În județul Mureș, culturile de rapiță recent înființate au răsărit deja și se prezintă foarte bine. Fermierii Vlad Șter și Octavian Liț au ales și în această toamnă hibrizii de rapiță Pioneer, de la care au obținut în campania de recoltat 2020 rezultate foarte bune. Compania Corteva Agriscience este unul dintre producătorii importanți de sămânță pentru fermierii din România. An de an, suprafețele însămânțate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt în creștere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei caută să răspundă provocărilor pe care le întâmpină fermierii și să ofere hibrizi cât mai performanți.

Deși mulți tind să nu mai acorde atenție rapiței, reprezentanții Corteva Agriscience îi îndeamnă pe fermieri să semene această plantă pentru că, dincolo de producțiile pe care le poate oferi, este și o bună cultură premergătoare. „2020 nu este nici pe departe cel mai bun an pentru agricultura din România. Cu toții am întâmpinat probleme, însă mai cu seamă fermierii care au fost neputincioși în fața secetei și au obținut producții mult mai slabe față de anii precedenți, aproape la toate culturile. Compania Corteva este alături de fermieri și împreună cu colegii mei încercăm să oferim cele mai bune produse și cele mai eficiente sfaturi pentru ca agricultorii să nu iasă în pierdere. A fost un an dificil pentru rapiță, însă am avut totuși și fermieri campioni care au obținut producții foarte bune. În prezent, în multe zone din țară hibrizii de rapiță Pioneer deja se pot observa pe câmpuri, motiv de speranță pentru următorul an, când sperăm ca producțiile să fie mult mai bune ca cele obținute în această campanie”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Hibrizii Pioneer, printre alegerile fermierilor și în această toamnă

În ceea ce privește portofoliul de rapiță, compania pune la dispoziția fermierilor hibrizi adaptați condițiilor de cultură din țara noastră, fapt demonstrat și de producțiile oferite în acest an, unul critic pentru agricultură, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225. Prin urmare, acești hibrizi au fost printre alegerile fermierilor și în această toamnă.

Hibridul PT225 se numără printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul țării, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar și 4.500 kg/ha, o producție record în condițiile în care mulți agricultori au întors culturile, ori au obținut producții extrem de slabe. Este și cazul inginerului Vlad Șter din cadrul societății Ceragrim Ungheni, care și în această toamnă a mizat pe acest hibrid, iar cultura înființată în data de 10 septembrie 2020 este deja răsărită. A ales și alți hibrizi Pioneer în această campanie, pentru că an de an face testări și alege hibrizii care îi oferă cele mai bune rezultate. „În prezent cultura arată foarte bine, însă pentru noi și campania aceasta a fost foarte bună, deși credeam culturile compromise, am fost uimiți în primăvară și apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 și PT225, pe care i-am semănat după grâu, ori după porumb pentru siloz. În general pregătim terenul cu un disc greu, cu Tigerul și freza. Anul trecut am semănat pe 13 septembrie, iar plantele au răsărit în jur de 14 octombrie. La semănat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 15, apoi am mai administrat în primăvară 250 kg/ha de uree și 150 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf și azot. Cultura a primit opt tratamente cu insecticide și fungicide, precum și două erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august și chiar am obținut o producție nesperat de bună, 4.500 kg/ha cu hibridul PT225”, a arătat Vlad Șter.

În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha. „Anul trecut am semănat după grâu 130 hectare cu rapiță. Terenul a fost dezmiriștit, scarificat, pregătit cu discul și am semănat în perioada 28 august – 3 septembrie, apoi am tăvălugit. Am fertilizat cultura în toamnă cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha și în aprilie am administrat încă un îngrășământ pe baza de azot și sulf -120 kg/ha. Cultura a primit cinci tratamente și două erbicide. În condițiile campaniei dificile, pot spune că am obținut o producție bună, sunt foarte mulțumit”, a precizat Octavian Liț.

Foto: Corteva Agriscience

Capacitățile științifice avansate atât în domeniul semințelor, cât și al protecției culturilor se vor concentra pe dezvoltarea de soluții durabile pentru fermierii din întreaga Europă. Corteva Agriscience a anunțat că și-a reunit și îmbunătățit capacitățile de cercetare în domeniul  semințelor și protecției plantelor în cadrul unui centru de cercetare multifuncțional, pentru mai multe tipuri de culturi, cu sediul în Szeged, Ungaria.

Centrul va funcționa ca un punct central unde membrii echipei de cercetare și dezvoltare Corteva Agriscience colaborează în vederea dezvoltării unor soluții agricole inovatoare și durabile pentru fermierii din Europa și din lume.

Cu o investiție totală de 1,9 milioane de dolari americani, noul centru integrat reprezintă unul din cele mai mari centre de cercetare multifuncțională pentru mai multe tipuri de culturi ale Corteva din Europa. Noul amplasament are 34 de angajați, inclusiv opt oameni de știință, care se concentrează pe inovațiile în domeniul semințelor și protecției plantelor.

Echipa specializată în ameliorarea plantelor, având sediul în Szeged, este responsabilă pentru ameliorarea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui, precum și pentru dezvoltarea produselor cu germoplasma de top ale Corteva. Echipa dezvoltă hibrizi cu potențial de producție și calități agronomice avansate, inclusiv toleranță la stres termic, o problemă predominantă în Europa continentală. Lucrările anterioare în domeniul ameliorării ale echipei au contribuit la dezvoltarea de numeroase produse care au modelat piața, inclusiv hibrizii de floarea-soarelui toleranți la erbicidul ExpressSun^®, hibrizi de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic și linia de hibrizi de porumb Optimum^® AQUAmax^®, care aparțin mărcii Pioneer^®. De asemenea, caracterizarea formelor parentale și activitățile de cercetare ale echipei sprijină unitatea de producție din districtul învecinat Szarvas.

Echipa Integrated Field Science cu sediul în Szeged se concentrează pe dezvoltarea unei noi soluții de combatere a buruienilor, insectelor și bolilor, precum și a tehnologiilor aplicate semințelor și a produselor biologice, prin activitățile de cercetare și testare în teren. „Aceasta reprezintă o etapă foarte importantă în istoria Corteva Agriscience, întrucât trei unități semnificative de cercetare și dezvoltare sunt reunite pentru a colabora și oferi soluții avansate pentru fermierii din Ungaria și din alte țări europene. Prin intermediul acestei integrări creăm un mediu creativ pentru inovație și excelență operațională utilizând sinergiile a trei unități anterior separate. Pentru a respecta obiectivele de durabilitate 2030 recent anunțate, rămânem neclintiți în angajamentul nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile pentru binele general al clienților noștri, al consumatorilor și al comunităților pe care le deservim”, a declarat directorul responsabil pentru ameliorarea plantelor în cadrul Corteva Agriscience în Europa, Abelardo De La Vega, care a continuat: „Acest lucru presupune luarea unor măsuri pentru a ne asigura că fiecare concept de produs nou dezvoltat de Corteva Agriscience respectă criteriile specifice de durabilitate ale fermierilor și consumatorilor înainte să fie livrat”.

Andreas Huber, directorul Departamentului de Științe Agricole Integrate EMEA - Corteva Agriscience, a adăugat: „Ca parte a misiunii Corteva Agriscience de a oferi fermierilor soluții complete care contribuie la sporirea la maximum a productivității, suntem încântați să combinăm competența și experiența complementară a oamenilor noștri de știință”.

Rapiţa este o cultură iubită de fermieri, mai ales că este prima care aduce bani în fermă. Compania BASF a intrat și pe piața semințelor, lansând în România, în urmă cu doi ani, brandul InVigor^® de semințe de rapiță. Astăzi, gama de semințe de rapiță InVigor^® disponibilă în portofoliul BASF Agricultural Solutions România cuprinde atât hibrizi Clearfield^®, cât și hibrizi convenționali de rapiță.

„Caracteristicile principale ale hibrizilor de rapiță InVigor^® sunt productivitatea și stabilitatea, dar și o serie întreagă de caracteristici genetice și agronomice, cu impact esențial în viitor. Sunt semințe pregătite pentru o tehnologie de vârf, adaptate nevoilor cultivatorilor care-și doresc performanțe de top de la cultura de rapiță. Colaborarea dintre BASF și fermieri, în cadrul programului de ameliorare a hibrizilor, duce la obținerea de informații valoroase, pe care experții noștri le folosesc pentru a proiecta și dezvolta în permanență hibrizi noi, foarte performanți”, precizează Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

Portofoliul BASF de hibrizi InVigor^®:

• InV1166CL - Hibrid de rapiță Clearfield^®, cu producții foarte ridicate, tolerant la iernare cu vigoare mare și cu o bună toleranță la Phoma.

• InV1266CL - Este un hibrid de rapiță Clearfield^®, foarte robust și bine adaptat la agroclimatul din România.

• InV1170 - Hibrid de rapiță de toamnă cu toleranță excelentă la Phoma și Verticillium, foarte bună toleranță la scuturare.

• InV1188 - Hibrid de rapiță de toamnă cu o stabilitate excelentă a producției, pe toate tipurile de sol, inclusiv pe solurile ușoare, bună toleranță la scuturare.

• InV1022 - Hibrid convențional de rapiță de toamnă, cu potențial ridicat de producție pe toate tipurile de sol, în special pe cele adânci și o foarte bună toleranță la boli.

• InV1165 - Hibrid convențional de rapiță, cu o bună răsărire în toamnă, potențial foarte ridicat de producție, stabilitate excelentă și toleranță bună la Phoma și o excelentă toleranță la scuturare.

În piață ajunge doar ceea ce este profitabil pentru fermier

Hibrizii de rapiță InVigor^® sunt adaptați la condițiile țării noastre, BASF având în România loturi de ameliorare. În fiecare an se testează între 30 și 40 de hibrizi, în peste 10 locații din întreaga țară, și numai hibrizii care trect toate testele vor ajunge în fermele românești.

„Potențialul de producţie al hibrizilor este uriaş, este foarte mare. Este important ca tehnologia şi câteodată clima să ne ajute să ajungem la acest potenţial. Dar noi verificăm în primul şi în primul rând câteva caracteristici ale hibrizilor pentru România, care eu consider că sunt foarte importante. Sigur, producţia este pe primul plan. Dar ca să ajungi la producţie ai nevoie de câteva caracteristici pe care hibrizii trebuie să le aibă ca să ajungă la acest potenţial de producţie. Primul ar fi creşterea viguroasă pe perioada de vegetaţie. De multe ori semănăm târziu sau plantele răsar târziu şi atunci le trebuie o perioadă destul de lungă pentru a ajunge la dimensiunea corectă pentru intrarea în iarnă, care este undeva la 18 frunze. Or, având o creştere rapidă în prima perioadă de vegetaţie îi trebuie un timp mai scurt pentru creşterea corectă până la intrarea în iarnă. Pe urmă, toleranţa la ger. Ultimele ierni nu sunt foarte dramatice în România, dar nu se ştie niciodată când vine un ger puternic, iar investiţia făcută de fermier în toamnă trebuie păstrată până în primăvară astfel încât el să poată să aibă o producţie corectă. Şi testăm lucrul acesta şi introducem pe piaţă numai hibrizii toleranţi la ger. O altă caracteristică importantă este toleranţa la boli. Arhitectura plantei, asta înseamnă plante care nu cad, nu se frâng şi sigur, este o premisă pentru o producţie mai bună. În plus, toleranţa la scuturare. Este o problemă serioasă atunci când, şi de multe ori se întâmplă lucrul ăsta în România, avem furtuni sau vânturi puternice, dar pe lângă arhitectura plantei de care vorbeam avem şi o toleranţă foarte bună la scuturare. Avem hibrizi InVigor^® cu o toleranţă foarte bună la scuturare. Apoi, pe lângă faptul că planta trebuie să dea o producţie mare, trebuie totuşi să fie uşor de recoltat. Şi atunci ea trebuie să fie viguroasă, dar în acelaşi timp trebuie să fie nu atât de viguroasă ca să fie uşor de recoltat. Urmărim toate aceste aspecte şi prin loturile pe care le avem de ameliorare, loturile de dezvoltare şi loturile pe care le avem în toată ţara la fermieri chiar, testăm hibrizii şi încă o dată lansăm numai ce este profitabil pentru fermier”, arată Marius Stanciu, Seed Manager BASF Agricultural Solutions România.

BASF a pregătit pentru fermieri oferte speciale la rapița de toamnă 2020. Pentru a le vedea, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/promotii/oferte-speciale/oferte-rapita-toamna-2020/

• Sondaj Ipsos MORI: 72% dintre fermieri sunt îngrijorați în legătură cu impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra capacității lor de a cultiva produse agroalimentare în următorii cinci ani.
• În Europa, 46% dintre fermieri precizează că presiunea suplimentară a pandemiei cu noul coronavirus le-a afectat substanțial activitatea.
• Erik Fyrwald, CEO Grup Syngenta, lansează noul Good Growth Plan și precizează că agricultura post-Covid are nevoie de inovație accelerată pentru a se reface mai ușor și pentru a combate schimbările climatice.

Conform unui sondaj global realizat de Grupul Syngenta, la care au participat fermieri importanți sau cu suprafețe însemnate din SUA, Franța, China, Brazilia, India și de pe tot teritoriul Africii, s-a constatat că 72% dintre aceștia sunt îngrijorați de impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra producției agricole, asupra sănătății animalelor și capacității acestora de a face afaceri în următorii cinci ani.

Fermierii de pretutindeni au fost nevoiți să facă față unei situații de neegalat din cauza pandemiei generate de COVID-19.

Un sondaj separat la care au participat fermierii europeni a constatat că 46% dintre aceștia au declarat că afacerile lor au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, 53% au declarat că schimbările climatice rămân prioritatea imediată, iar 63% au fost de acord că schimbările climatice vor avea un impact mai mare asupra activității lor decât COVID-19 în următorii cinci ani.

Două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și două descoperiri tehnologice în fiecare an

Grupul Syngenta a lansat recent noul său Good Growth Plan, plasând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centrul redresării agriculturii în urma efectelor economice și sociale ale restricțiilor COVID-19. Noul Good Growth Plan include angajamente curajoase pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii și pentru a ajuta fermierii să facă față condițiilor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul Grupului Syngenta, a declarat: „De la lansarea sa, principiile și prioritățile Good Growth Plan au devenit profund integrate în modul în care ne desfășurăm businessul în Syngenta. Planul era, desigur, doar începutul. Pandemia de coronavirus a evidențiat fragilitatea ecosistemului agricol. Ca și pandemia, schimbările climatice reprezintă o amenințare inevitabilă ce trebuie adresată înainte de a fi prea târziu. Așa cum economia și agricultura încep să se reclădească odată cu reducerea treptată a restricțiilor COVID-19, trebuie să sprijinim fermierii în vederea redresării acestora, punând lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității în centru”.

Sondajul realizat de Ipsos MORI pentru Grupul Syngenta a constatat că mai mult de patru din cinci fermieri cred că schimbările climatice au avut cel puțin un impact asupra capacității lor de a produce hrană și majoritatea (59%) au crezut că prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fermele lor ar fi mai stabile sau mai competitive din punct de vedere financiar.

Grupul Syngenta dezvăluie că a atins sau și-a depășit toate obiectivele stabilite din Good Growth Plan, lansat inițial în 2013, inclusiv readucerea într-o stare bună a peste 14 milioane de hectare de teren agricol aflate într-o stare avansată de degradare și îmbunătățirea biodiversității pe mai mult de opt milioane de hectare de teren agricol.

În cadrul noului Good Growth Plan, Grupul Syngenta se angajează să investească două miliarde de dolari în agricultura durabilă până în 2025 și să aducă pe piață două descoperiri tehnologice în fiecare an.

Angajamentele specifice din noul plan sunt împărțite în patru domenii:

• Accelerarea inovației pentru fermieri și natură;

• Depunerea eforturilor pentru o agricultură neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

• Ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși;

• Parteneriatul pentru impact.

Planul include angajamentul de a reduce intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale operațiunilor sale cu 50% până în 2030 pentru a veni în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Angajamentul Syngenta a fost validat și aprobat de Inițiativa privind obiectivele bazate pe știință (SBTi). De asemenea, Grupul Syngenta s-a raliat recent la Angajamentul SBTi de a preveni creșterea globală a temperaturii de peste 1,5 grade.

Alexandra Brand, Chief Sustainability Officer în cadrul Grupului Syngenta a spus: „Când vorbim cu fermierii, observăm că aceștia sunt primii care sunt afectați de schimbările climatice și de pierderea biodiversității. Acum, restricțiile COVID ar putea avea, de asemenea, efecte de lungă durată asupra sectorului alimentar și agricol. De aceea, investițiile semnificative în inovare pe care le vedeți în noul Good Growth Plan sunt necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a asigura un sistem alimentar care să funcționeze în armonie cu natura”.

Parteneriat pentru sprijinirea fermierilor din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai

Un exemplu care demonstrează profunzimea angajamentului pe care Grupul Syngenta îl realizează, este anunțul unui parteneriat cu rețeaua Solidaridad. Obiectivul său este implementarea soluțiilor sustenabile la scară care conferă abilitatea comunităților agricole să obțină securitatea alimentară într-un număr de regiuni în curs de dezvoltare. Un astfel de proiect este axat pe cafeaua din Columbia, care își propune să ajute micii producători să-și crească veniturile cu 25% prin combarea gândacului negru de cafea.

Heske Verburg, directorul executiv al rețelei Solidaridad, precizează: „Noi credem că standardul ar trebui să fie producția agricolă sustenabilă. Parteneriatul nostru cu Syngenta își propune să sprijine fermierii din țările în curs de dezvoltare pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, producând în același timp în echilibru cu natura. Produsele Syngenta sunt o realitate zilnică pentru mulți fermieri din întreaga lume. parteneriatul nostru va oferi perspective importante privind realizarea unei producții sustenabile la scară”.

Aceasta este în plus la un parteneriat deja consacrat cu The Nature Conservancy anunțat în octombrie 2019 privind proiectul Reverte din Brazilia, care are ca scop regenerarea în următorii cinci ani a unui milion de hectare de terenuri agricole degradate.

Jennifer Morris, directorul executiv al The Nature Conservancy, a declarat: „Schimbările climatice și pierderea biodiversității, împreună cu cererea din ce în ce mai mare pentru produse alimentare, determină presiuni din ce în ce mai mari asupra planetei și erodează productivitatea și rezilența fermelor, islazurilor și a locurilor de pescuit din întreaga lume. Impactul COVID-19 face ca adresarea acestor provocări să fie și mai urgentă. Inversarea acestor realități îngrijorătoare vor necesita colaborarea pe diferitele sectoare pentru găsirea soluțiilor inteligente, scalabile, care să asigure un viitor în care oamenii și natura să prospere. TNC recunoaște rolul producătorilor agricoli din întreaga lume în construirea de soluții și este încântat să colaboreze cu Grupul Syngenta în scopul ambițios de identificare a unui sistem alimentar care să funcționeze în parteneriat cu natura”.

„Am preluat o fermă de 300 de hectare care era în faliment și încet-încet, cu seriozitate și datorită faptului că am mărit arenda și pentru că am avut o colaborare bazată pe principiul câștig-câștig cu proprietarii terenurilor, am ajuns în 2012 la aproximativ 5.000 de hectare, suprafață care s-a menținut până astăzi.”

În caracterul generic al fiecărui român neaoș se regăsește negreșit dragostea pentru familie, pentru casa părintească și pentru pământ. Probabil că aceasta este dovada faptului că poporul român a fost printre primele așezate geografic pe bătrânul continent. Acest caracter îl regăsim cu precădere și la inginerul Dumitru Voicu (n.r. nea` Telu, așa cum îi spun apropiații), care s-a întors în comuna natală - Fântânele, pentru a dezvolta, aproape din nimic, o mașinărie agricolă titanică de aproape 5.000 de hectare. Întreaga suprafață agricolă este segmentată în două părți: în nordul județului Constanța, în Fântânele, și în sudul acestuia, în localitatea 23 August. În vârstă de 65 de ani, proprietar al unui domeniu intravilan care impresionează prin spațiile verzi bine definite și prin bunul-gust în general, inginerul în mecanică Dumitru Voicu a acceptat și a avut plăcerea să desfacă desaga cu amintiri în fața noastră.

Reporter: Vă trageți chiar din această localitate a județului Constanța, Fântânele. Cum vă simțiți știind că totul a pornit de la sămânța care s-a sădit aici?

Dumitru Voicu: Nu am fost tot timpul aici. Am studiat mecanica auto la Pitești și am dorit să revin aproape de casă. În anii ’80 m-am angajat la IAS-ul de aici (n.r. Întreprinderea Agricolă de Stat), din comuna Cogealac, la sectorul mecanizare. Astfel, m-am reprofilat de la mecanică auto la mecanică agricolă. Am fost șef de atelier timp de zece ani, din 1980 până în 1990, timp în care m-am îndrăgostit de aceste fiare, chiar dacă erau așa cum erau, te simțeai viu lângă ele. Erau în jur de 25-30 de combine și foarte multe tractoare, și am devenit pasionat de ele.

Reporter: Apoi a venit Revoluția. Cum au evoluat lucrurile?

Dumitru Voicu: Imediat după Revoluție, a fost nevoie de un ofițer auto, am echivalat și am fost vreo șase ani la jandarmerie, lucru care mi-a dezvoltat o disciplină și o rigurozitate în tot ceea ce făceam. În afară de cunoștințele câștigate până atunci, acei șase ani m-au întărit foarte mult, pentru că am realizat că disciplina poate rezolva foarte multe lucruri dificile.

Reporter: Și totuși dragostea pentru agricultură a cântărit mai greu.

Dumitru Voicu: Da, în 1996 am revenit, pentru că nu mai doream să continui viața de militar, m-am întors și m-am apucat de agricultură. Am început să lucrez terenul familiei de 30 de hectare. Am preluat o fermă de 300 de hectare care era în faliment și încet-încet, cu seriozitate și datorită faptului că am mărit arenda și pentru că am avut o colaborare bazată pe principiul câștig-câștig cu proprietarii terenurilor, am ajuns în 2012 la aproximativ 5.000 de hectare, suprafață care s-a menținut până astăzi. În tot acest timp, am achiziționat și din terenul pe care îl luasem în arendă, la început pentru că proprietarii terenurilor aveau nevoie de bani. Apoi, am realizat că dacă nu achiziționăm mai mult teren, practic nu aveam obiectul muncii. Acum pot să spun că din aproximativ 5.000 de hectare avem 2.500 în proprietare și restul în arendă, fapt care ne oferă sustenabilitate.

„Am lucrat mult cu soiuri românești, am fost mulțumit, dar potențialul la grâu nu e mai mare de șapte tone la hectar.”

Reporter: Care este structura culturilor pe această suprafață?

Dumitru Voicu: Pentru faptul că suntem în Dobrogea, avem 70% din culturi de toamnă, respectiv rapiță și cereale (orz și grâu). Restul de 30% avem floarea-soarelui și porumb. Rapița, floarea-soarelui și porumbul trebuie să creeze cam jumătate, să putem face asolament. Foarte rar facem și anul doi de grâu.

Reporter: Cu ce fel de sămânță lucrați?

Dumitru Voicu: Am lucrat mult cu soiuri românești, am fost mulțumit, dar potențialul la grâu nu e mai mare de șapte tone la hectar. Apoi am început să lucrăm cu soiuri din import cu putere mare de înfrățire și cu talie joasă, la care am avut rezultate foarte bune. De exemplu, anul trecut, la grâul răsărit în ianuarie-februarie, am avut o producție de 6,2 tone la hectar, ceea ce e bine aici în Dobrogea. A fost o înfrățire extraordinară în primăvară. Noi, în general, semănăm în uscătură, cum se spune. Arăm și pregătim cu utilaje mari imediat în spatele combinei, astfel avem deja pregătit terenul în toamnă pentru semănat, fie că e ploaie, fie că nu. La terminarea campaniei de recoltare, aproximativ 70% din suprafață o avem pregătită. Ne ajută foarte mult cultivatoarele Ecolo-Tiger și tractoarele mari Quadtrac de la Case IH, pentru a realiza acest lucru.

Reporter: Cu forța de muncă vă declarați mulțumit?

Dumitru Voicu: Am lucrat încă de la 26 de ani cu mecanici agricoli. La fermă am început în 1996 cu zece oameni. Cu excepția a doi dintre ei care au ieșit la pensie, ceilalți se regăsesc în fermă. Nimeni nu a plecat. Chiar dacă au mai greșit, le-am acordat de fiecare dată șanse, îi plătesc foarte bine și i-am apropiat. Merg pe principiul neamțului: decât un soldat mort mai bine trei tancuri stricate. Toți sunt plătiți foarte bine și au masa asigurată la mine în fermă. Politica a fost de fidelizare, bazată pe respect și pe integrarea în această familie. Anual, avem două-trei ieșiri cu toții, cu familiile noastre, și facem zootehnie numai pentru angajați și familie. Au venit și tineri pe care i-am integrat și i-am trimis la școlarizare.

„Un fermier care se respectă trebuie să aibă trei producții: una în hambar, una în câmp și una în bancă.”

„40% din decizia de cumpărare este determinată de colaborarea cu reprezentanții firmei”

Reporter: Ați început în mod evident cu tractoarele românești. Cu ce fel de utilaje ați continuat?

Dumitru Voicu: Situația a fost în felul următor. Au fost trei etape. În prima etapă, am avut 12 tractoare românești, pentru că din acestea avea toată lumea. Au fost și ceva subvenții atunci și se puteau obține maximum 4 – 4,5 tone de grâu la hectar, pentru că așa erau tehnologiile atunci. A urmat etapa a doua, la începutul anilor 2000, în care am lucrat cu utilaje CNH, pentru că am beneficiat de finanțare.

Reporter: Când ați început să colaborați cu Titan Machinery și cum s-a desfășurat colaborarea?

Dumitru Voicu: Am început colaborarea mai întâi cu departamentul de service și urma să trec la perioada a treia, la utilaje grele pentru suprafețe mari. Mai exact, trebuia să trec de la 300 CP la 600 CP. Desigur, am avut nevoie de un timp pentru a căpăta o siguranță financiară, fiindcă un utilaj mare implică evident și partea de agregate pe măsură, costuri de exploatare și de întreținere. Ne-a ajutat Dumnezeu și am luat un utilaj mare și am realizat că mai am nevoie de încă unul, pentru a trage toate celelalte agregate pe care le achiziționasem.

Reporter: Despre ce utilaj este vorba?

Dumitru Voicu: Este vorba despre șenilatul Case IH Quadtrac 600, cu care am început. Apoi am făcut buyback și am luat două unități Quadtrac 620, cele mai puternice.

Reporter: De ce ați ales Case IH?

Dumitru Voicu: Pot să spun că a fost rezultatul colaborării pe care am avut-o cu echipa Titan Machinery. De asemenea, am văzut cultivatorul Case IH Ecolo-Tiger la demonstrații și mi-a plăcut foarte mult cum s-a comportat la lucru. Apoi, colaborarea a început spontan. Bineînțeles că am studiat puțin utilajele, am văzut performanțele pe care le au, dar m-am hotărât destul de repede. Colaborarea cu departamentul de service a fost foarte bună tot timpul. Suportul echipei Titan Machinery a fost fantastic. Nu s-a reținut nimeni să vină în ajutor, toată lumea a fost lângă mine. Și de atunci a început să conteze foarte mult pentru mine relația cu echipa. Pentru mine, 40% din decizia de cumpărare este determinată de colaborarea cu echipa, abordarea și relația pe care le am cu reprezentanții firmei.

Reporter: Cu ce utilaje ați continuat după aceste două tractoare?

Dumitru Voicu: Mi-au plăcut foarte mult combinele Case IH și m-am decis să trec la cele cu flux axial. Am achiziționat cea mai mare combină Case IH Axial-Flow 9240, chiar în perioada când apăruse. A mers foarte bine, am echipat-o cu heder MacDon de 10,7 metri și am folosit-o la recoltarea mai multor culturi. Pentru a obține o calitate bună a recoltelor, nu este necesară numai performanța tehnică standard a combinei, ci și reglajele, și mâna operatorului, respectiv experiența sa. O combină se reglează de trei ori pe zi, iar dacă operatorul e bun, recolta rezultată e impecabilă. În schimb, calitatea combinei Axial-Flow devine foarte evidentă la recolta de floarea-soarelui și porumb, una este baterea și alta este transversala. Am fost încântat de ele.

Reporter: Cu ce utilaje ați continuat?

Dumitru Voicu: De curând, am achiziționat încă o combină Case IH Axial-Flow 9240 și cea mai mare combină din noua serie 250: Case IH Axial-Flow 9250. Am și un heder pentru porumb Olimac de 12 rânduri, două cultivatoare Case IH Ecolo-Tiger de 4 metri și de 6,7 metri, un disc Case IH True-Tandem de 13 metri, două pluguri de la Gregoire Besson, cele mai mari, cu 14 trupițe, un scarificator Maschio Diablo de șase metri etc.

Reporter: Aveți și alte tractoare în afară de cele două șenilate sau doriți să mai achiziționați?

Dumitru Voicu: Tocmai am achiziționat un tractor Case IH Puma 175 CVX de care sunt foarte încântat. Planul este să mai înlocuiesc din celelalte pe care le am, achiziționând încă două Case IH. La felul în care am împărțită ferma în această zonă, stăm foarte bine din punctul de vedere al distribuirii echipamentelor în fiecare parte a acesteia. Avem depozite proprii, putând valorifica producția la un preț bun.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery?

Dumitru Voicu: Pe unii îi cunoscusem din colaborări mai vechi, cum a fost cu Manfred (n.r. Manfred Spendier – director regional Titan Machinery România și Ucraina). Apoi, am găsit în Lucian (n.r. Lucian Gheba – director comercial Titan Machinery România) un om deosebit, cald, neagresiv. Apoi, îl aveți pe Daniel Iftime (Team Leader Service Titan Machinery Constanța), un om pe care nu ai cum să te superi niciodată. Eu, fiind mecanic, știu că fiarele se mai și strică. Important este că echipa a fost foarte promptă, iar între timp am devenit prieteni. I-am respectat, au avut și suportul meu. Un alt lucru care mi-a plăcut mult este faptul că răspund mereu la solicitări, inclusiv în afara programului, la orice oră. Cei noi, mai tineri, sunt de asemenea foarte muncitori și instruiți.

Reporter: Aveți numeroase utilaje de la noi, cu proeminență Case IH. Aveți și utilaje marca Väderstad?

Dumitru Voicu: Da, avem două semănători de păioase, Rapid RDA 800 Jumbo și Rapid 600 S, ambele de șase metri, și o semănătoare de prășitoare – Tempo F de opt rânduri și sunt foarte mulțumit de ele. De asemenea, avem două discuri Väderstad Carrier, unul de nouă metri și unul de patru metri, și un tăvălug Väderstad Rexius de opt metri. Sunt niște utilaje fantastice și urmăresc să mai achiziționez. Cel mai important este să poți să treci campania, să intri în timpii optimi. Lucrurile s-au schimbat foarte mult față de acum 30 de ani, când aveai timp de la 1 octombrie până pe 20 octombrie. Acum agricultura se face pe 5-6 zile, dacă te miști bine.

Atenție la creditări

Reporter: Ce planuri aveți acum?

Dumitru Voicu: În primul rând, îmi doresc să mențin integritatea fermei. Și pentru acest lucru am oferit o arendă destul de bună, plus că îmi doresc să nu vând nimic din ceea ce am în proprietate. Un fermier care se respectă trebuie să aibă trei producții: una în hambar, una în câmp și una în bancă.

Reporter: Subvențiile de la stat vă satisfac?

Dumitru Voicu: Aș fi ipocrit să spun că nu au fost bune ori că nu sunt bine-venite, chiar dacă nu suntem încă la nivelul celor de afară. Dar e un început și e un ajutor foarte bun. Numai că prin această politică a subvențiilor unii au încercat să profite, sau să-i căpușeze pe alții de bani, prin faptul că fermierii beneficiază de acest ajutor de la stat.

Reporter: Ce sfaturi aveți pentru ceilalți fermieri?

Dumitru Voicu: Sfatul meu este să fie foarte atenți la creditări. Dacă reușesc să aibă 60% finanțare proprie și 40% din creditare, în anii buni e bine. Un alt lucru important este forța de muncă de care trebuie să aibă grijă. Să-i considere pe angajați drept propriii parteneri de afaceri. Banii pe care îi dau eu pentru forța de muncă nu știu dacă sunt neapărat meritați, dar am considerat că echipa trebuie să fie motivată și devotată.

Articol scris de BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 1 iulie 2020, Corteva Agriscience a lansat un program gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură dedicat femeilor din mediul rural, denumit „TalentA”. „Iniţiind programul TalentA, Corteva Agriscience susţine obiectivele de sustenabilitate recent anunțate: practicarea unei agriculturi durabile, protejarea solului și a resurselor naturale, îmbunătățirea vieții comunităților și creșterea profitabilității operaționale. Ne adresăm doamnelor fermier din mediul rural, cărora dorim să le oferim acces la finanţare şi informaţie, prin utilizarea de mijloace moderne de comunicare. TalentA reprezintă un program educaţional care ajută femeile să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă, asigurându-i sustenabilitate şi o dinamică pozitivă. Suntem profund recunoscători partenerilor din acest proiect, precum și doamnelor antreprenor care se vor înscrie în program, asigurându-le de sprijinul nostru pentru implementarea proiectelor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova. 

Perioada de înscriere în Programul „TalentA”: 1-31 iulie 2020. Doamnele interesate trebuie să completeze formularul de înscriere online: https://www.corteva.ro/solutii-digitale/programul-talenta-corteva-romania.html.

Pe 15 octombrie 2020, de Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural, vor fi anunțate câştigătoarele concursului.

Corteva Agriscience va sprijini implementarea a trei proiecte, cu o valoare totală de 12.000 $. Suma va fi distribuită între proiectele câştigătoare astfel: Locul I – 5.000 $; Locul II – 4.000 $ și Locul III – 3.000 $.

Cine poate participa la TalentA? Femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zonele rurale, indiferent de statut şi domeniul de activitate, care doresc să implementeze proiecte de dezvoltare şi sunt hotărâte să facă din businessul lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc.

Programul utilizează instrumentele moderne de comunicare pentru a sensibiliza femeile din mediul rural, în special femeile din agricultura României. TalentA oferă programe educaționale online care ajută la dezvoltarea afacerilor, educație financiară, accesul la finanțare, tehnologii noi pentru agricultură. Totodată, ajută la dezvoltarea capacităților manageriale, abilități noi pentru a dezvolta, moderniza și îmbunătăți viața în comunitățile în care femeile își desfășoară activitatea.

Doamnele fermier care se vor înscrie pe platforma online a site-ului Corteva și care vor fi selectate vor participa la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea experţilor şi a mentorilor din domeniu. La finalul instruirii, Corteva Agriscience va înlesni implementarea celor mai bune planuri de afaceri prin acordarea de premii câștigătorilor și motivarea participanților la program.

Conform obiectivelor de sustenabilitate recent anunţate de Corteva Agriscience, proiectele câştigătoare trebuie să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor.

În România, Corteva Agriscience va contribui prin programul TalentA la dezvoltarea comunităților rurale. Astfel, prin intermediul microproiectelor înscrise în acest program de investiții se urmărește securitatea alimentară prin:

• asigurarea hranei necesare și combaterea foametei;
• asigurarea accesului la apă potabilă;
• susținerea risipei alimentare;
• combaterea schimbărilor climatice;
• conservarea ecosistemelor.

„Ce înțelegem prin securitatea alimentară? Asigurarea hranei zilnice a tuturor oamenilor. Mai bine spus, orice om, în orice moment trebuie să aibă acces fizic, economic și social la hrană suficientă, sănătoasă și diversificată, astfel încât să îi acopere așteptările, dar mai ales nevoile alimentare care să-i asigure o viață sănătoasă. Microproiectele depuse în cadrul programului TalentA trebuie să se raporteze la beneficiul adus mai multor oameni, deci al unei întregi comunități, nu trebuie tratate individual”, arată Maria Cîrjă.

Pentru ca acest lucru să devină posibil sunt necesare parteneriatele, cum ar fi cele cu diverse ONG-uri și astfel se poate ajunge la îndeplinirea obiectivelor precum:

• Dezvoltarea de programe alimentare diverse și durabile;
• Asigurarea accesului la hrană/alimente tuturor persoanelor, indiferent de veniturile de care dispune;
• Promovarea unui sistem de viață sănătos;
• Contribuie la dezvoltarea comunităților locale și la crearea de noi oportunități de colaborare;
• Dezvoltarea economică locală și încurajarea consumului de alimente obținute pe plan local și regional;
• Crearea de parteneriate între fermieri / producători locali și consumatori, astfel încât micile afaceri de familie să prospere;
• Promovarea unui mediu de lucru plăcut, care să includă condiții prielnice de muncă și mijloace convenabile de trai pentru fermieri și reprezentanții sistemului alimentar;
• Crearea de programe educaționale (ex: Ziua Porților Deschise, Școala Altfel).

Abordarea securității alimentare trebuie să includă următoarele strategii:

• Reprezentare diversă în cadrul comunității;
• Parteneriate de colaborare pentru luarea deciziilor;
• O perspectivă clară asupra sistemului alimentar care să conducă la abordări integrate ale problemelor locale;
• Concentrarea pe abordarea nevoilor comunităților cu venituri mici și marginalizate.

Exemple de proiecte de securitate alimentară în comunități:

• Ajutorarea persoanelor cu venituri mici astfel încât să aibă acces la alimente proaspete și sănătoase, precum și la apă potabilă;
• Promovarea piețelor/ târgurilor locale pentru a crește încrederea comunității;
• Introducerea mai multor alimente locale în școli;
• Creșterea vânzărilor de alimente locale;
• Sprijinirea proiectelor comunitare care generează locuri de muncă și îmbunătățesc accesul la hrană sănătoasă;
• Consolidarea infrastructurii alimentare locale;
• Susținerea programului de la fermă la școală;
• Evenimente agricole care creează oportunități pentru construirea comunității și dezvoltarea abilităților de lucru;
• Inițiative care să ofere fermierilor posibilitatea de a dona produse persoanelor nevoiașe;
• Oportunități de muncă voluntară și răsplătirea ei prin donații;
• Crearea unor parteneriate între cooperativele de profil și cei care dețin afaceri de familie;
• Implementarea și adaptarea sistemelor de irigații în zone secetoase și aride;
• Crearea de cooperative alimentare ca instrument de consum durabil;
• Crearea unor ferme/grădini în școli, apoi produsele obținute să fie donate ori comercializate;
• Crearea unei rețele de voluntari care să împartă gratuit alimente;
• Curățarea și îmbunătățirea sănătății pajiștilor dintr-o comunitate, astfel încât locuitorii să poată asigura animalelor hrana sănătoasă pe termen lung.

România a devenit a treia ţară care implementează programul TalentA. În 2019, Corteva Agriscience, împreună cu Federaţia Asociaţiilor Femeilor din Mediul Rural (FADEMUR), a lansat acest proiect educaţional şi inovator în Spania pentru femeile inovatoare care lucrează în agricultură. În Spania, proiectul câştigător a primit suport financiar din partea firmei Corteva Agriscience, iar autoarele celor două proiecte finaliste au fost instruite într-un program pregătit de FADEMUR, în colaborare cu Corteva. Debutul programului a avut mare succes şi de aceea s-a convenit să se lanseze proiectul în Ucraina, cea de a doua țară ca implementare, cu asigurarea accesului la instruire şi la fonduri de subvenţie mai multor participante, urmată de România.

Boualem Saidi preia conducerea Diviziei Crop Science a companiei Bayer, coordonând operațiunile pentru grupul de țări România, Bulgaria și Republica Moldova.

Boualem Saidi este inginer agronom și este alături de Bayer de 25 de ani, în mare parte deținând până acum roluri comerciale și de management general. A lucrat în diferite părți ale lumii, învățând și contribuind la dezvoltarea agriculturii în Europa, Africa și Asia. Din octombrie 2018 până acum, a fost Head of Global Asset Management SeedGrowth la Bayer.

„Mă simt onorat și privilegiat să mă alătur și să conduc Divizia Crop Science a grupului de ţări România, Bulgaria și Republica Moldova. Am găsit aici o organizație cu adevărat orientată către client, Bayer fiind lider de piață în această parte a lumii și având marea responsabilitate, dar și privilegiul de a modela viitorul agriculturii. Scopul meu principal este de a crea soluții personalizate pentru fiecare client în parte, soluții care creează o valoare mai mare pentru fermieri, în timp ce ne consolidăm și devenim un model în toate aspectele durabilității. Nu am absolut nicio îndoială că aceasta va fi una dintre cele mai interesante experiențe în aducerea la viață a viziunii noastre ”, a spus Boualem Saidi.

În opinia noului șef al Diviziei Bayer Crop Science România, Bulgaria și Republica Moldova, unele dintre principalele provocări din această zonă sunt impactul reglementărilor și scepticismul societății în ceea ce privește agricultura. „Mulți oameni nu mai înțeleg cum se cultivă mâncarea și nici nu conștientizează progresele care s-au făcut pentru creșterea durabilității. Mulți nu văd avantajele produselor și tehnologiilor noastre, ci se concentrează mai degrabă asupra riscurilor. În calitate de companie și ca industrie în general, avem datoria de a crește constant nivelul de cunoaștere cu privire la necesitatea de a produce o cantitate suficientă de alimente sănătoase și accesibile. Prin urmare, consider că aceasta este una dintre sarcinile majore și o mare oportunitate de a merge mai departe, prin intensificarea dialogului nostru deschis și transparent cu societatea, pentru a informa și educa, în timp ce suntem dedicați sustenabilității”, a precizat Boualem Saidi.

Operațiunile locale ale companiei Bayer în grupul celor trei țări, România, Bulgaria și Republica Moldova, au atins o cifră de afaceri de peste 335 de milioane de euro în 2019, din care divizia Crop Science are 62%, divizia Pharmaceuticals 27% și divizia Consumer Health 11%. Cu stația de procesare a semințelor din România, de la Sinești, Bayer a ajuns la exporturi de semințe de peste 65 de milioane de euro în 2019. Bayer are peste 480 de angajați în cele trei țări, cu sediile principale în București și Sofia.

Elaborarea unei strategii sectoriale referitoare la atenuarea efectelor secetei și prevenirii fenomenelor de deșertificare a fost tema unei întâlniri care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii pe 22 iunie 2020. Au participat ministrul Adrian Oros, subsecretarul de stat Avram Fițiu, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice - Valeriu Tabără, cercetători, fermieri, reprezentanți ai mediului asociativ și ai Forumului Inventatorilor Români, precum și directori și experți din cadrul MADR.

După cum a observat și a semnalat Roxana Vidican, decan al Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de la întâlnirea în al cărei prim-plan a fost cercetarea au lipsit universitățile. „Cred că ar trebui invitate și universitățile la discuții, având în vedere că o pondere importantă din activitatea cadrelor didactice o reprezintă activitatea de cercetare și că există rezultate valoroase sub aspect științific obținute de către cadrele didactice”, a arătat Roxana Vidican.

Se intenționează ca acest tip de întâlniri să se desfășoare periodic, scopul lor fiind transferarea rezultatelor cercetării către fermieri, întrucât beneficiarii rezultatelor cercetării ar trebui să fie, pe lângă instituțiile statului, agricultorii, astfel încât aceștia să își ușureze munca și să atingă performanța.

Ministrul Adrian Oros susține că este necesară identificarea unor soluții pe termen mediu și pe termen lung pentru strategia de gestionare a apei și combaterea deșertificării, iar pentru un buget mai mare alocat cercetării este necesar ca soluțiile identificate în urma acestor întâlniri să fie cuprinse atât în noul Plan Național Strategic (PNS), cât și în planurile altor ministere.

Subsecretarul de stat Avram Fițiu, care coordonează domeniul cercetării în cadrul MADR, a afirmat: „Această întâlnire este un prim semnal că ministerul își dorește să pună la masa discuțiilor cercetarea împreună cu reprezentanții agricultorilor, pentru că suntem într-un an deosebit, în care trebuie să conturăm noul Plan Național Strategic. Depinde de noi cum vom munci în așa fel încât să avem un PNS care să corespundă așteptărilor și să gândim măsurile referitoare la secetă, deșertificare, schimbări climatice și alte provocări majore la nivel european, iar aceste discuții trebuie să fie transpuse în măsuri de finanțare în noul PNS”.

Analiza rezultatelor proiectelor de cercetare a fost realizată în contextul în care acestea trebuie să fie incluse în măsuri de finanțare în noul PNS.  

Majoritatea proiectelor de cercetare au fost realizate de cercetători de la INCDA Fundulea și vizează: creșterea eficienței culturii grâului, crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat, precum și hibrizi de floarea-soarelui cu rezistență îmbunătățită la secetă, maximizarea producțiilor de proteină vegetală. Totodată, tematicile din cadrul proiectelor mai privesc și elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă; realizarea unui sistem integrat de producere de sămânță și material de plantat; cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei.  

În urma prezentării și analizei proiectelor de cercetare-dezvoltare, s-a constatat necesitatea unei alocări bugetare crescute în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării în cadrul noului PNS și îmbunătățirea cadrului legal necesar întreprinderii măsurilor şi acțiunilor prevăzute pentru reducerea efectelor secetei și combaterea deșertificării. 

De ce se colorează porumbul în roșu? Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșietice sau nu? Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și, ca prin minune, în faza de 6 frunze această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență a luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Cauze care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb

Porumbul violaceu nu este o „invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă „cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact opt la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb deține cinci din cele opt gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte trei gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi.

Atunci când acești hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea „perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele opt gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt segment de gene este răspunzător.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu există nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialiștilor Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior, unde se găsește clorofilă.

Carența în fosfor (P) este o altă cauză care poate provoca fenomenul de înroșire a frunzelor de porumb.

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă „blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficit de fosfor?

• Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă, cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
• Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P.
• Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.
• Solurile reci, cu textură grea, se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezentând o altă cauză a apariției colorației violacee.
• Sistemul de lucrări pe solurile lucrate e în minimum tillage, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.
• Utilizarea necorespunzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special a celor cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) va induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Productivitatea nu e influențată de colorația violacee

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

În momentul de față, Corteva Agriscience are cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

În portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele opt gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezintă acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitati ca temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. Spre exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, recomandăm și P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480.

MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER CORN & SOYBEAN CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & MOLDOVA

Anul acesta, situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemia creată de COVID-19, în această primăvară avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în „comă”. De la zi la zi, pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă, se pare că uităm repede, sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat, secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta, nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O altă diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime, ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta și rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară.

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care „a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizăm nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporăm în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănăm peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este să așteptăm prima ploaie de peste 25 l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este să răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor.

Am putea să vă recomandăm hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floarea-soarelui LE25, LE99 sau, mai nou, de LE137, un etalon la secetă, iar la porumb, de P9903, care face istorie.

Dar acum vă sfătuiesc să nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții, și să recoltăm în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  șase-nouă luni de la aplicare. Nu luați nicio decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER CULTURI OLEAGINOASE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA