va lansa în 2027, în America de Nord, grâu Hard Red Winter, urmând să adauge Soft Red Winter în 2029 și Hard Red Spring în 2030. În paralel, Vylor intenționează să se extindă și în alte regiuni ale lumii prin activitatea sa comercială proprie, precum și prin acorduri de licențiere, parteneriate și achiziții.

Clic aici pentru a viziona materialul video Vylor despre știința din spatele grâului hibrid.

1. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 41 de locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 18 locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma.

2. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 20 de locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 10 locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma.

Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vylor, compania axată pe semințe avansate și genetică avansată rezultată în urma separării de Corteva a prezentat portofoliul de dezvoltare pentru porumb. Foaia de parcurs a inovației pe mai mulți ani va consolida poziția de lider a Vylor pe piața porumbului în principalele sale geografii, va extinde opțiunile și flexibilitatea fermierilor și va genera creștere pe termen lung, avantajată de redevențe. Compania își consolidează poziția de lider pe piață și estimează venituri suplimentare de două miliarde USD până în 2035.

„Porumbul este deja una dintre cele mai cultivate culturi din lume, iar importanța sa va continua doar să crească. Portofoliul nostru schimbă regulile jocului până în 2035 prin cea mai avansată trăsătură genetică din istorie a industriei concepută pentru a îmbunătăți producția și stabilitatea producției. În testele de câmp desfășurate în Americi, noul caracter genetic a adus un spor mediu de producție de aproximativ 0,19 t/ha, cu rezultate care au ajuns până la 0,63 t/ha în cele mai bune condiții”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor.

Se estimează că portofoliul de porumb al Vylor va genera peste două miliarde de dolari venituri suplimentare până în 2035, inclusiv din licențiere. În total, Vylor este pe cale să lanseze șapte noi platforme tehnologice pentru porumb până în 2035, care împreună vor fi comercializate în 90% din afacerea Vylor din domeniul porumbului.

„Portofoliul impresionant de porumb al Vylor va fi rezultatul direct al miliardelor de dolari pe care le-am investit în ultimul deceniu pentru a ajuta fermierii să țină pasul cu piețele în creștere și în schimbare. Construim platforme tehnologice pe termen lung, avantajate din punctul de vedere al redevențelor, care oferă companiei Vylor mai multă libertate de a inova, dezvoltă afacerea noastră de licențiere și poziționează compania pentru o conducere susținută”, a adăugat Sam Eathington.

În 2028, Vylor se așteaptă să lanseze în America Latină strategia de dezvoltare pentru inovație în porumb prin tehnologia Abranvo™, o platformă care oferă control eficient asupra omizii frunzelor prin două noi moduri de acțiune, împreună cu producție și stabilitatea producției, precum și multiple moduri de toleranță la erbicide. Aceasta va fi urmată de lansarea următoarei generații de control al insectelor dezvoltată de Vylor, cu încă două noi moduri de acțiune, extinzând controlul asupra omizii frunzelor.

În 2029, strategia de dezvoltare se va muta în America de Nord, unde Vylor intenționează să furnizeze tehnologia sa de nouă generație pentru controlul insectelor care atacă partea aeriană a plantei, împreună cu caracterul genetic proprietate pentru producție și stabilitatea producției.

Lansările de produse Vylor vor continua până la sfârșitul acestui deceniu, în mai multe regiuni, cu tehnologia transformatoare de porumb editat genetic și rezistent la multiple boli (MDR – Multi-Disease Resistant), o altă premieră în industrie. Porumbul MDR al Vylor combate patru boli distincte ale porumbului: Northern Corn Leaf Blight, Grey Leaf Spot, Southern Rust și Anthracnose Stalk Rot.

Vylor va lansa, de asemenea, porumb cu talie redusă (reduced stature corn), creat pe baza platformelor sale tehnologice de generație următoare și adaptat pentru zonele în care poate oferi cea mai mare valoare fermierilor.

În 2031, tot în America de Nord, Vylor se așteaptă să redefinească controlul insectelor subterane la porumb prin lansarea unui nou produs care oferă două noi moduri de acțiune non-Bt împotriva viermelui rădăcinilor porumbului, inclusiv unul obtinut din  plante, o premieră pentru industrie.

Împreună, aceste inovații vor permite companiei Vylor să ofere fermierilor cel mai cuprinzător portofoliu de produse pentru porumb din industrie, bazat pe produse proprii, inovatoare și eficiente, prin multiple căi de acces pe piață, inclusiv prin licențiere.

În ansamblu, strategia Vylor pentru porumb este ancorată în trei elemente:

1. Concentrarea asupra fermierilor și capacitatea de a investi în tehnologii care oferă în mod constant valoare pentru aceștia;

2. Capacitatea de a valorifica germoplasma de elită pentru a extinde puterea mărcilor și a permite acordarea de licențe către terți;

3. Platforme proprietare de biotehnologie și editare genetică care susțin tranziția companiei de la statutul de licențiat la cel de licențiator.

Poziția de lider pe piață a Vylor în segmentul porumbului este construită pe baza a peste o sută de ani de expertiză în genetică avansată și ameliorare, precum și pe cea mai performantă germoplasmă din industrie. Foaia de parcurs prezentată astăzi poziționează Vylor pentru o continuare a rolului său de lider global în cultura porumbului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, și Rainbow Crops, o companie belgiană rezultată din VIB, anunță un parteneriat pentru dezvoltarea unor noi caractere la porumb folosind inteligența artificială (AI) și editarea genetică multiplex, o tehnologie care permite modificarea simultană a mai multor gene într-o celulă.

Cele două companii vor utiliza tehnologia Trait Foundry™, susținută de AI, dezvoltată de Rainbow Crops, pentru a accelera dezvoltarea de hibrizi de porumb mai rezistenți la fenomene meteorologice extreme, precum temperaturile ridicate, seceta și inundațiile.

Platforma Rainbow Crops va completa expertiza de top a Vylor în domeniul editării genetice. Companiile estimează că acest parteneriat va permite dezvoltarea unor caractere agronomice complexe, care utilizează mai eficient resursele și inputurile agricole și care, în final, vor contribui la creșterea producțiilor și a profitabilității fermierilor.

„Capacitățile Rainbow Crops de editare genetică multiplex asistată de inteligență artificială ne vor permite să realizăm simultan sute de modificări genetice, validând în același timp performanța acestora atât în facilități moderne de fenotipare, cât și prin teste în câmp. Editarea genomică este pregătită să redefinească agricultura prin crearea unor plante capabile să facă față provocărilor actuale, inclusiv bolilor și fenomenelor meteorologice extreme. Acest parteneriat consolidează și mai mult poziția de lider a Vylor în acest domeniu emergent, valorificând tehnologia de ultimă generație a Rainbow Crops”, a declarat Mat Muller, cel care conduce Vylor Edge, platforma de investiții a companiei Vylor.

Platforma Trait Foundry™ a Rainbow Crops combină inteligența artificială, editarea genomică multiplex, ameliorarea de precizie și fenotiparea automatizată (măsurarea de mare capacitate a caracteristicilor plantelor) pentru a proiecta, genera și valida genetică vegetală îmbunătățită mai rapid și mai precis decât metodele convenționale de ameliorare. Platforma este concepută pentru abordarea caracterelor controlate de multiple gene care interacționează între ele, precum toleranța la secetă și vigoarea plantelor.

„Primele noastre rezultate în cultura porumbului au reprezentat o validare importantă pentru Rainbow Crops și au demonstrat potențialul platformei Trait Foundry de a accelera dezvoltarea caracterelor complexe. Suntem încântați să colaborăm cu Vylor, un lider global în domeniul semințelor și geneticii avansate, pentru a explora noi oportunități de inovare în cultura porumbului”, a precizat Giacomo Bastianelli, CEO și cofondator al Rainbow Crops.

Această colaborare are loc într-un moment important pentru inovația vegetală în Europa, după adoptarea de către Parlamentul European, la 17 iunie 2026, a legislației care permite importul și cultivarea în Uniunea Europeană a plantelor dezvoltate prin editare genetică.

Prin platforma sa de investiții Corteva Catalyst, Corteva a participat recent la runda de finanțare seed de 9,7 milioane euro atrasă de Rainbow Crops. După separarea companiei, această investiție va deveni parte a portofoliului Vylor Edge.

CITEȘTE ȘI: Vylor finalizează separarea de Corteva și se lansează ca lider independent în domeniul semințelor și geneticii avansate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vylor, companie specializată în semințe și genetică avansată, anunță că a finalizat separarea de Corteva, devenind o companie independentă listată la bursă. Acțiunile Vylor vor începe să fie tranzacționate joi, 1 octombrie 2026, sub simbolul „VYLR” la Bursa de Valori din New York.

„Vylor a fost creată pentru a redefini agricultura. Ambiția noastră este să colaborăm cu fermieri de toate dimensiunile pentru a rezolva unele dintre cele mai dificile provocări ale lumii, de la securitatea alimentară la securitatea energetică și, prin aceasta, să ajutăm fermierii și comunitățile să prospere. Agricultura a avut întotdeauna tehnologia în centrul său, iar astăzi, de la grâul hibrid și porumbul de nouă generație până la editarea genetică și biocombustibili, Vylor își propune să valorifice următoarea generație de tehnologii pentru a impulsiona industria înainte. Și abia așteptăm să începem”, a declarat Chuck Magro, CEO al Vylor.

Compania deține un portofoliu de inovații tehnologice evaluat la 19 miliarde de dolari, susținut de 12 lansări de platforme tehnologice revoluționare pentru culturile de porumb, soia și grâu în următorul deceniu:

Porumb

Vylor va lansa șapte noi platforme tehnologice pentru porumb în următorii zece ani, începând din 2028, inclusiv cea mai avansată trăsătură genetică din industrie concepută pentru a îmbunătăți producția și stabilitatea. În testele din câmp desfășurate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, această nouă genă a adus un spor mediu de producție de aproape 200 kg/ha, cu vârfuri de până la 630 kg/ha.

În plus, Vylor dezvoltă prima platformă de porumb cu rezistență la multiple boli obținută prin editare genetică, concepută pentru a oferi protecție integrată împotriva mai multor boli majore și pentru a ajuta fermierii să își protejeze potențialul de producție, reducând totodată complexitatea managementului culturii.

Soia

Patru noi platforme tehnologice vor fi lansate până în 2035, inclusiv o platformă proprie de ultimă generație pentru America Latină, care va include cel mai larg spectru de combatere a dăunătorilor disponibil pe piață, oferind în același timp producții ridicate pentru fermieri și oportunități semnificative de licențiere pentru Vylor.

Grâu

Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea grâului hibrid proprietate a Vylor, va fi lansat în America de Nord la sfârșitul anului 2027. Studiile desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale acestui grâu hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența la o gamă variată de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.

În plus, prin intermediul activității sale de licențiere, Vylor One, compania estimează că va genera venituri brute din licențiere de peste 500 de milioane de dolari în 2027, peste 1 miliard de dolari până în 2035 și aproape 2 miliarde de dolari până în 2040.

Vylor estimează vânzări nete de aproximativ 11,2-11,9 miliarde de dolari până în 2029, reprezentând o creștere anuală de 3%-4% pe perioada de planificare, precum și un EBITDA operațional de aproximativ 3,3-3,7 miliarde de dolari până în 2029. Prezentarea companiei cu ocazia Zilei Investitorilor 2026 poate fi accesată aici.

Toate descrierile și/sau declarațiile referitoare la lansarea produselor sau tehnologiilor sunt condiționate de finalizarea testelor de câmp și de obținerea aprobărilor de reglementare aplicabile.

Vylor în România

Rădăcinile Vylor în România datează din 1992, reflectând decenii de angajament față de inovația agricolă și succesul fermierilor. În prezent, compania operează o unitate de producție în Afumați, județul Ilfov, și un centru de cercetare și dezvoltare în România, având aproximativ 250 de angajați și colaborând cu o rețea extinsă de contractori și parteneri. Vylor sprijină aproximativ 15.000 de fermieri din România prin soluții de genetică de înaltă performanță, adaptate condițiilor locale de cultură. Portofoliul companiei se concentrează pe culturi-cheie, inclusiv porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia, iar Pioneer^® este marca sa principală de semințe.

Prin expertiza locală, activitățile de cercetare și parteneriatele dezvoltate pe termen lung, Vylor îi ajută pe fermieri să își îmbunătățească productivitatea, reziliența și sustenabilitatea, contribuind totodată la succesul pe termen lung al agriculturii din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Europa, cererea de combustibil sustenabil pentru aviație continuă să crească. Prin urmare, culturile intermediare, precum floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, ar putea oferi fermierilor din țara noastră noi oportunități de piață, sprijinind în același timp dezvoltarea unor lanțuri locale de aprovizionare cu materii prime. Prin inovație în domeniul semințelor, expertiză agronomică și colaborare de-a lungul întregului lanț valoric, agricultura poate juca un rol important în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și în consolidarea viabilității economice a fermelor.

Agricultura românească are potențialul de a sprijini piața europeană în creștere a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF), creând în același timp oportunități suplimentare pentru fermieri și contribuind la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Această oportunitate a fost în centrul dezbaterii organizată pe 15 septembrie 2026, în București, de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience. Reprezentanți ai industriei au explorat modul în care culturile intermediare pot contribui la un lanț valoric mai sustenabil al biocombustibililor.

Moderată de Cristina Cionga, director adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), discuția a analizat rolul agriculturii în susținerea inițiativei ReFuelEU Aviation. Aceasta prevede creșterea treptată a ponderii SAF în combustibilul pentru avioane utilizat pe aeroporturile din Uniunea Europeană, de la 2% în 2025 la 6% în 2030 și până la 70% în 2050. Participanții au discutat despre modul în care culturile intermediare pot furniza materii prime pentru această piață, generând totodată oportunități economice pentru fermieri.

Un exemplu prezentat a fost floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, cultivată după cerealele de toamnă pe terenuri care altfel ar rămâne neutilizate între două recolte principale. Astfel de culturi pot genera venituri suplimentare pe terenurile existente, pot contribui la menținerea acoperirii solului și pot crește oferta de materii prime oleaginoase sustenabile fără a afecta producția alimentară.

Etienne Bouquet, Lider Regional de portofoliu al Corteva Europa, a subliniat importanța alinierii cadrului de reglementare cu realitățile din teren: „ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung pentru combustibilul sustenabil pentru aviație. Ceea ce determină dacă o cultură cultivată într-o fermă europeană poate contribui la această cerere este reglementarea, în special Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) și Anexa IX, care enumeră materiile prime eligibile pentru biocombustibili avansați. Culturile intermediare semănate între două recolte principale pe terenuri agricole existente sunt deja recunoscute în această anexă, însă definiția tehnică și regulile de certificare trebuie să reflecte mai bine practicile agricole reale. Dacă eligibilitatea este definită prea restrictiv, fermierii își pierd flexibilitatea de a alege hibrizi cu ciclu scurt de creștere adaptați climatului și rotației culturilor. Rolul Corteva este să ofere acești hibrizi, astfel încât o recoltă suplimentară de plante oleaginoase să devină o sursă stabilă de venit pentru fermă și o materie primă fiabilă pentru SAF”.

Discuția a abordat și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare necesare pentru susținerea ambițiilor europene privind SAF. Participanții au evidențiat rolul Etlas, societatea mixtă creată de Corteva și bp pentru a conecta producția agricolă cu piețele de biocombustibili. Compania intenționează să înceapă livrările inițiale în 2027 și își propune să ajungă la un milion de tone de materie primă oleaginoasă anual până la mijlocul anilor 2030, echivalentul a aproximativ 800.000 de tone de biocombustibil.

Referindu-se la oportunitatea pe care o are România în cadrul acestui nou lanț valoric, Ignacio Conti, CEO Etlas, a declarat: „Modelul începe cu fermierul și continuă prin agregatori, procesatori și parteneri din sectorul energetic. Combinând tehnologia semințelor Corteva cu capacitățile bp de rafinare și logistică, Etlas construiește o sursă trasabilă și scalabilă de materii prime agricole. România dispune deja de baza agricolă necesară pentru această piață. În 2025, a ocupat primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafața cultivată cu floarea-soarelui, cât și la producția de floarea-soarelui, iar strategia sa energetică stabilește o pondere de 3,5% pentru biocombustibilii avansați până în 2030. Potențialul există dacă fermierii au acces la semințele potrivite, la tehnologie agronomică și la o piață sigură de desfacere. Unii fermieri români cultivă deja floarea-soarelui ca a doua cultură, iar mulți alții ar trebui să analizeze această oportunitate. Rolul nostru este să coordonăm întregul lanț, astfel încât fermierii, procesatorii și partenerii energetici să beneficieze de o sursă trasabilă de aprovizionare”.

Din perspectiva pieței, Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a evidențiat potențialul României de a deveni un furnizor important de materii prime pentru biocombustibili în Europa. „Piața uleiurilor este acum împărțită între sectorul alimentar și cel al biocombustibililor, iar floarea-soarelui cultivată ca a doua cultură reprezintă o etapă pe care nu o valorificăm în prezent. România trebuie să fie prezentă pe această hartă. Obiectivul este să păstrăm o valoare adăugată mai mare pentru fermieri”, a punctat Cezar Gheorghe.

O perspectivă practică a fost oferită de Costin Telehuz, fermier și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița. „Floarea-soarelui ca a doua cultură după orz sau grâu își are locul în sistem dacă hibridul este suficient de timpuriu încât să nu compromită următoarea cultură principală. Prima recoltă acoperă deja o mare parte din costurile fixe, astfel că această cultură suplimentară este evaluată prin ceea ce adaugă, nu prin ceea ce înlocuiește. Ca orice altă recoltă, succesul ei se decide în momentul valorificării”, a explicat Costin Telehuz.

ReFuelEU este baza legislativă care transformă decarbonizarea aviației dintr-un obiectiv voluntar într-o piață reglementată. Cherosenul verde, cunoscut sub acronimul englezesc SAF, se conturează ca una dintre cele mai promițătoare soluții pentru reducerea emisiilor din acest sector. „În esență, companiile aeriene și furnizorii de combustibil vor avea nevoie de cantități tot mai mari de SAF, iar aceasta creează, în amonte, cerere pentru materii prime sustenabile. Dezvoltarea pieței generează o cerere în creștere pentru materii prime sustenabile și noi surse de valoare de-a lungul întregului lanț agricol. Este România corect poziționată pentru a valorifica această oportunitate?”, întreabă Cristina Cionga.

Participanții au fost de acord cu faptul că aceste culturi intermediare pot completa producția alimentară, fără a concura cu aceasta. În timp ce cultura principală de cereale rămâne baza rotației, culturile oleaginoase intermediare pot valorifica perioadele care altfel ar rămâne neutilizate între recolte. În plus, șrotul de floarea-soarelui rezultat din procesare rămâne disponibil ca sursă valoroasă de proteină pentru hrana animalelor.

Floarea-soarelui în cultură dublă, hibrizii Pioneer observați în câmp

După dezbaterea din Capitală, participanții au vizitat loturile de floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere din cadrul fermei TotAgro din județul Giurgiu, deținută de Cătălin Corbea. A fost prezentată floarea-soarelui cultivată după o cultură de cereale de toamnă, demonstrând astfel modul în care culturile intermediare pot fi integrate în sistemele agricole comerciale.

Reflectând asupra experienței sale, Cătălin Corbea a declarat: „Acest interval reprezintă fereastra ideală pentru floarea-soarelui cu ciclu scurt. Ceea ce se schimbă este continuitatea sistemului. Terenul rămâne ocupat, solul nu este lăsat descoperit, iar cultura următoare pornește de pe un teren care a fost acoperit, nu lăsat pârloagă. Facem acest lucru după orz de ani de zile. Dacă privim ferma în ansamblu, sistemul funcționează”.

Cătălin Corbea lucrează 3.000 de hectare, din care 2.000 ha sunt irigate.

Hibrizii Pioneer de floarea-soarelui observați în câmp au fost P63LE166 și P64HE244. „În România avem cinci locații de testare a hibrizilor de floarea-soarelui în cultură dublă, iar în Europa sunt peste 25 de locații. Testăm hibrizi linoleici, high-oleici, epoca optimă de semănat, cea mai potrivită densitate, cel mai bun plan de fertilizare, așa încât să putem oferi fermierilor rețeta pentru obținerea celor mai bune producții”, a menționat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds în cadrul companiei Corteva.

De mai mulți ani, în ferme din țara noastră este o obișnuință cultura a doua, mai ales că de pe același teren, fermierii obțin două recolte într-un an, ceea ce le sporește veniturile. „Însă, fermierii noștri pot avea oportunitatea, prin culturile de floarea-soarelui să producă și să furnizeze materia primă pentru piața biocombustibililor, pentru SAF”, conchide Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Odată cu apropierea sezonului de toamnă, fermierii analizează un an marcat de condiții climatice încurajatoare, dar și de constrângeri financiare persistente, pregătindu-și totodată rotația culturilor. O primăvară mai răcoroasă a încetinit creșterea timpurie a plantelor și a crescut presiunea bolilor, dar per ansamblu condițiile au fost mai favorabile decât în anii precedenți.

Costurile ridicate ale inputurilor agricole, în special ale îngrășămintelor, continuă să influențeze deciziile fermierilor. Pentru a reduce cheltuielile, mulți dintre ei adoptă sisteme de lucrări minime sau semănatul direct. Obiectivul nu mai este obținerea producției maxime cu orice preț, ci găsirea unui echilibru realist între costurile de producție și veniturile realizabile, pentru a asigura reziliența economică a fermei. Lucrările pentru care optează lasă în urmă un sol compact, pe care rădăcinile îl explorează mai greu, iar reducerea dozelor de fertilizare impune o eficiență mai mare în utilizarea nutrienților de către plante. În acest context, genetica semințelor devine esențială pentru menținerea performanței în condițiile unor constrângeri multiple.

Pe acest fond, rapița și-a recâștigat un loc central în planurile de însămânțare din toamnă, deoarece rămâne una dintre cele mai atractive și profitabile culturi din rotație. Cererea ridicată din piață, contribuția la diversificarea culturilor și capacitatea de a distribui riscul de producție prin ciclul său de vegetație pe timpul iernii o transformă într-o opțiune valoroasă pentru fermierii care caută randamente stabile.

Conform prognozelor Comisiei Europene, producția medie estimată a României este de aproximativ 3,08 t/ha în acest an¹. De asemenea, proiecțiile Comisiei indică o suprafață cultivată de aproximativ 1,1 milioane hectare², în creștere față de cele 930.000 hectare raportate de Institutul Național de Statistică (INSSE)³ pentru sezonul precedent, iar producția totală ar putea ajunge la 3 milioane de tone.

Dacă aceste estimări se vor confirma, România va stabili un nou record național la producția de rapiță și își va consolida poziția printre principalii furnizori de rapiță ai Uniunii Europene. Aceste perspective evidențiază totodată importanța tehnologiilor care îi ajută pe fermieri să transforme potențialul agricol în rezultate constante în fermă. Dintre acestea, genetica ocupă un rol central, susținând productivitatea, reziliența și eficiența utilizării resurselor.

Pentru Pioneer^®, care sărbătorește anul acesta 100 de ani de activitate la nivel global și 50 de ani în România, genetica avansată a rămas o prioritate definitorie, susținută de decenii de inovație în ameliorare și cercetare orientată către nevoile fermierilor.

Într-un context caracterizat de bugete mai restrictive și lucrări reduse ale solului, alegerea hibridului devine critică. De exemplu, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience sunt optimizați pentru a valorifica la maximum nutrienții disponibili în sol, iar consumul specific de nutrienți per tonă de producție este mai redus. Atunci când dozele de fertilizare sunt diminuate, acești hibrizi se numără printre cei mai puțin afectați, iar aceeași eficiență le permite să performeze și în solurile mai compacte specifice sistemelor minimum-tillage.

Valoarea practică a acestei stabilități este reflectată de experiența fermierilor care utilizează deja această genetică. „Am ales și anul acesta hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 pentru constanța pe care ne-au demonstrat-o în timp și pentru faptul că, chiar și în condiții mai puțin favorabile, reușesc să ofere producții satisfăcătoare. În anii foarte buni excelează, iar în anii mai dificili nu ne dezamăgesc. În ferma noastră, în acest sezon, avem producții între 4.500 și 5.000 kg/ha și intenționez să măresc suprafața cultivată în această toamnă și să folosesc aceiași hibrizi”, spune Cosmin Iancu, fermier din Grădiștea - județul Ilfov.

Sezonul de toamnă din acest an reflectă o abordare pragmatică a realităților actuale, fermierii adaptându-și practicile de cultivare și bazându-se pe hibrizi capabili să își mențină performanța chiar și atunci când inputurile sunt gestionate cu maximă atenție. Genetica semințelor continuă să joace un rol crucial în maximizarea eficienței utilizării resurselor, protejarea potențialului de producție și susținerea rezilienței și competitivității pe termen lung a agriculturii românești.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 25 august 2026, la Agromec Gîrbovi, din județul Ialomița, fermă administrată de Iulia Blagu, a avut loc prima ediție a Zilei Agriculturii Reziliente. Evenimentul dedicat culturii sorgului a adus mai aproape de fermieri informația aplicată, testarea în câmp și dialogul profesional relevant pentru agricultura românească.

Organizat de Sorghum ID, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și FNPSMS, evenimentul a adus împreună fermieri, specialiști și reprezentanți ai companiilor din sector pentru un dialog despre adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

„Mai mult decât un nou eveniment în calendarul FAPPR, Ziua Agriculturii Reziliente reprezintă un concept care prinde realitate: un spațiu dedicat culturilor, tehnologiilor și soluțiilor prin care fermele își pot consolida reziliența și viabilitatea economică. Ziua Agriculturii Reziliente aduce o perspectivă relevantă pentru agricultura românească. În contextul actual, ne propunem să continuăm această inițiativă și să aducem în atenție culturi și tehnologii importante pentru viitorul fermelor”, a arătat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prima ediție a adus în prim-plan sorgul, o cultură cunoscută pentru toleranța la secetă și la temperaturi ridicate, analizată atât din perspectivă agronomică, cât și din punctul de vedere al utilizărilor și oportunităților de piață.

„În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă. Reziliența este cuvântul de ordine, pentru că trebuie să vedem ce ne rezervă viitorul și cum putem rămâne sustenabili”, a transmis Iulia Blagu, gazda evenimentului.

Potențialul sorgului și perspectivele de valorificare

În cadrul panelului dedicat culturii sorgului, intervențiile au urmărit întregul parcurs al culturii: de la alegerea geneticii și adaptarea tehnologiei până la utilizarea sorgului în zootehnie, evoluția pieței și posibilitățile de valorificare. Discuțiile au evidențiat că sorgul poate reprezenta o alternativă viabilă pentru fermele din zonele afectate frecvent de secetă, însă introducerea sa în structura de culturi trebuie corelată cu particularitățile fermei, destinația producției și existența unor oportunități concrete de desfacere.

Dezvoltarea culturii în România depinde atât de accesul la genetică adaptată și de aplicarea unei tehnologii adecvate, cât și de consolidarea legăturilor dintre fermieri, sectorul zootehnic, colectori și procesatori. Reziliența agronomică trebuie să fie însoțită de viabilitate economică pentru ca sorgul să își găsească un loc stabil în fermele din România.

În același timp, sorgul beneficiază de un interes tot mai mare la nivel european, pe fondul nevoii de adaptare la riscul climatic și al diversității sale de utilizare - de la furajarea animalelor până la industria alimentară și producția de energie.

Platformă demonstrativă cu 15 hibrizi

Dialogul din cadrul panelului a continuat direct în câmp, printr-un tur ghidat al platformei demonstrative. Participanții au putut observa și compara 15 hibrizi de sorg, prezentați de cele cinci companii care au asigurat genetica din platformă: Lidea, KWS, RAGT, Advanta și Alfaseed.

Platforma a fost semănată la 15 mai 2026, la o densitate de 220.000 de semințe/ha, după cultura premergătoare de grâu. De la semănat și până la momentul evenimentului au fost înregistrați aproximativ 260 mm de precipitații. Tehnologia a inclus fertilizare la semănat, erbicidare, fertilizare cu azot, fertilizare foliară și lucrări mecanice de întreținere.

Evoluția platformei la momentul evenimentului a permis evidențierea particularităților hibrizilor și a oferit cadrul pentru un schimb aplicat de informații, pornind de la observațiile realizate direct în câmp.

Prin continuarea conceptului Ziua Agriculturii Reziliente, FAPPR își propune să conecteze experiența fermierilor cu cercetarea, genetica, tehnologia și piața, aducând în atenție soluții aplicabile pentru adaptarea agriculturii românești la noile realități climatice și economice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global.

• Noua facilitate de cercetare de la Limburgerhof răspunde cerințelor tot mai stricte în materie de reglementare și cercetare

• Centrul va permite realizarea studiilor de ecotoxicologie în condiții controlate și reproductibile, necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel mondial

• Investiția susține strategia de inovație a companiei

Lucrările sunt în plină desfășurare, iar centrul urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027. Odată devenit operațional, acesta va include camere climatice de ultimă generație, capabile să reproducă și să controleze cu precizie condițiile de mediu necesare desfășurării studiilor științifice. Investiția vine ca răspuns la cerințele de reglementare tot mai riguroase și la nevoia tot mai mare de studii ecotoxicologice de înaltă calitate, în linie cu principiile Bunei Practici de Laborator (GLP).

„Noul Centru Climatic este mult mai mult decât un centru de cercetare. Reprezintă o investiție strategică prin care ne consolidăm capacitatea de a îmbina cercetarea de cel mai înalt nivel cu expertiza în domeniul reglementării. Astfel, vom putea pune la dispoziția fermierilor soluții inovatoare într-un mod mai eficient și responsabil, adaptat cerințelor legislative aflate în continuă evoluție”, a declarat Melanie Bausen-Wiens, membru în Consiliul de Conducere al BASF Agricultural Solutions, responsabilă pentru Tehnologie.

Noul Centru Climatic va oferi condiții strict controlate pentru studiile de ecotoxicologie. Controlul precis al factorilor de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina, va permite realizarea unor studii reproductibile și solide din punct de vedere științific, îmbunătățind, în același timp, predictibilitatea planificării, calitatea datelor și capacitatea necesară pentru un volum tot mai mare de studii. 

O parte dintre camerele climatice vor fi dedicate activităților de cercetare în domeniul insecticidelor. Aceste spații permit dezvoltarea și menținerea populațiilor de insecte utilizate în programele de screening și evaluare din etapele incipiente ale cercetării, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoarelor inovații în protecția plantelor.

Prin această investiție, BASF Agricultural Solutions își reafirmă angajamentul pe termen lung față de Centrul Agricol din Limburgerhof, unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru inovație în agricultură. Extinderea infrastructurii consolidează și mai mult capacitățile științifice și competitivitatea centrului și va contribui la atragerea viitoarelor generații de specialiști.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Orzul hibrid își atinge potențialul maxim atunci când este cultivat cu maximă atenție la detalii: hibridul potrivit pentru sola ta, densitatea corectă la semănat, fertilizarea și protecția culturii aplicate la momentul potrivit. Prin Proiectul Acceptă Provocarea Hyvido®, Syngenta îți pune la dispoziție suport agronomic și digital pe tot parcursul sezonului, de la semănat până la recoltare, plus premii pentru cele mai bune producții. Află mai multe despre program!

Ce beneficii îți oferim?

Suport agronomic în fazele critice care decid producția:

1. • Înainte de semănat: hibrid, densitate, fertilizare;

   • La ieșirea din iarnă: fertilizare fazială, regulator de creștere, protecția culturii;

   • Înainte de recoltare: recomandări practice despre recoltatul hibrizilor.

Acces la comunitatea Syngenta unde beneficiezi de acces gratuit la instrumente digitale din universul Cropwise®.

Ateliere practice în câmp, cu temele propuse de fermieri.

Premiem top 3 producții în fiecare dintre cele 6 zone comerciale Syngenta: 20, 15 și 10 saci din hibridul Hyvido®, la alegere.

Află mai multe despre aceste beneficii!

Dincolo de informațiile de moment. Un avantaj real pentru sezonul următor.

Toate aceste beneficii pot fi ale tale! Tot ce trebuie să faci este să Accepți Provocarea Hyvido®!

AFLĂ MAI MULTE ȘI ÎNSCRIE-TE AICI!

Material furnizat de Syngenta România