Parteneriatul dintre FMC Agro România și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara continuă și în acest an. Acest parteneriat durează de șase ani și ne mândrim că este un real succes pentru cercetarea în protecția plantelor.
În primii cinci ani am monitorizat doi dăunători importanți ai porumbului, Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Rezultatele obținute au fost folosite pentru a stabili cu exactitate momentul optim de combatere. Către fermieri au ajuns alertele cu recomandările de combatere în perioada optimă. Aceste alerte au putut fi accesate în mod gratuit din aplicația ArcTM farm intelligence.
Introducem capcanele în aplicația Arc farm intelligence
Introducem feromonul în capcana tip „funnel trap”
În acest an, pe lângă dăunătorii amintiți mai sus monitorizăm și zborul adulților de Diabrotica virgifera virgifera. Populațiile de Diabrotica virgifera virgifera au crescut destul de mult în zonele unde se practică monocultura, de aceea monitorizarea se impune.
Capcana automată pentru Ostrinia nubilalis
Monitorizarea are mai multe obiective: stabilirea nivelului populațiilor și a momentelor optime de combatere și prognozarea populațiilor pentru anul viitor.
Dăunătorii sunt monitorizați cu ajutorul capcanelor tip „funnel trap” produse în Ungaria. Pe lângă acestea testăm o nouă capcană automată produsă în Italia în colaborare cu Elveția.
Primele capturi de Helicoverpa armigera la 26 mai 2025 - Stațiunea Didactică USV Timișoara
La Stațiunea Didactică a USV Timișoara au fost amplasate două capcane pentru Helicoverpa armigera, două pentru Ostrinia nubilalis, două pentru Diabrotica virgifera virgifera și o capcană automată cu feromoni pentru Ostrinia nubilalis. Feromonii utilizați sunt produși la Institutul de Protecția Plantelor de la Budapesta.
La capcana pentru Ostrinia nubilalis avem capturi de Autographa gamma (feromonul nu este selectiv). La capcană mai vin și alte insecte atrase de momeala alimentară
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: De ce se albesc spicele de grâu?
Plutella xylostella - molia verzei, prezentă în culturile de rapiță
