Evenimentul emblematic al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), Congresul Anual „De la Fermieri pentru Fermieri”, ajuns la ediția numărul 10, a avut loc joi, 13 februarie 2025, la București. Sala de la Grand Hotel s-a dovedit neîncăpătoare pentru fermierii, reprezentanții autorităților, ai companiilor furnizoare de inputuri și invitații din afara țării care au ajuns la ediția aniversară a evenimentului Forumului APPR.

Congresul „De la Fermieri pentru Fermieri”, eveniment aflat la un deceniu de când reunește fermieri, decidenți politici, experți din domeniu și personalități importante ale sectorului agricol, a constituit o platformă autentică de dialog la cel mai înalt nivel.

Personalități binecunoscute de la București, Paris și Bruxelles s-au adresat celor peste patru sute de participanți în cadrul celor două conferințe - AgroPolicy și Embryo - aducând în atenție ultimele infomații despre politicile agricole europene și inovațiile și trendurile globale din ameliorarea plantelor. „Congresul s-a dovedit a fi, încă o dată, unul dintre cele mai așteptate evenimente din agricultură, datorită conținutului său valoros și dens și interacțiunii nemijlocite a publicului cu invitații de la Comisia Europeană, instituțiile publice locale și partenerii din domeniul privat”, a arătat Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR.

Workshopul AgroPolicy a abordat tema provocatoare a stabilirii unui echilibru între sustenabilitate și competitivitate în agricultură și modalitățile prin care putem asigura un sector care furnizează hrană rezilient, într-un context tensionat din punct de vedere geopolitic, social, demografic, ecologic și al comunicării.

În cadrul conferinței internaționale Embryo au fost amintite ultimele evoluții din domeniul ameliorării plantelor, menite să răspundă mai eficient la condițiile climatice în schimbare, dar și la exigențele consumatorilor – inclusiv cele mai recente discuții la nivel european în dosarul noilor tehnici genomice (NGT).

„Porumbul de Aur”

Momentul mult așteptat a fost ca la fiecare ediție decernarea trofeelor „Porumbul de Aur”, o recunoaștere a excelenței în agricultură și a performanței fermierilor în anul precedent.

La categoria „Neirigat”, trofeul a fost adjudecat de KC Timiș Management, pentru rezultatele remarcabile obținute în condiții de cultură fără aport suplimentar de apă, demonstrând o gestionare optimă a resurselor naturale. Mas524A este „Porumbul de Aur” al fermei din vestul țării, care a dat un pic peste 15 tone/ha la neirigat.

La categoria „Irigat prin aspersiune”, trofeul a revenit companiei Aldahra-Agricost IMB, un exemplu de succes în utilizarea eficientă a tehnologiilor de irigare la scară largă, contribuind la obținerea unor producții competitive. DKC 6897, de la Bayer Crop Science România, 550 FAO, este hibridul cu care Aldahra-Agricost IMB a câștigat aurul, producția fiind de peste 18 tone/ha.

Categoria „Irigat prin picurare” este introdusă odată cu această a zecea ediție a Congresului Forumului APPR, o categorie care pune în lumină tehnologiile avansate de economisire a apei și sporirea eficienței producției agricole. Primul trofeu al acestei secțiuni a fost câștigat de Cristagri din județul Ialomița, o fermă care a demonstrat că precizia și inovația în irigații pot face diferența în optimizarea randamentelor culturilor. Peste 17 tone/ha au fost obținute cu hibridul de la Bayer - DKC 6897, 580 FAO, în ferma de 650 de hectare de la Bordușani.

S-a lansat Think Tank-ul Farm Romania

„Ediția aniversară a marcat un moment deosebit atât pentru public, cât și pentru agricultura din România: lansarea Think Tank-ului Farm Romania, o inițiativă dedicată formării unei rețele de specialiști în politici publice și tehnologii avansate în agricultură care va încerca să găsească răspunsuri la unele dintre provocările actuale cu care se confruntă sectorul. Farm Romania va aborda agricultura din perspective economice și tehnologice, cu un accent deosebit pe creșterea sustenabilității și pe menținerea competitivității pe piață”, a precizat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Proiectul este la început de drum, urmând ca în lunile următoare să fie definită structura de funcționare și prioritățile de cercetare. Primele inițiative vor viza identificarea celor mai eficiente politici de sprijin pentru fermierii din țara noastră, în contextul schimbărilor legislative europene și al provocărilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta este recunoscută la nivel global, european și național pentru genetica de top la cultura de floarea-soarelui. Compania investește continuu în cercetare-dezvoltare, iar prin programele riguroase de testare și selecție a hibrizilor, ne asigurăm că ajung la fermieri hibrizi adaptați, stabili și productivi. Această abordare ne-a poziționat drept prima opțiune a fermierilor pentru culturile de floarea-soarelui linoleică și High Oleică.

Deși floarea-soarelui se află printre principalele culturi din România, cu cea mai mare tolerantă la secetă și arșită, anul 2024 a venit totuși cu provocări pentru tot lanțul de producție al florii-soarelui. Anul trecut a debutat promițător, cu o creștere vegetativă excelentă, însă a fost urmat de o perioadă de secetă atmosferică și pedologică accentuată, care a condus la scăderea procentului de fecundare și, implicit, la diminuarea producțiilor. În contextul actual, principala provocare este reprezentată de maximizarea profitabilității, iar segmentul hibrizilor High Oleic oferă o soluție pentru  suplimentarea veniturilor prin bonusurile acordate pentru conținutul de acid oleic.

Hibrizii de floarea-soarelui High Oleic ar putea reprezenta cel mai profitabil segment în cultura de floarea-soarelui, cu condiția ca această abordare să fie planificată și implementată de la bun început.

Potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici

Există de ceva timp o percepție în rândul fermierilor că hibrizii High Oleici sunt mai puțin productivi. Acest lucru, cel mai probabil, pentru că primii hibrizii High Oleici au fost introduși pe piață având la bază același tip de genetică utilizată în Vestul Europei, făra a avea o adaptabilitate bună pentru arealul geografic din România. Această percepție încă mai există și, de aceea, este foarte bine de subliniat faptul că tot segmentul de hibrizi High Oleic propus de Syngenta este adaptat condițiilor din România, cu un potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici, păstrându-și, în același timp, conținutul ridicat de ulei și acid oleic.

Syngenta a făcut primul pas în segmentul Clearfield^® cu hibrizii deja consacrați - Talento și SY Experto care au devenit un etalon, un punct de referință pentru acest segment. Acești hibrizi confirmă an de an, menținându-se în topul preferințelor fermierilor datorită potențialului ridicat de producție și stabilității, demonstrat constant de la introducerea lor pe piață.

Hibrizi și soluții pentru toate segmentele

Menționam anterior că, primul pas pe care l-a făcut Syngenta cu acest segment, a fost introducerea pe piață a hibrizilor Talento și SY Experto. Astăzi putem vorbi de un al doilea pas, în care Syngenta vine cu doi hibrizi foarte competitivi, Subeo HTS și Suliano HTS, reprezentând noua generație de hibrizi High Oleici cu toleranță la erbicidele Fluence™/ Express™. Sunt prezentați împreună pentru că pot merge în tandem ca recomandare, fiind din grupe diferite de maturitate. Așa cum v-a obișnuit Syngenta, ambii hibrizi vin cu o toleranță foarte bună la mană, cu o masă hectolitrică ridicată, precum și cu un conținut bun de ulei si acid oleic.

Aceeași tehnologie și pentru hibrizii linoleici și pentru cei High Oleici

Verigile tehnologice aplicate în cultura de florea-soarelui High Oleică sunt identice cu cele din cultura de floarea-soarelui linoleică. Acestea trebuie să urmărească maximizarea producției pe hectar, precum și a conținutului general în ulei, prin:

• Alegerea unor hibrizi adaptați pentru o zonă pedoclimatică sau chiar fermă;

• Alegerea unei rotații potrivite, evitând rotațiile scurte de 2-3 ani;

• Executarea la timp a tuturor lucrărilor de control al bolilor, dăunătorilor și buruienilor, inclusiv al lupoaiei;

• Executarea la timp a lucrărilor de fertilizare și alegerea dozei potrivite recoltei scontate (o atenție sporită asupra dozelor de azot, excesul influențând de multe ori conținutul de ulei).

Recomandări pentru o cultură de succes

Pentru o cultură productivă, sunt de menționat două aspecte foarte importante de care depinde succesul producției de florea-soarelui High Oleică.

Primul aspect se referă la evitatea polenizării încrucișate, pentru că aceasta produce semințe de tip Mid-Oleic în aceleași calatidii de floarea-soarelui, reducând media conținutului de acid oleic al câmpului respectiv. Astfel, este esențial să nu cultivăm floarea-soarelui High Oleică în aceeași solă, pe același teren cu floarea-soarelui linoleică, ținând cont de importanța asigurării unei distanțe de izolare de minimum 300 m față de cultura de floarea-soarelui linoleică învecinată.

Izolarea în timp a florii-soarelui High Oleică este, de asemenea, o altă opțiune. Prin decalarea, efectuarea semănatului înainte sau după floarea-soarelui linoleică, evităm înflorirea în același timp cu aceasta.

De asemenea, recomandăm aplicarea măsurilor agrotehnice preventive de combatere a samulastrei, împreună cu evitarea rotațiilor scurte în care regăsim floarea-soarelui linoleică cultivată anterior pe parcelele unde se cultivă hibrizi High Oleici, evitând în acest fel riscul de diminuare a conținutului de acid oleic.

Al doilea aspect de care trebuie să ținem cont este contaminarea încrucișată, evitarea amestecului cu alte semințe pe parcurusul întregului fluxul de producție, de la semănat până la livrarea semințelor la procesator. La nivel de fermă, trebuie acordată o atenție sporită curățării semănătorilor, a combinelor și a mijloacelor de transport a recoltei până la baza de recepție.

Recomandări pentru creșterea veniturilor cu hibrizii High Oleici de la Syngenta

Punctul de plecare trebuie să fie întotdeauna contractarea recoltei (parțial sau integral) cu un bonus fix. Cuvântul de bază este planificarea și nu ar trebui aleasă o abordare speculativă sau de așteptare a momentului de recoltat, când prețurile sunt cele mai mici. Nu știe nimeni cum va fi evoluția bonusului, însă știm că, pe termen lung, el este pozitiv și vine ca un venit suplimentar în fermă.

Permanent trebuie ținut cont de ajustarea costurilor de producție la recolta scontată. De aceea, este foarte important de subliniat faptul că hibrizii Syngenta au un pontențial de producție la nivelul hibrizilor linoleici. Astfel, la nivel de fermă, se poate obține același nivel de recoltă cu costuri de producție similare. Profitabilitatea de bază rămâne neschimbată, însă diferența semnificativă în veniturile fermierului provine din bonusul acordat pentru conținutul ridicat de acid oleic.

Indiferent de tehnologia de erbicidare aleasă: Clearfield^® (hibrizii Talento și SY Experto), Clearfield^® Plus (hibridul SY Gracia CLP) sau tehnologia Fluence™/ Express™ (hibrizii Subeo HTS și Suliano HTS), vorbim de hibrizi High Oleic la potențial de producție al hibrizilor linoleici, capabili să redefinească standardele acestui segment.

Articol de: MIHAI POPOVICI, Manager Marketing Semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta RO & MD

CITEȘTE ȘI: Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni

O nouă soluție de la Syngenta pentru protecția culturilor de porumb

Colaborare pentru a accelera lansarea pe piață a produselor biologice inovatoare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a fost recunoscut ca fiind una dintre cele o mie de personalități importante din mediul de afaceri în ediția 2024 a publicației anuale Who’s Who in Business, lansată de Ziarul Financiar și care evidențiază persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței.

Ediția din acest an reflectă progresul dinamic al economiei românești din ultimele două decenii și subliniază contribuțiile vizionarilor ale căror decizii influențează piețele locale și internaționale, devenind o resursă esențială pentru înțelegerea tendințelor și forțelor care modelează viitorul.

„Această recunoaștere demonstrează dedicarea colectivă și munca asiduă a întregii echipe Corteva din România și Republica Moldova, precum și angajamentul nostru față de misiunea de a îmbunătăți viețile celor care produc și ale celor care consumă, asigurând progresul generațiilor viitoare. La Corteva ne străduim să sprijinim fermierii cu soluții avansate, bazate pe știință, care sporesc productivitatea și, în același timp, protejează mediul pentru generațiile viitoare. Această onoare ne întărește angajamentul de a susține sectorul agricol cu tehnologii de ultimă generație, practici sustenabile și o concentrare fermă pe crearea de valoare pentru toți partenerii noștri”, a declarat Jean Ionescu.

Cu o carieră impresionantă de peste 28 de ani în sectorul agricol, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în rolul său de lider. Și-a început cariera la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic, iar după patru ani de activitate comercială în domeniul protecției plantelor s-a alăturat companiei DuPont Pioneer, companie de patrimoniu a Corteva, în 2002, inițial ca manager regional de vânzări, avansând treptat până la poziția de manager național de vânzări. În 2015, a fost numit Lider de Țară pentru România și Moldova la DuPont Pioneer, păstrând această funcție și la nou formata Corteva Agriscience, în 2019.

Sub conducerea dinamică a lui Jean Ionescu, Corteva România are un impact semnificativ în peisajul agricol al țării. Conform datelor raportului Kynetec pentru 2024, Corteva a devenit lider de piață în domeniul semințelor, ocupând în același timp o poziție solidă pe locul al doilea în produse de protecție a culturilor, bazate pe suprafața tratată superdezvoltată (SDV), consolidându-și rolul de partener de încredere în inovația agricolă și productivitatea fermierilor din întreaga țară.

CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare

Soluțiile digitale atrag tinerii în agricultură

Fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea septoriozei lansat pe piața din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce agricultura europeană se confruntă cu provocări tot mai mari, căutarea soluțiilor eficiente și sustenabile devine din ce în ce mai urgentă. Oamenii din întreaga lume își doresc alimente de calitate, sănătoase și cultivate responsabil, iar fermierii sunt în prima linie în cultivarea recoltelor care să răspundă acestei cereri. Aceștia caută instrumente care să protejeze culturile, să conserve biodiversitatea și să aibă ingrediente active cu un profil favorabil pentru mediu și de origine naturală.

Fermierii din țara noastră lucrează, de asemenea, neobosiți pentru a echilibra productivitatea cu sustenabilitatea. Ei înțeleg importanța adoptării practicilor inovatoare și a utilizării produselor sustenabile care asigură atât producții ridicate, cât și sănătatea solului lor. Prin integrarea unor instrumente și tehnici moderne, aceștia contribuie la satisfacerea cererii globale în creștere pentru alimente sigure și nutritive, protejând în același timp bogatul patrimoniu agricol și ecosistemele naturale ale României.

Spre exemplu, una dintre practicile sustenabile implementate de fermierii noștri este utilizarea substanței active Qalcova™ (molecula Spinosad) ca parte a strategiei de gestionare a rezilienței culturilor.

Spinosad este o soluție de origine naturală aprobată pentru utilizare în agricultura ecologică, răspunzând cerinței societății pentru o agricultură sustenabilă. Aceasta este obținută prin fermentarea bacteriei naturale din sol s. Spinosa. Molecula controlează eficient un spectru larg de dăunători pentru peste 200 de culturi din 24 de state membre ale Uniunii Europene. Modul său unic de acțiune o face un instrument esențial pentru utilizările minore și culturile speciale și este adesea singura opțiune disponibilă pentru cultivatorii ecologici pentru a-și proteja recoltele.

Sprijinită de dovezi științifice ample și măsuri de reducere a riscurilor, această moleculă de origine naturală a demonstrat un profil de siguranță ridicat atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest mod, Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, sprijină fermierii prin molecula Spinosad, ajutându-i să-și protejeze producțiile și să răspundă cerințelor societății pentru o agricultură sustenabilă.

Inginerul Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – Buzău: „Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru a treia generație, îmi permite să recoltez struguri sănătoși, fără reziduuri în must sau vin, datorită naturii sale biologice”.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience RO & MD

CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare. Protecția culturilor este esențială pentru securitatea alimentară

Gestionarea apei în agricultură

Inovații pentru o agricultură durabilă, prezentate la RALF

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

S-a dat startul celei de-a cincea ediții a programului educațional TalentA, fondat de compania Corteva Agriscience. Astfel, pentru TalentA 2024 au fost selectate 48 de femei fermier din România și Republica Moldova. Odată cu încheierea etapei de înscriere, participantele vor urma o serie de cursuri menite să le sprijine în dezvoltarea afacerilor și susținerea comunităților lor.

Această inițiativă educațională, lansată de Corteva Agriscience în România în anul 2020, este recunoscută pentru contribuția adusă dezvoltării rurale, oferind femeilor din agricultură instruire și resurse esențiale.

A cincea ediție a programului TalentA este structurată în două module intensive, desfășurate din noiembrie 2024 până în februarie 2025, fiecare modul fiind conceput pentru a sprijini participantele în construirea unei baze solide de cunoștințe în managementul afacerilor, inclusiv al celor agricole. Modulul de business, cuprinzând zece cursuri, și modulul de agribusiness, cu cinci cursuri, sunt livrate într-un format hibrid în parteneriat cu Starperformining, companie de consultanță în afaceri și partener oficial TalentA pentru implementarea programului.

Pe lângă beneficiile educaționale, participantele au prilejul să-și prezinte proiectele inovatoare, fiecare proiect fiind axat pe atingerea obiectivelor de sustenabilitate, cum ar fi securitatea alimentară, accesul la apă curată, conservarea ecosistemelor și reziliența climatică.

Corteva va acorda un total de 15.000 de dolari pentru a sprijini cele mai bune trei proiecte: 6.000 de dolari pentru locul întâi, 5.000 pentru locul doi și 4.000 pentru locul trei. Aceste granturi vor permite celor mai promițătoare proiecte să progreseze, aducând astfel beneficii participantelor și comunităților din care acestea fac parte.

Edițiile anterioare ale programului TalentA s-au bucurat de succes, arată Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, subliniind rolul esențial pe care femeile îl joacă în conturarea viitorului agriculturii. „Participantele noastre sunt pionieri în comunitățile lor, iar fiecare dintre ele aduce o perspectivă unică și o ambiție remarcabilă programului educațional TalentA. Femeile înscrise la TalentA sunt excepțional de talentate și dedicate schimbării durabile prin practici agricole sustenabile. Oferindu-le instrumentele, instruirea și sprijinul de care au nevoie, Corteva urmărește nu doar să le consolideze succesul individual, ci și să întărească comunitățile rurale din care fac parte. Credem că sprijinirea acestor antreprenori este esențială pentru creșterea agriculturii locale”, punctează Maria Cîrjă.

Practic, programul TalentA își propune să consolideze rețeaua de lideri rezilienți în rândul femeilor din România și Republica Moldova, care vor continua să inspire generațiile viitoare de femei în agricultură. Prin această inițiativă, Corteva Agriscience își reafirmă angajamentul pentru dezvoltarea durabilă, sprijinirea economiilor locale și creșterea vizibilității contribuției femeilor în sectorul agricol.

CITEȘTE ȘI: Oportunități de dezvoltare pentru femeile antreprenor din agricultură

TalentA, un proiect solicitat de femeile fermier. Cine sunt și ce spun câștigătoarele ediției 2023

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura României are o tradiție incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potențialul ridicat de dezvoltare și progres, prin tehnologiile și genetica de înaltă performanță. Țara noastră are un potențial agricol fantastic, însă cercetarea e în regresie. Pe 20 noiembrie 2024, în inima Bucureștiului la Hotel Sheraton, are loc cea de-a doua ediție a conferinței AGROW, care-și propune să aducă agricultura românească în dialog, între unii dintre cei mai reputați experți și fermieri. 

Romania a fost, este și va rămâne o țară preponderant agrară, cu o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Potențialul agricol al României este unul foarte mare, susținut de amplasarea geografică a țării, diversitatea solurilor și fertilitatea acestora, bazinul hidrografic foarte dezvoltat care poate deservi o suprafață irigabilă considerabil mai mare decât în prezent și, nu în ultimul rând, potențialul uman prin apetitul pentru agricultură, dorința de dezvoltare, tehnologizare și performanță a acestuia. 

Cercetarea agricolă românească s-a dezvoltat continuu până în anii ’90, în concordanță cu necesitățile agriculturii în ceea ce privește ameliorarea principalelor culturi agricole, agotehnica și protecția plantelor. Declinul agriculturii din anii ’90 a dus, inevitabil, și la o destabilizare a cercetării agricole, astfel încât, în prezent, cercetarea agricolă este în continuă regresie.

Conferința AGROW aduce față în față specialiști marcanți din diferite domenii ale agriculturii și fermieri cu experiență vastă sau la început de drum, astfel încât să se creeze un dialog din care cu toții să poată extrage ceea ce se pliază pe activitatea fiecăruia dintre participanți.

Tematicile conferinței

Panelurile vor fi moderate de Nicoleta Dragomir, expert în jurnalism agricol și comunicare, care va genera o serie de discuții constructive alături de unii dintre cei mai respectați specialiști din domeniul agricol.

Într-un an al provocărilor de tot felul, conferința AGROW, alături de vorbitori cu multă experiență aculumată în câmp, își propune să lămurească și să aducă soluții la întrebări precum:

• Solul nu mai răspunde nevoilor plantelor?

• Controlul bolilor și al dăunătorilor ne creează mari probleme?

• Clima nu ne mai ajută, iar plantele nu știu cum să reacționeze la șocurile termice tot mai frecvente și cu intensitate ridicată?

• Credem că ținem totul sub control, iar la final producțiile sunt nesatisfăcătoare în raport cu costurile pentru realizarea recoltei?

Acestea sunt o parte dintre întrebările și problemele care vor fi dezbătute în cadrul conferinței.

„Fiecare segment al agriculturii noastre cunoaște transformări majore, cu impact diferit asupra solurilor, culturilor, producțiilor, veniturilor și investițiilor din fermele românești. Se discută frecvent de inovații genetice de înaltă performanță și, totuși, remarcăm faptul că totul este relativ, că nimic nu poate garanta stabilitatea producțiilor. Încercăm să aplicăm tehnologii de ultima generație, dar nu luăm în considerare faptul că, în prezent și în viitorul apropiat sau mai îndepărtat nu putem și nu vom putea controla doi factori determinanți care condiționează producțiile: apa și temperaturile”, arată organizatorii, care promit o conferință altfel. „AGROW va fi o conferință dinamică, încrâncenată și, totodată, relaxantă, prin însăși programul conceput, concentrat, la obiect, dar și destins prin surprizele pe care le-a pregătit.”

AGROW reprezintă conferința în care dialogul, dinamismul, întrebările cheie și răspunsurile prompte își propun să construiască o perspectivă de creștere continuă, de încredere, de deschidere, de înțelegere și de acțiune a agriculturii românești, a fermierilor, în direcția asigurării progresului genetic și tehnologic.

Accesul la conferință se poate realiza prin înregistrarea pe site-ul oficial: www.agrow.ro, iar participarea este gratuită. Programul detaliat îl găsiți pe pagina de internet a Conferinței AGROW.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Ialomița, la Bucu, se află ferma de circa 400 de hectare a președintelui Federației PRO AGRO. Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de când Ionel Arion face agricultură, economist fiind la bază. De patru ani, în exploatația din Bărăgan s-au stopat mare parte din investițiile în tehnică, doar irigațiile beneficiind de bani. Acolo, în câmp, spre mijloc de august, cu Ionel Arion am abordat o sumedenie de subiecte de interes pentru întreaga tagmă a agricultorilor.

Ionel Arion: Ne aflăm la o solă de porumb, cultură dublă, cultura principală a fost orz, semănată în toamna anului 2023. Am recoltat în iunie şi imediat, practic nu a ieşit combina din această solă, am început în urma ei semănatul porumbului. Irigăm, pentru că nu avem pluviometrie necesară dezvoltării culturii de la natură, şi atunci am aplicat până la această dată, ne aflăm în prima decadă a lunii august, 110 litri doar din irigaţii.

Reporter: Asta, doar pentru această cultură. Dar referindu-ne la anul agricol 2023-2024, cam care a fost regimul pluviometric?

Ionel Arion: Pentru culturile de primăvară a fost cel mai greu, pentru că începând cu luna aprilie şi până la sfârşitul lunii mai am avut doar 38 de litri pe parcursul a două luni. În lunile iunie şi iulie am avut încă 62-63 de litri, iar în luna august avem doar 12 litri de la natură.

„Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă îndelungată şi lipsa unor politici agricole adecvate, cu siguranţă vor lăsa mult teren necultivat.”

Reporter: Să revenim la culturile duble, pentru că suntem la acest lot de porumb cultură dublă. Este eficientă cultura dublă? În afară de porumb, mai merită o altă cultură? Am văzut fermieri care au mai pus şi floarea-soarelui în cultură dublă.

Ionel Arion: Trebuie să recunosc că în ultimii patru ani am folosit doar porumb. Am studiat, am cunoscut colegi care într-adevăr au semănat floarea-soarelui. Dacă mă întrebaţi pe mine cred că cea mai eficientă ar fi soia cultură dublă, dar acea soia care nu ni se permite, modificată genetic. Am avut şansa să o cultiv înainte de a fi interzisă soia modificată genetic în România. Cred că este soluţia pentru capitalizarea fermierilor din țara noastră, noi având cel mai mare areal din toate statele Uniunii Europene care poate fi cultivat cu soia. De altfel, cred că ne-am asigura întru totul consumul intern, dacă am cultiva.

De ce am ales cultura dublă de porumb? Am avut şi fermă de animale, am avut şi în zonă clienţi care au putut să vină şi să cumpere de la noi fie cultura în picioare, pentru a o face siloz pentru propriile animale, fie au cumpărat siloz. Însă anul acesta ridicăm un pic ștacheta şi vrem ca această cultură dublă de porumb, care până acum se prezintă foarte bine, să o lăsăm să o recoltăm pentru boabe, cel mai probabil sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie sau poate în sfârşit de lună noiembrie să ajungem să aibă umiditatea necesară pentru ca porumbul să fie recoltat boabe.

Reporter: Este singura cultură care poate fi recoltată şi anul următor în iarnă.

Ionel Arion: Da, sunt areale în ţară unde într-adevăr se trece peste Anul Nou perioada de recoltat. În zona noastră eu cred că undeva în noiembrie vom recolta şi, ţinând cont şi de grupa FAO pe care am ales-o, nu am ales foarte timpuriu, în primul rând pentru că producţia scontată ar fi fost mai mică, şi pentru că am fi avut o chestiune de rezervă, spun eu, în cazul în care cultura nu era promiţătoare o treceam la furaj. Şi deocamdată decizia este luată pentru a merge pe recoltă de boabe pentru consum.

Reporter: Producţia, în condiţiile în care veţi iriga în continuare, va fi una normală? Va exista o diferenţă între cultura a doua şi cultura principală de porumb, pe care o aveţi tot la irigat?

Ionel Arion: Diferenţe vor fi, dar acum nu vă ascund că avem atât de multe ecuaţii în acest joc şi atât de mulţi algoritmi, încât de foarte multe ori tot decizia personală rămâne cea care se şi implementează. În partea cealaltă unde avem cultură principală de porumb, cultura înfiinţată la începutul lunii aprilie, este un FAO mai mare, o cultură tardivă. Dar ne-am jucat într-un fel, în sensul în care am intercalat inclusiv FAO diferit pentru a ajuta un pic, spunem noi, încă experimentăm, perioada de înflorit, de fecundare, de polenizare, pentru că temperaturile foarte mari şi ceea ce ne-a adus anul acesta vremea, şi în anii trecuţi – trebuie să recunoaştem că venim după trei ani de probleme, acesta ar fi al patrulea – ne-a făcut să învăţăm să devenim mai selectivi, mai atenţi, mai prudenţi şi cred eu că arată foarte bine cultura de porumb cultură principală. La cultură dublă nu mai este cazul, nu mergem atât de departe cu ecuaţiile. Avantajul este că am venit cu o lucrare minimă, am redus costurile, am redus inclusiv dozele de îngrăşăminte, erbicidele nu le-am mai folosit pe o gamă de vârf, s-a asigurat o fertilizare la prăşit tot cu cantităţi minime. Cred că putem să ajungem la un rezultat în jur de opt tone boabe atunci când vom recolta cu combina. Punând în balanţă cheltuielile de la cultura dublă şi veniturile pe care ni le asigură cultura dublă, eu cred că am scos absolut toată investiţia de la cultura principală şi ceva beneficii în plus. Merită. Dacă la fiecare doi ani obţinem trei culturi de pe o suprafaţă cred că este potenţialul maxim şi al solului, şi al zonei, şi al fermierului, pentru că nu putem trece mai departe de acest lucru. Şi ca o recomandare, eu spun mereu, dacă avem sursa de apă să nu mai aşteptăm statul.

Reporter: Cu alte cuvinte, apa face diferența...

Ionel Arion: În cazul culturii de porumb noi am ales să nu semănăm decât la irigat, avem şi cultură principală la irigat şi acum cultură secundară. Pentru floarea-soarelui, vorbim de culturile de primăvară, este poate cel mai neprolific an de până acum, exceptând anul 2020 unde nu a răsărit floarea-soarelui. O să mergem şi o să vedem, 600-700 kg la hectar cultura de floarea-soarelui.

Dacă vorbim de culturile de toamnă, am avut orz şi grâu. La cultura de orz, deşi la neirigat, în alţi ani am ajuns la o producţie de opt tone la hectar. Anul acesta abia am atins 7.500 kg/ha, la orzul irigat, că la neirigat am avut 3.300. Grâu am avut doar la neirigat și am obținut 4.500 - 4.700 kg/ha. Cultivăm în fiecare an soiuri atât româneşti, cât şi străine.

Optimizarea costurilor

Reporter: Să vorbim un pic despre rentabilitate, în condițiile prețurilor de azi ale cerealelor și având în vedere investițiile.

Ionel Arion: Foarte mult urmărim să optimizăm costurile. Noi mai putem încă controla costul de înfiinţare a culturii, tehnologia să nu mergem cu ea până la vârf dacă nu avem condiţiile optime de a se dezvolta acea cultură. În fiecare an am căutat un echilibru nu neapărat în a face performanţă din punctul de vedere al recoltelor, dacă nu avem şi performanţă economică. Optimul economic se opreşte undeva la un prag, zic eu, în situaţia noastră, mai ales în sudul României, undeva la tehnologie medie să ne oprim, sau cel puţin aşa gândesc eu, pentru că dacă mergem spre performanţă maximă şi urmărim doar maximul de producţie, doar maximul economic, s-ar putea ca natura să nu ne ajute, şi s-a întâmplat în ultimii trei ani. Deci, noi niciodată nu am urmărit să ajungem la producţii maxime, la grâu 9 tone – nu am avut şi nici nu vom putea face, pentru că nu ne ajută nici solul, avem nevoie de mai mulţi factori ca să facem această performanţă, avem terenuri categoria 3 şi 4 şi acolo avem nevoie de investiţii.

De asemenea, am ales să nu investim în utilaje de ultimă generaţie, am ales să stopăm aceste investiţii, am ales să nu mai facem achiziţii sau leasinguri pentru altceva decât pentru instalaţii de irigat. Acolo unde am avut sursa de apă nu am aşteptat absolut nimic, am început investiţiile pe surse proprii, pe capitaluri atrase de la bănci sau chiar credit-furnizor, firmele de instalaţii pentru irigat ne-au creat această posibilitate, având o perioadă de 3-4 ani în relaţia cu ei au căpătat încredere şi atunci ne-au finanţat de la instalare până la recoltă.

„Am stopat investițiile în utilaje de ultimă generaţie și am ales să facem achiziții sau leasinguri doar pentru instalaţii de irigat.”

Reporter: Nu sunteţi primul şi, probabil, nici ultimul dintre fermierii cu care stăm de vorbă şi care spun că n-au apelat la fondurile europene nerambursabile. De ce?

Ionel Arion: Din experienţa mea ca preşedinte de organizaţie şi văzând volumul de documente care vin de la colegii noştri din ţară pe problemele pe care le au cu AFIR, şi doar cu AFIR, pentru că fondurile europene dacă sunt dezangajate, nu sunt dezangajate din vina fermierilor, sunt strict dezangajate din cauza necooperării între fermieri şi această agenţie a statului, AFIR. Deşi am cerut simplificarea acestor documente birocratice, a acestor căi care devin din ce în ce mai birocratice, din păcate am fost înţeles greşit şi poate s-a adunat an de an încă ceva în plus pentru fermierul care încearcă să ajungă la banii europeni.

Vă dau un exemplu personal. Doar pentru submăsura 17-1, care ar trebuie să fie cea mai simplă, este vorba de rambursarea a 50% din costurile cu asigurarea. Un fermier care nu stăpâneşte tehnologia, care nu are semnătură electronică, care nu are timp să stea la birou, nu ar reuşi niciodată. Noi, avem în societate pe cineva care să se ocupe, şi tot a avut o relaţie de comunicare defectuoasă cu AFIR, în care au existat nu mai puţin de 27 de emailuri şi aproape 40 de documente de semnat electronic, doar pentru a ajunge să ni se ramburseze acea sumă.

Tot din experienţa mea de fermier, avem în zonă colegi care au apelat la investiţii pe fonduri europene atât în irigaţii, cât şi în alte măsuri şi chiar şi alte sectoare. Noi care am făcut investiţiile, pentru că nu sunt doar eu în zonă, mai sunt şi alţi colegi care au făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, noi irigăm de 3-4 ani, iar colegii noştri care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte. Neajungând să irige pe finanţarea aceea, au pornit în paralel propria finanţare pentru a putea să irige şi a rămâne în viaţă.

Reporter: Incredibil! Pare că digitalizarea nu este ceea ce ar trebui pentru instituţiile statului.

Ionel Arion: Spre deosebire de statul român, fermierii au înţeles pasul acesta şi ajung să acapareze cât mai mult digitalizarea în fermele dumnealor. Cred că avem ferme în România care sunt mai digitalizate decât multe ferme din Occident. Chiar şi noi, tot ce am făcut pentru irigaţii am făcut de ultimă generaţie, tocmai pentru a fi în pas cu digitalizarea. Şi agenţiile statului, eu dau exemplu şi de fiecare dată sunt omul care laud APIA, care a reuşit în pandemie să introducă aproape toate cererile electronic. A trecut pandemia şi am revenit la creion și hârtie. Este de neînţeles pentru noi cum pornim pe un drum, decidem că este foarte necesar, este bine c-am pornit, şi după aceea revenim...

Irigații și schimbarea planului de culturi național

Reporter: Ce facem, încotro o luăm, în condițiile acestor schimbări climatice de care tot auzim?

Ionel Arion: Suntem conştienţi cu toţii, clima s-a schimbat şi se schimbă. De dimineaţă vorbeam cu angajaţii că este atât de devreme să intrăm la recoltat la floarea-soarelui, azi am demarat recoltatul la floarea-soarelui, chiar dacă perioada optimă s-a schimbat şi am semănat şi mai devreme, tot este mult prea devreme ca să recoltăm floarea-soarelui (n.r. prima decadă a lunii august). Sunt zone unde deja se recoltează porumb, pentru că el a fost afectat. Este clar, vedem cu toţii, suntem conştienţi de schimbări, chiar şi oamenii care nu sunt în domeniul acesta de activitate tot simt schimbările climatice şi este clar că trebuie să avem o atitudine total proactivă, în sensul în care să ţinem cont şi să facem lucruri în sensul acesta. Nu tot arealul României poate fi irigat, dar nici tot arealul României nu este afectat de secetă sau de arşiţă, cum a fost anul acesta. Pentru că problema foarte mare a fost arşiţa, pentru că am avut culturi irigate sau viabile care nu au fost afectate de secetă, dar au fost afectate de arşiţă în perioadele critice.

Prin urmare, eu aş revedea totuşi şi planul de culturi la nivel naţional, nu aş mai semăna 2,3 milioane de hectare cu porumb…

Reporter: Și aproape 2 milioane de hectare cu floarea soarelui…

Ionel Arion: Da. Doar că în cazul florii-soarelui avem o toleranţă mai mare la secetă şi la arşiţă comparativ cu porumbul. Pe de altă parte, ne lovim şi de ceea ce ne cere Politica Agricolă Comună și mă refer la rotaţii, diversificare. Porumbul nu poate fi înlocuit de floarea-soarelui, pentru că avem restricţii la agrotehnică. Porumbul poate fi înlocuit numai de grâu, dar nu putem să semănăm numai grâu. Dacă există situaţii unde de patru ani porumbul nu s-a ajuns cu el la stadiul de recoltă, nu cred că mai trebuie cultivat. De altfel, noi nu cultivăm porumb în afara arealului irigat, şi nu vom cultiva, pentru că experienţa ne-a spus că nu avem cum să obţinem producţie de acolo. În ferma noastră anul acesta vom mări suprafaţa de orz, încercăm în iarnă şi în primăvara anului viitor să mai facem investiţii pe 20-30 de hectare cu irigaţii. Din păcate de acum încolo suprafeţele în care vom investi pentru irigaţii nu vor mai putea fi irigate cu instalaţii de tipul acesta automate, tip pivoţi sau liniar, va trebui să trecem la un alt sistem, fie el cu aspersie, cu tamburi, fie cu picurare acolo unde este permisă.

Cred, şi revin şi mă repet, acolo unde există sursa de apă nu trebuie să mai aşteptăm absolut nimic, pentru că din experienţa noastră, în 3-4 ani orice investiţie în irigaţii se amortizează, atâta timp cât este făcută cu instalaţii automate. Avem dreptul să semănăm trei ani consecutiv porumb, cultura de porumb sigur ajunge să genereze fermierului un venit consistent şi atunci putem amortiza şi aceste instalaţii.

„Cei care am făcut investiţii în irigaţii din fonduri proprii sau de la bănci sau leasing, irigăm de 3-4 ani, iar colegii care fac pe fonduri europene se chinuie şi în ziua de azi să implementeze acele proiecte.”

Reporter: Și pentru că vorbim de apă aș vrea să abordăm subiectul atât de controversat și discutat în ultima perioadă, cel al rachetelor antigrindină.

Ionel Arion: Cred că România are cel mai bine pus la punct sistem legislativ pe acest domeniu al intervenţiilor active în atmosferă. Atât rachetele antigrindină, cât şi mărirea precipitaţiilor acolo unde este posibil, acolo unde există aceste sisteme azi, eu cred că sunt benefice pentru fermă şi nu produc secetă, așa cum susțin unii fermieri. Chestiunea este că ştiinţa există, ne-a dovedit că poate face lucrul acesta, nu rămâne decât să ne informăm, este la îndemâna oricui, accesarea informaţiei azi este liberă, nu trebuie să plăteşti pentru ea. Să ne întoarcem înapoi la paparude şi la preoţi în câmp? Ar fi asta o soluţie? Să aleagă fiecare. Noi, Federaţia Naţională PRO AGRO, suntem obligaţi să luăm atitudine la cererea colegilor noştri, reprezentăm interesele membrilor noştri. Or, interesele legitime ale membrilor noştri azi sunt de a-şi proteja investiţiile. Nu putem face comparaţie între un hectar de floarea-soarelui şi un hectar de viţă-de-vie. Trebuie să înţelegem că viţa-de-vie înglobează nişte investiţii imense.

Pe de altă parte nu protejăm doar plantațiile viticole, avem investiţii în pomicultură, în legumicultură, dar mai avem inclusiv protejarea unităţilor administrativ teritoriale, protejarea bunurilor cetăţenilor, alţii decât sunt cei implicaţi în domeniul agricol. Nu acoperă doar cultura mare acest sistem antigrindină.

În altă ordine de idei, nu cred că cineva şi-ar fi pus libertatea la bătaie implementând într-o ţară din UE un sistem care era interzis sau, mai grav, era dăunător pentru climă, mediu, atmosferă şi aşa mai departe. Noi, agricultorii suntem beneficiarii neţi ai ştiinţei. Gândiţi-vă în domeniul nostru cu câte chestiuni girate de ştiinţă acţionăm zilnic pentru producţia de hrană, şi cred că doar aşa putem progresa. Faptul că ne întoarcem înapoi la preoţi pe câmp sau paparude e de neînţeles pentru mine.

Fără profit, reorientare

Reporter: Discuția noastră s-a mutat în câmpul cu floarea-soarelui, o cultură care se află în stadiul de recoltare. Văd şi plante care nu sunt ajunse la maturitate. Şi totuşi aţi intrat la recoltat.

Ionel Arion: Din păcate pentru noi şi pentru cultura de floarea-soarelui, aşa cum aminteam, lipsa precipitaţiilor a făcut ca aceasta să nu se dezvolte în condiţii optime. În acest lan, producția nu trece 700 kg la hectar, ceea ce înseamnă o pierdere destul de mare pentru ferma mea. Vom restrânge suprafaţa de floarea-soarelui pentru anul agricol următor, o vom înjumătăţi, o vom înlocui cel mai probabil cu orz. Cred că dacă se va continua şi vom avea din nou lipsă de precipitaţii atât în toamnă, cât şi în primăvară, chiar şi cultura de anul viitor pe care preconizăm să o semănăm ar putea fi înlocuită, dacă nu continuăm cu investiţiile în irigaţii aceste terenuri nu vor mai fi în curând cultivate. Avem exemplu chiar lângă noi un teren care este necultivat de doi ani, nu este al nostru, este abandonat de proprietar. Cred că lipsa precipitaţiilor în sudul României pe o perioadă îndelungată şi fără ca noi, atât fermierii, cât şi autorităţile, să nu mişcăm ceva în sensul în care să investim sau să creionăm politici agricole de acum încolo pentru a mai putea fi posibilă agricultura în acest areal al ţării, cu siguranţă vom vedea din ce în ce mai mult teren necultivat.

Reporter: Mai merită să se cultive floarea-soarelui, la noi, în lipsa apei?

Ionel Arion: Probabil că vor mai exista fermieri care vor continua să cultive. Aici în fermă am ales să facem un experiment, în sensul în care în perioada semănatului am ales diferite epoci. Este primul an când experimentăm lucrul acesta, într-un interval de 30 de zile avem trei etape de semănat. Aici este floarea pe care am semănat-o pe 2 aprilie, este ultima semănată, deci ultima cultură aici a fost înfiinţată, mai avem în 20 martie un lan şi altul mult mai devreme semănat, care arată mai bine, cred că acolo trecem un pic peste o tonă, dar chiar şi aşa, cu aceste etape de semănat, lipsa precipitaţiilor, lipsa apei îşi spune cuvântul. Deşi sunt aceleaşi tehnologii aplicate, deşi sunt aceiaşi hibrizi de floarea-soarelui, lipsa apei este ceea ce lipseşte din ecuaţie. Vrem nu vrem va trebui să facem o rotaţie a culturilor, vrem nu vrem va trebui să şi producem şi să şi consumăm ulei de floarea-soarelui, pentru că în România se cultivă, avem şi procesare, dar nu în orice condiţii şi nu în condiţiile în care an de an generăm pierderi pentru fermă. Înainte de a fi fermieri suntem antreprenori, vizăm profitul, dacă el nu există va trebui să ne reorientăm.

Încă în așteptare, mecanismul de gestionare a riscurilor

Reporter: În final să vorbim de acel procent de 3% pe care-l oprește APIA din subvenția fermierului. Ce se întâmplă cu aceşti bani? Asistăm la pierderi din secetă, la pierderi din diverse boli la animale, la pierderi din cauza grindinei. Banii aceştia se opresc tocmai pentru a se interveni atunci când este nevoie. Ce se întâmplă?

Ionel Arion: După anul 2020 toate organizaţiile profesionale, inclusiv PRO AGRO, am militat pentru înfiinţarea unui sistem de gestionare a riscurilor catastrofice în agricultură. Nu avem multe de făcut. Putem lua exemple destule, avem exemple şi în UE şi în afara ei, avem un fond care funcţionează foarte bine în Turcia, altul în Israel, altul în Spania, avem modele şi în SUA şi în Franţa. Nu trebuie neapărat să facem lucrurile de la zero, dar le putem gândi şi de la zero. Dacă mă întrebaţi pe mine personal, eu aş fi fost pentru 10%. Dar numai să fie pornit. Putem genera orice fel de idei, cum să funcţioneze, cum să fie administrat şi aşa mai departe, numai că legislativul nu a înţeles necesitatea acestui demers al nostru şi a ales ca de fiecare dată să generăm acele, eu le spun „droguri economice”, acele compensări de pierderi la secetă, despăgubiri cum sunt numite popular. Noi avem nevoie să începem un nou an agricol. Acele sume pe care fermierii le vor primi ca despăgubiri nu sunt nici măcar a patra parte din cât ar trebui să înceapă anul agricol.

Or, un astfel de fond ar trebui să genereze pentru fermier cel puţin echivalentul costurilor de începere a producţiei următoare. Decidentul public, Parlamentul României – pentru că de acolo ar trebui să plece legislaţia – nu a adus pe masa discuţiilor nici măcar în al treilea an în care vorbim de despăgubiri această legislaţie pe masă. Demersurile noastre, atât al PRO AGRO, cât şi al colegilor din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, de-a lungul timpului au însemnat nenumărate documente care au fost trimise către decidentul public, studii de caz, exemple, propuneri de legislaţie ce trebuie armonizată. Din păcate, Parlamentul României nu a reuşit să ajungă la un numitor comun şi în felul acesta să pornim legislaţia.

Reporter: Bun, dar acele sume sunt oprite. Unde sunt banii fermierilor?

Ionel Arion: Sunt în bugetul statului, probabil că sunt în Trezorerie, vor putea fi oricând deblocate, dar trebuie pornită legislaţia. Este clar că pentru anul agricol 2024-2025 nu putem vorbi ca sistemul să fie funcţional, dar haideţi să luăm acest interval, să punem lucrurile la punct, ca din 2026, poate nu vom ajunge la procentul Spaniei unde mai bine de 85% din suprafaţa agricolă este asigurată în acest mod, dar poate ajungem la 60% şi în ani de zile să putem creşte acest procent. Ar fi sănătos pentru acest business, pentru această ramură a economiei, pentru agricultură, să avem un astfel de mecanism de gestionare a riscurilor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Agricultura înseamnă viață

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Încotro merge agricultura europeană?

Atunci când ne planificăm mesele, mulți dintre noi avem o diversitate de opțiuni. Datorită comerțului, ne bucurăm de acces la produse proaspete pe tot parcursul anului, indiferent de locul în care trăim. În timp ce majoritatea oamenilor din țările cu economii avansate nu își fac griji cu privire la accesul la hrană, mulți din alte regiuni nu sunt la fel de norocoși. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 733 de milioane de oameni suferă de foame severă.

În urma perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atenția s-a îndreptat către importanța producției locale și controlul alimentelor în Europa Centrală și de Est. Fermierii joacă un rol esențial în menținerea aprovizionării globale cu alimente, asigurând că alimente proaspete și nutritive ajung pe piețele locale și internaționale.

Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, subliniază problema critică a securității alimentare globale și rolul esențial al fermierilor în susținerea sistemelor noastre alimentare. În drumul lor către cultivarea alimentelor sănătoase și gustoase de care depindem cu toții, fermierii trebuie să facă față provocărilor economice, de reglementare, agricole și comerciale. Cea mai bună cale de a depăși aceste provocări este prin soluții inovatoare, bazate pe știință, care oferă o nouă perspectivă asupra a ceea ce este posibil în agricultură. Produsele biologice ajută la crearea acestui drum, sporind performanța, făcând culturile mai rezistente și protejându-le potențialul, contribuind în același timp la sustenabilitatea economică și de mediu.

Majoritatea produselor biologice au în compoziție materii de origine naturală. Unele sunt organisme vii, cum ar fi bacteriile benefice. Altele, cum sunt enzimele, sunt derivate din materiale naturale. Multe produse biologice susțin procesele pe care plantele le realizează în mod natural. Ele pot ajuta la îmbunătățirea performanței, la construirea rezilienței în fața stresului abiotic (precum condițiile meteorologice nefavorabile) și, în unele cazuri, protejează potențialul unei plante împotriva dăunătorilor.

Produsele biologice, în general, nu persistă în mediul înconjurător și au de obicei reziduuri minime sau inexistente. Ele pot fi folosite singure, dar cercetările și experiențele din teren arată că sunt deosebit de eficiente atunci când sunt combinate cu produsele convenționale de protecție a culturilor.

Astăzi, știința produselor biologice este mult mai avansată decât în urmă cu 30 de ani, când aceste produse naturale au început să câștige teren pe piață. Datorită progreselor științifice recente în domenii precum știința deciziilor, bioinformatica, genomica și biologia moleculară, avem o înțelegere mai profundă a modului de acțiune al acestor produse, cum să le maximizăm performanțele și să le prezicem eficiența. Compania globală de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience și-a consolidat poziția de lider mondial în domeniul produselor biologice prin achiziția Symborg și Stoller. Aceste achiziții reflectă angajamentul Corteva de a oferi fermierilor noi instrumente pentru practicile agricole durabile și integrate. Corteva a adus deja inovații fermierilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv un produs optimizator de eficiență a nutrienților, care captează azotul din aer și îl transformă în amoniu, cunoscut sub numele de BlueN™ sau UtrishaN™. Ingredientul activ din acest produs, M. symbioticum SB23, este extrem de eficient în furnizarea de azot culturilor care, în mod obișnuit, consumă cantități mari de azot pentru a-și produce recoltele. Fermierii pot folosi acest produs pentru a crește eficiența utilizării azotului, luând în considerare diferitele surse de azot ca nutrient pentru plante.

Produsele biologice reprezintă o frontieră nouă în agricultură și necesită o nouă modalitate de gândire. Combinând produsele biologice cu cele convenționale de protecție a culturilor, fermierii au la dispoziție mai multe pârghii pentru a-și crește productivitatea, a se diferenția pe piață și a asigura hrana pentru o populație globală în creștere.

Autor: ANDRE NEGREIROS, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internațională a femeilor din mediul rural, sărbătorită în fiecare an pe 15 octombrie, recunoaște contribuțiile esențiale ale femeilor din comunitățile rurale din întreaga lume.

Fie că sunt fermieri, educatori sau lideri locali, femeile din mediul rural joacă un rol cheie în gestionarea gospodăriilor, dezvoltarea comunităților în care trăiesc și au un impact în sprijinirea agriculturii, promovând în același timp practici durabile. Prin urmare, depășirea disparităților de gen este esențială pentru crearea unor sisteme agricole reziliente, capabile să susțină populația mondială în creștere, protejând în același timp resursele naturale pentru generațiile viitoare.

În Europa, agricultura este încă dominată în mare parte de bărbați, dar participarea femeilor este în continuă creștere. Conform datelor Eurostat¹ publicate în 2022, doar 31,6% dintre fermieri erau femei în 2020, o creștere notabilă față de 26,4% în 2005. Numărul femeilor care administrează ferme este în creștere, în special în grupele de vârstă mai tinere, reflectând o schimbare pozitivă către o conducere agricolă mai incluzivă. Deși acest progres este promițător, femeile fermier continuă să se confrunte cu provocări în accesul la terenuri, finanțare și oportunități antreprenoriale, subliniind necesitatea unor eforturi continue pentru reducerea decalajului de gen în sector.

TalentA, programul educațional care sprijină femeile din mediul rural

România a înregistrat eforturi pentru a înțelege și aborda mai bine provocările cu care se confruntă femeile din agricultură. Un studiu din 2022 intitulat „Femeile din Agricultură: Stil de Viață, Priorități și Probleme”, realizat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, în parteneriat cu ProInsightLab, a intervievat femei fermier din România și a oferit perspective valoroase asupra experiențelor acestora. Studiul a constatat că, deși peste jumătate dintre respondenți considerau că discriminarea de gen a scăzut în ultimul deceniu, 60% încă o considerau o problemă răspândită. În plus, multe femei au remarcat că eforturile statului de a încuraja participarea femeilor în agricultură erau insuficiente. În ciuda unor progrese, era subliniat faptul că inegalitățile de gen persistă, în special în ceea ce privește accesul la resurse și oportunitățile de carieră.

Studiul Corteva a identificat mai multe domenii care trebuie abordate pentru a sprijini mai eficient femeile fermier. Educația în tehnologiile agricole moderne, sprijinul economic prin consiliere de afaceri și asistență financiară, precum și o schimbare a percepțiilor societății despre munca rurală au fost considerate esențiale. Respondenții au subliniat că femeile continuă să se confrunte cu inegalități financiare, oportunități mai puține de avansare și un acces redus la noile tehnologii în comparație cu bărbații.

Recunoscând aceste provocări, Corteva Agriscience a făcut eforturi semnificative pentru a sprijini femeile din agricultură. Una dintre cele mai importante inițiative este programul de granturi educaționale fondat de companie, TalentA, conceput pentru a oferi mentorat, educație și sprijin financiar femeilor din mediul rural care activează în agricultură. De la lansarea sa, inițiativa educațională a fost implementată în nouă țări din întreaga lume și a mentorat peste 1.200 de participante.

La nivel local, peste 250 de femei din România și Republica Moldova au participat în ultimii cinci ani și au avut oportunitatea să își dezvolte abilitățile de management al afacerilor, să obțină cunoștințe despre practicile agricole moderne și să acceseze resurse financiare pentru a-și dezvolta afacerile agricole.

Prin programul educațional TalentA, femeile învață concepte, procese și instrumente esențiale pentru construirea unor afaceri agricole de succes. Cu ediția oficială din 2024 deschisă pentru înscrieri până pe 25 octombrie pentru participantele din România și Republica Moldova, femeile fermier vor avea șansa de a concura pentru o parte din finanțarea de 15.000 de dolari oferită de Corteva Agriscience pentru facilitarea implementării celor mai bune proiecte, premiul întâi fiind de 6.000 de dolari, premiul al doilea de 5.000 de dolari, iar premiul al treilea de 4.000 de dolari. Granturile oferite participantelor reflectă angajamentul Corteva de a promova talentul și antreprenoriatul femeilor din mediul rural, detectând potențialul și stimulând economia locală în comunități.

TalentA oferă o oportunitate valoroasă pentru femeile din agricultură de a accesa resurse, instruire și sprijin pentru a-și îmbunătăți practicile agricole. Pentru cea de-a cincea ediție a TalentA, femeile din agricultură se pot înscrie pe site-ul Corteva din România și Republica Moldova.

¹ Farmers and the agricultural labour force - statistics - Statistics Explained (europa.eu)

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Manager Marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova

CITEȘTE ȘI: TalentA 2024: Înscrieri deschise pentru programul de granturi educaționale dedicat femeilor fermier

TalentA, un proiect solicitat de femeile fermier. Cine sunt și ce spun câștigătoarele ediției 2023

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!