Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 că termenul de depunere a cererilor de plată a fost prelungit până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A apărut lucrarea „Economic impact of birds' attacks on sunflower crops - case study” (Impactul economic al atacurilor păsărilor asupra culturii de floarea-soarelui - studiu de caz) în revista Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.25, Issue 1, 2025. Revista este clasificată în ESCI edition (quartila Q3) și are factorul de impact 1. Autorii lucrării sunt Otilia Cotuna, Veronica Sărățeanu, Mirela Paraschivu, Ion Dumitrescu, Doru Laieș, Ramona Ștef. Lucrarea prezintă interes pentru fermieri, motiv pentru care am făcut un rezumat în rândurile ce urmează.

Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este puțin studiat în România și în general la nivel mondial. În studiul de față au fost analizate trei culturi de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara.

Scopul studiului a fost de a evidenția pierderile economice produse de păsări în timpul răsăririi sau imediat după semănat, cât și cele de dinaintea recoltatului. Hibrizii cultivați au fost NK Neoma și SY Futura AR. Daunele au fost estimate atât după răsărire, cât și înainte de recoltat. Efectivele de păsări au fost apreciate vizual prin observații directe în câmp, în timpul hrănirii. Speciile de păsări identificate au fost Columba livia livia și Corvus frugilegus.

Pierderile economice s-au calculat ținând cont de toate verigile tehnologice. Daunele au fost de 100% în sola A521 (2,5 ha) și 90% în A519 (6,5 ha). Sola A136 (14,84 ha) nu a fost atacată de păsări. Cheltuielile au fost de 3826,7lei/ha în anul 2024. Producțiile au fost de 0 kg (A521), 277 kg (A519) și 2670 kg (A136). Profit s-a realizat doar în sola A136 în cuantum de 1342,3 lei. Prețul de vânzare a fost de 1,8 lei/kg în 2024.

Extras din lucrare

În ultimii ani, păsările au devenit o problemă reală pentru multe zone agricole din România.

Cele mai mari pagube se înregistrează cel mai des în solele situate în apropierea așezărilor urbane și rurale, a drumurilor, pădurilor, lizierelor, parcurilor. În aceste zone există arbuști și copaci unde păsările pot cuibări liniștite, iar hrana este accesibilă. Dintre plantele cultivate, floarea-soarelui este cea mai susceptibilă a fi atacată, fiind preferată de vrăbii, mierle, porumbei și ciori [Sausse & Levy, 2021]. Preferința păsărilor pentru floarea-soarelui față de alte plante cultivate (porumb, grâu, orz etc) este raportată și de Klosterman et al. (2013).

Studiile cu privire la atacul păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui sunt puține deoarece estimarea daunelor este de multe ori anevoioasă, mai ales dacă păsările nu sunt văzute în momentul hrănirii. Cele mai multe fac referire la atacul păsărilor după înflorit și în timpul maturării semințelor și foarte puține la daunele produse în timpul germinării și răsăririi plantelor de floarea-soarelui [Linz et Hanzel, 1997). Aceeași autori arată că, la nivel mondial, speciile de păsări care atacă floarea-soarelui fac parte din familiile Corvidae, Columbidae, Icteridae, Psittacidae, Passeridae și Cacatuidae.

În Europa, pagubele sunt produse la floarea-soarelui de Passeridae (Passer montanus, Passer hispaniolensis), Columbidae (Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur) și Corvidae.

Mențiuni despre pagubele produse de păsări la floarea-soarelui în timpul răsăririi apar în Franța, Italia și Elveția [Sausse et Levy, 2021]. În Franța au fost raportate atacuri ale păsărilor din familiile Corvidae și Columbidae în timpul răsăririi.

Sausse et al. (2021) arată că, în ultimii ani pagubele raportate sunt tot mai mari în timpul înființării culturilor.

În România, Arion (1958) menționează mai multe specii de păsări dăunătoare agriculturii: Corvus cornix L. (cioara cenușie vestică), Corvus cornix sardomus Kleinem (cioara cenușie estică), Corvus frugilegus L. (cioara de semănătură), Pica pica pica L. (coțofana), Passer montanus L. (vrabia de câmp), Passer domesticus L. (vrabia de casă). Aceleași specii sunt menționate și de Rădulescu & Săvescu (1967). Perju (1999) aduce în atenție speciile Columba livia livia L. (porumbelul domestic) și Streptopelia turtur L. (guguștiucul).

Dintre speciile de Columbidae, cele mai des întâlnite în arealele agricole din România sunt Columba livia livia și Columba palumbus, iar dintre Corvidae, Corvus frugilegus [Georgescu, 2023]. Aceste păsări produc pagube importante la floarea-soarelui și porumb atât în timpul răsăritului, cât și înainte de recoltat în zonele de sud, sud - est și vest ale României. Georgescu et al. afirmă că, în perioada 2021 - 2022, cioara de semănătură a atacat masiv culturile de porumb și floarea-soarelui, producând pagube importante.

Dacă în Europa atacul păsărilor este mai puțin studiat, pe continentul american se fac multe cercetări cu privire la metodele de evaluare a daunelor, cât și cele prin care acestea pot fi îndepărtate de zonele agricole. Ernst et al. (2019) evaluează într-un studiu efectuat în Dakota de Nord pagubele economice produse de păsări la floarea-soarelui. Acesta arată că, pierderile în producție au fost cuprinse între 5 - 15% (considerate semnificative). Din punct de vedere financiar, pagubele înregistrate au fost de 28,6 milioane dolari [Ernst et al., 2019].

În Argentina sunt raportate pierderi între 5% și 20% în producție, atunci când plantele de floarea-soarelui sunt atacate la maturitate. Incidența plantelor atacate se situează între 21 - 35% [Bernardos et Farell, 2012; Vitti et Zuil, 2012].

Fermierii din România raportează mai rar pagubele produse de păsări în timpul răsăririi plantelor de floarea-soarelui. Cel mai des sunt raportate daunele din timpul maturării plantelor, când păsările se hrănesc masiv. Lupta cu păsările este cel mai adesea pierdută de către fermieri, care nu le pot ține sub control cu nici o metodă cunoscută. În trecut, insecticidele neonicotinoide utilizate la tratarea semințelor asigurau o scurtă protecție în timpul răsăririi. În prezent acestea sunt interzise, iar daunele cresc. Fermierii sunt nevoiți uneori să renunțe la cultura florii-soarelui din cauza păsărilor flămânde [Abid, 2019].

Acest studiu a fost realizat pe baza unei situații excepționale din anul 2024, când două parcele de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara au fost compromise de păsări imediat după semănat. Această situație a fost analizată comparativ cu o parcelă de floarea-soarelui care nu a fost atacată de păsări fiind înființată la distanță mai mare. Au fost estimate și daunele din perioada premergătoare recoltatului. Scopul studiului a fost de a evidenția pagubele în producție, costurile cu semănatul și reînsămânțările ulterioare, cât și cu alte verigi tehnologice. Concluzia studiului a fost că, impactul economic al atacurilor păsărilor în perioada de răsărire este major.

În solele situate în apropierea orașului Timișoara (A519 și A521), severitatea atacurilor păsărilor a fost foarte ridicată în anul 2024. Într-una din sole, imediat după semănat, sute de păsări flămânde au consumat semințele. În câteva zile, viitoarea cultură de floarea-soarelui a fost compromisă total. La fel s-a întâmplat și după prima reînsămânțare, precum și după a doua. Această parcelă nu a mai fost cultivată cu nici o plantă în anul 2024 din cauza agresivității păsărilor. În cazul de față, atacul în faza de răsărire a compromis cultura în totalitate (o situație excepțională). După Clark et al. (2015), păsările care atacă floarea-soarelui se hrănesc cu semințe și tinere plăntuțe în faza de cotiledon. Hrana păsărilor din familia Columbidae constă în semințe și ierburi, pe când cele din Corvidae sunt omnivore și oportuniste, fiind în strânsă legătură cu sistemele de cultură ale plantelor, cu anotimpul, cât și cu resursele disponibile în mediu.

Distrugerea timpurie a semănăturilor de floarea-soarelui este o problemă importantă pentru fermierii din Europa, deoarece ei pot renunța să mai cultive floarea-soarelui [Sausse & Robert, 2017].

Într-o altă solă, în urma atacului din perioada de răsărire s-au pierdut 75% din plante. Plantele rămase (25%) au vegetat foarte bine formând calatidii mari. După înflorit a început atacul păsărilor (predominant Corvidae) care au început să consume achenele. O primă evaluare a fost făcută la data de 04.08.2024 când s-a constatat că toate calatidiile erau atacate, păsările consumând achenele de la margine. Procentual, atacul în această perioadă s-a situat între 20 - 30% semințe lipsă din calatidii.

A doua evaluare s-a realizat la data de 04.09.2024, înainte de recoltat. Calatidiile nu mai aveau semințe în procent de 80% - 90%, unele chiar 100%. Producția/ha a fost de 277 kg/ha, iar cea totală de 1800 kg (pe 6,5 ha). Costurile/ha au fost de 3826,7 lei, iar pierderile de 3328,2 lei. Vânzarea s-a realizat la prețul pieței (1,8 lei/kg), obținându-se 498,5 lei/ha.

Daunele produse de păsări în solele de floarea-soarelui au fost de 100% pe 2,5 ha și 90% pe 6,5 ha. Localizarea acestora în zona periurbană, prezența perdelelor forestiere în apropiere, împădurirea unor zone pentru a crea un habitat natural pentru păsări sunt factori care au dus la creșterea populațiilor de păsări.

Se cunoaște că păsările produc pagube în toate zonele agricole din lume. Rezultatele studiului de față sunt în acord și cu ale altor cercetători. Gül et al. (2018) au raportat daune cuprinse între 10 și 51,19% la floarea-soarelui. După Ilter (1982), pagubele pot crește cu 60% când culturile sunt înființate în apropierea pădurilor, lizierelor, așezărilor urbane și rurale.

În România, în partea de Vest, Sud și Sud - Est (Georgescu, 2023), în ultimii cinci ani, frecvent sunt raportate pagube produse de păsări (Columbidae și Corvidae) la floarea-soarelui (și nu numai) în timpul germinării și răsăririi. Dacă în trecut se cunoștea că păsările atacă plantele la maturitate, consumând achenele din calatidii, acum pagubele din timpul răsăririi sunt tot mai dese. De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze sau chiar să renunțe a mai cultiva floarea-soarelui în anumite areale, în special în cele situate în apropierea așezărilor urbane.

În revizia lui Saussa & Levy, publicată în 2021 se arată că, în Europa de Vest, „daunele care odată erau limitate la plantele de floarea-soarelui maturate devin acum vizibile la răsărire”. Aceeași autori evidențiază în urma amplei documentări că asistăm la un fenomen în această privință. Ei susțin că modificările climatice la nivel global influențează tehnologiile agricole și implicit activitatea păsărilor dăunătoare agriculturii. Suntem în acord cu aceste aspecte.

O problemă actuală în Câmpia Banatului este că suprafețele de teren din apropierea orașelor rămân de multe ori necultivate din cauza atacurilor păsărilor. Predominant s-au înmulțit excesiv specii din familiile Corvidae și Columbidae, sedentare și oportuniste care se înmulțesc continuu deoarece găsesc foarte ușor surse de hrană și cuibărit în zonele limitrofe așezărilor urbane și rurale (gospodării, gropi de gunoi, terenuri agricole, pășuni, liziere, parcuri etc).

Metodele de control utilizate pentru alungarea păsărilor de pe semănături nu mai dau rezultate deloc. Nu le mai sperie nimic. Ies în evidență speciile de Corvidae care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Ele sunt capabile să găsească cu precizie semințele proaspăt semănate. Consumă semințe și plăntuțe imediat după răsărire. Când plantele de floarea-soarelui sunt maturate, mănâncă semințele și lasă cojile în calatidii și pe sol. Prin comparație, speciile de Columbidae nu excelează din punct de vedere cognitiv, bazându-se mai mult pe simțuri. După semănat aceștia consumă plăntuțe tinere și cotiledoane [Dufour et al., 2012].

Pierderile economice apărute în câmpurile studiate au strânsă legătură cu înființarea culturilor pe terenuri din apropierea orașului Timișoara unde păsările sunt prezente an de an. La asta se adaugă și faptul că, în apropiere există o lizieră unde păsările pot cuibări nestingherite.

Concluzii

Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este uriaș în apropierea orașelor, satelor, pădurilor, lizierelor etc. An de an, fermierii reclamă pierderi economice mai mici sau mai mari. Pierderile financiare sunt în strânsă legătură cu amplasarea culturilor, efectivele de păsări din zonă și sursele de hrană.

Pagubele produse de păsări în cele două culturi de floarea-soarelui amplasate în apropierea orașului Timișoara au fost ridicate, acestea fiind compromise total. În zona analizată, astfel de evenimente au loc în fiecare an, indiferent de plantele cultivate. Atacurile produse de Corvidae și Columbidae sunt tot mai dese și mai agresive în ultimii ani în Banat, deoarece populațiile au crescut, mai ales cele de Columba livia livia și Corvus frugilegus. Floarea-soarelui este mult mai vulnerabilă la atacul păsărilor, de aceea nu ar trebui cultivată în apropierea zonelor locuite.

În România, studiile cu privire la daunele produse de păsări în culturile agricole nu există sau dacă există nu sunt publice, deși zonele de cuibărire ale diferitor specii de păsări se cunosc, existând hărți în acest sens.

În viitor sunt necesare studii în toate zonele agricole ale României pentru estimarea populațiilor de păsări și a pagubelor produse.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță

Monitorizarea dăunătorilor porumbului

De ce se albesc spicele de grâu?

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a prelungit pȃnă la data de 4 octombrie 2024, ora 14.30, prima sesiune de depunere a Cererilor de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, aferentă Intervenției DR-07„Silvo-mediu și climă” din cadrul PS PAC 2023-2027.

Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro. După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de finanțare însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 17 iunie și până pe 13 septembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024, aferentă Intervenției DR-07 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2020. Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, solicitantul trebuie să depună cerere de finanțare la APIA. Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică DR-07, se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de finanțare se poate depune/transmite  doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente. Cererile semnate, scanate și transmise la APIA prin email/alt mijloc de telecomunicații trebuie semnate și în original de către solicitant până la finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare.

Înainte de completarea și depunerea cererilor de finanțare, beneficiarii trebuie să întocmească dosarele tehnice aferente angajamentelor. După întocmirea dosarelor tehnice, acestea sunt depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării și emiterii avizelor prin care se constată îndeplinirea condițiilor de accesare a Intervenției DR-07.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat. Anume:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, printre care:

• Să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament;

• Să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament;

• Să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic);

• Să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului);

• Să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2;

• Să respecte normele privind condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Viitoarele eco-scheme, împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, angajamentele de silvomediu au fost subiectele consultărilor privind Planul Național Strategic din data de 17 noiembrie 2021. Reuniunile în format online cu membrii grupurilor de lucru au fost conduse de ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Marius Mihai Micu, fiind organizate de conducerea AM PNDR, din sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Politica Agricolă Comună din noua perioadă de programare 2023-2027, la nivelul Pilonului 1 în cadrul plăților directe, introduce obligativitatea ca minimum 25% din plafonul alocat plăților directe să fie utilizat în cadrul viitoarelor eco-scheme, bugetul total urmând să se ridice pe toată perioada la aproximativ 2,44 miliarde euro.

Eco-schemele, spune ministrul Agriculturii, trebuie să fie stabilite ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, fie drept compensație pentru desfășurarea respectivelor practici.

Pentru perioada 2023-2027, au fost gândite șase eco-scheme (trei pentru Terenurile Arabile, una pentru Culturile Permanente, una pentru Pajiști și Pășuni și una aplicabilă tuturor categoriilor), respectiv:

• Rotația culturilor, pentru fermele cuprinse între 1 și 10 ha;

• Diversificarea culturilor, pentru fermele peste 10 ha;

• Culturi verzi;

• Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;

• Creșterea capacității de sechestrare a carbonului pe pajiști permanente și prevenirea deșertificării;

• Conversia la agricultură ecologică.

„Prin intervenția privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, România alege să promoveze încurajarea înființării de suprafețe compacte de pădure sau de perdele forestiere de protecție pentru culturile agricole, acțiuni foarte eficiente care vin să contrabalanseze efectele schimbărilor climatice asupra culturilor agricole, să stocheze carbonul în biomasă, să protejeze apa, să îmbunătățească capacitatea de retenție a apei, să amelioreze regimul hidric, să atenueze riscul la inundații, precum și să elimine efectele negative ale viiturii”, explică Adrian Oros. Totodată, aceste suprafețe împădurite vor proteja și solul prin reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, contribuind și la reducerea eroziunii solului provocată de viituri în zonele de deal și munte. „Acestea vor crește diversitatea biologică prin refacerea habitatelor și ecosistemelor locale”, susține ministrul.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În contextul prevenirii riscului de răspândire la nivel național a infecţiei cu virusul COVID-19 și având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a restricționat accesul vizitatorilor de orice fel la toate sediile aparatului central, ale Centrelor județene APIA/Centrelor locale APIA și al Centrului Municipiului București. Activitatea de relații cu publicul se desfășoară online prin intermediul adreselor de e-mail, telefonic sau prin servicii de poștă/curierat, iar datele de contact se regăsesc pe site-ul www.apia.org.ro.

Activități suspendate

- Vizarea carnetelor de rentier agricol s-a suspendat în perioada 12 martie – 4 mai 2020;

- Depunerea cererilor unice de plată pentru perioada 16 martie – 6 aprilie 2020;

- Controalele la faţa locului sunt suspendate până la data de 31 martie 2020, pentru măsurile: acordarea ajutorului financiar FEGA în cadrul Programului pentru şcoli al României, acordarea ajutorului financiar pentru programele de reconversie/restructurare a plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri de vin, acordarea sprijinului financiar pentru Măsura de investiţii în sectorul vinicol;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de sprijin în cadrul sesiunii nr. 4 aferentă submăsurii 8.1 „Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite” și sesiunii nr. 3 aferentă submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de plată pentru submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, sesiunile 1, 2 și 3 și submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” , sesiunile 1 și 2, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a deconturilor justificative aferente trimestrului I pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor” cu o lună, respectiv până la data de 31 mai 2020, urmând a fi propuse măsuri suplimentare în funcție de evoluția restricțiilor impuse pe fondul epidemiei;

- S-a suspendat efectuarea controalelor pe teren pentru anexa 17 B sau alte tipuri de controale, ca urmare a unor sesizări, reclamații, controale specifice măsurilor de agromediu, acolo unde se impune prezența fermierului;

- S-a suspendat deplasarea în teren a consilierilor Direcției Antifraudă Control Intern și a auditorilor APIA (în baza delegațiilor, ordinelor de control/serviciu).

Activități care continuă

- Documentele privind schemele de sprijin cuplat în sector vegetal 2019 se vor depune la sediul APIA (Centre județene și Centre locale), la intrarea în instituție și vor fi ridicate de către funcționarii implicați;

- Eliberarea adeverinţelor privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente de către beneficiarii Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor pachet a) și pachet b) anul de angajament 2020 se va realiza în condițiile date, conform solicitărilor, funcționarii implicați vor prelua solicitările și vor preda adeverințele la intrarea în instituție.