mediu - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 06 Septembrie 2021 13:12

Un fermier informat este un fermier puternic

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a lansat seria conferințelor organizate în contextul campaniei de promovare a măsurilor delegate de AFIR către APIA, în cadrul PNDR 2014 – 2020. Campania include zece sesiuni de informare și se desfășoară în perioada 31 august – 6 octombrie 2021 în județele Ilfov, Cluj, Alba, Maramureș, Tulcea, Brașov, Buzău, Hunedoara, Caraș-Severin și Olt.

Principalele obiective ale campaniei vizează:

  • Promovarea oportunităților de finanțare, prin intermediul măsurilor din PNDR 2014-2020;

  • Creșterea gradului de vizibilitate a sprijinului financiar european acordat prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și de conștientizare cu privire la modul de accesare a măsurilor de mediu și climă;

  • Maximizarea eficienței în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală.

Campania se adresează beneficiarilor finanțării măsurilor implementate de APIA din FEADR, respectiv: 

  • Măsura 10 – Agromediu şi climă;

  • Măsura 11 – Agricultură ecologică;

  • Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale;

  • Măsura 14 – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor;

  • Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite;

  • Măsura 15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 

Publicat în Comunicate

Săptămâna trecută (19-25 octombrie 2020), Politica Agricolă Comună viitoare a fost subiect de discuții atât în Consiliul miniștrilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, cât și în Parlamentul European. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a făcut un rezumat al discuțiilor, pe care vi-l prezentăm mai jos.

Consiliul miniștrilor agriculturii a căzut de acord asupra poziției sale de negociere cu privire la pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) după perioada de tranziție. Acordul obținut sub președinția germană privind cele trei regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice naționale, regulamentul de finanțare și monitorizare și regulamentul organizării comune de piață) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambiție mai ridicată privind protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii și condiționalități de mediu sporite.

În privința obiectivului de distribuire mai echitabilă a plăților directe, miniștrii Agriculturii au decis că se lasă la latitudinea guvernelor naționale aplicarea plafonării la 100.000 de euro (la plata de bază, cu deducerea salariilor) sau a plății redistributive. Pentru a compensa diferența față de media europeană, țărilor care aplică SAPS li s-ar permite acordarea în continuare a ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) până la sfârșitul perioadei de programare, respectiv anul 2027, cu o rată de descreștere de 5% anual.

Se menține plafonul de 2.000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce ușurează povara adminsitrativă în România, unde peste 95% dintre beneficiarii plăților directe primesc sub 2.000 euro/an.

Procentul din plățile directe pentru eco-scheme (pentru mediu și climă) propus este de 20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. În același timp, poziția convenită permite statelor membre să aibă flexibilitatea necesară în modul în care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o fază pilot de doi ani pentru învațarea implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor în cadrul diferitelor practici ecologice.

Un element nou adus în discuție, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poată decide ca 1% din plățile directe să fie plătit fermierului cu condiția ca acesta să folosească această sumă drept contribuție la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia că este nevoie de  măsuri generale pentru reducerea riscurilor, iar alocările din Pilonul II pentru acest scop, având caracter opțional, sunt insuficiente.

Din acest moment, Consiliul are mandatul politic de a începe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, în vederea realizării unui acord general.

Poziția Parlamentului European cu privire la reforma PAC

Compromisul referitor la „arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include:

  •  în ceea ce privește condiționalitatea, anumite cerințe sunt eliminate (în special în ceea ce privește identificarea și urmărirea animalelor);

  • alocarea obligatorie a 30% din plățile directe pentru eco-scheme;

  • 35% pentru cheltuielile de mediu și climă în cadrul Pilonului II (dezvoltare rurală), incluzând zonele cu constrângeri naturale;

  • o clauză generală de revizuire pentru planurile PAC în 2025, pentru a le adapta la legislația climatică și de mediu.

Parlamentul European sprijină propunerea Comisiei Europene privind plafonarea, reducerea plăților către fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici și tineri. Tinerii fermieri (de până la 40 ani) care se instalează pentru prima dată în agricultură vor primi o primă de instalare de 100.000 euro și plăți directe suplimentare timp de 7 ani (în loc de 5, cum este în prezent).

În cadrul discuțiilor-maraton din Parlamentul European s-a insistat pentru introducerea de măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și potențialelor crize viitoare, dar și pentru sancțiuni mai mari atunci când beneficiarul plaților încalcă în mod repetat regulile, de pildă pe cele legate de protejarea mediului sau de bunăstarea animalelor. Acest lucru ar putea să ducă la penalizări de 10% din sumele la care are dreptul fermierul (în creștere față de 5% în prezent).

Eurodeputații doresc, de asemenea, să fie instituit un mecanism ad-hoc al UE care să soluționeze reclamații înregistrate.

Publicat în Eveniment

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 16 - 27 octombrie 2020, au fost autorizați la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2020, un număr de 618.279 fermieri din cei peste 800.000 de fermieri, reprezentând 74% din numărul total al beneficiarilor. Suma totală autorizată la plată este de 958.294.278,33 euro, astfel: 729.621.987,43 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 190.714.573,34 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 37.957.717,56 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Reamintim că, până la 30 noiembrie 2020, se pot face plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Cuantumurile plăților, aici: https://www.revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4700-apia-incepe-plata-avansului-de-70.html

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2020, pentru plățile finanțate din FEGA și 4,7830 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2019, pentru plățile finanțate din FEADR.

În Tulcea, aproape 70% din fermieri au fost autorizați la plata avansului

De la startul campaniei de plăți în avans (16 octombrie a.c.) până în prezent, Centrul Județean APIA Tulcea a autorizat la plată suma de 36.489.318,51 lei din fondurile implementate de agenție, FEGA și FEADR, cofinanțare Buget Național, pentru un număr de 6.507 fermieri, din totalul de 9.323 de solicitări depuse. „Procentul rezultat prin raportarea cererilor autorizate la plata avansului la cererile depuse pe raza județului Tulcea este de 69,80%”, a punctat directorul general APIA, Adrian Pintea, aflat azi – 28 octombrie 2020, alături de ministrul Agriculturii Adrian Oros, în județul Tulcea, unde a avut loc și o întâlnire cu agricultorii tulceni.

Publicat în Știri

Lumea agricolă europeană freamătă în așteptarea unor prime previziuni și direcții privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună, iar într-o anumită măsură și lumea agricolă românească este conectată la acest proces, care ar trebui să ne intereseze într-o mare măsură pe toți.

La Consiliul AgriFish care a avut loc între 19-20 octombrie 2020, România a fost reprezentată de ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, care a plecat cu gânduri mărețe de a impune doleanțele românești în fața omologilor europeni.

Dar de la început este de menționat că noi am făcut parte din grupa Lituania, Letonia, Bulgaria, țări foarte „importante” în agricultura comunitară, iar cum știm cu toții, când este secetă în Lituania, toate bursele agricole mondiale se prăbușesc, iar președintele Chinei solicită de urgență o întrevedere cu omologul lituanian, pentru a dezbate soluțiile ieșirii din criza alimentară. Stați liniștiți, este doar glumă, neagră, ce-i drept, legată de sistemul de alianțe politice pe care am reușit (sau mai bine zis nu am reușit) să îl construim în vederea acestei perioade de negocieri.

Din păcate, nu am reușit cu noua conducere de la MADR să ne racordăm la marile grupuri europene de interese agricole, iar acestea sunt Franța, Germania, Olanda, iar în planul doi Spania și Italia. Restul țărilor gravitează în jurul celor puternici, deoarece chiar dacă declarativ toată lumea decide, în realitate unii decid mai mult decât alții, iar dacă noi credem că grupul România – Bulgaria poate schimba regulile europene, suntem cel puțin naivi.

Aceste probleme de racordare europeană le avem din trecut și la fel de vinovată este și fosta guvernare, care la fel nu a reușit nimic substanțial din acest punct de vedere, iar la noi o politică de stabilire de conexiuni pentru țară nu este posibilă și din păcate toți se gândesc la o conexiune pentru un partid sau o persoană.

Nu cred că ar fi fost o idee rea și încă este posibil de realizat, dacă Guvernul Orban lansa o invitație tuturor partidelor pentru a crea un grup de lucru asumat politic, pentru stabilirea direcțiilor de negociere în vederea noii PAC, dar din păcate lipsa de orizont strategic și egoismul politic al politicienilor noștri face ca această probabilitate să fie foarte mică.

Astăzi, în realitate vedem că reprezentarea noastră la această reuniune se pliază pe situația tragicomică din opera lui Caragiale, existentă în piesa ,,conu Leonida față cu reacțiunea”, care credea că afară a început revoluția și în realitate era doar o petrecere de Lăsata-Secului, în care „Ipingescu chiuia și trăgea la pistoale”. De ce spun asta? Păi, cum spun de obicei, să derulăm ghemul declarațiilor, adică lucrăm cu materialul clientului.

Cum știm, domnul Oros este în campanie electorală de ceva timp și plus că anul acesta a fost greu cu toate problemele cumulate legate de pandemie și secetă, iar la acestea se adaugă și lipsa de viziune a conducerii pe ansamblu a MADR, care nu a fost capabilă să realizeze o strategie de alianțe și negociere pentru viitoarea PAC, cum nu a reușit de altfel să gestioneze și restul dosarelor mari.

Totuși, și-a făcut timp, domnia sa ministrul, să participe la această reuniune și la finalul căreia ne informează, pe pagina dumnealui de facebook, următoarele: Încă de la preluarea mandatului de ministru, mi-am asumat responsabilitatea de a reprezenta interesele fermierilor și consumatorilor români în cele mai înalte foruri europene. Asta am reușit și săptămâna aceasta în cadrul Consiliului AgriFish, când după 48 de ore de negocieri, am obținut menținerea Ajutorului Național Tranzitoriu și după anul 2022, împreună cu ministrul agriculturii din Bulgaria. Eforturile au fost dublate de europarlamentarii PNL, care au reușit în Parlamentul European și schimbarea anului de referință, noul an fiind 2018. Astfel, acest sprijin va fi acordat conform unor date mult mai actuale!”

După ce mi-a trecut emoția până la lacrimi dată de angajamentul ferm și hotărât luat de domnul ministru, observ că dânsul prezintă ca definitive două lucruri, păstrarea ANT și modificarea anului de referință pentru subvențiile la bovine, dar în ambele cazuri apare o omisiune, ca să nu spunem de fapt o prezentare deformată. Dar o să revin asupra acestui aspect un pic mai încolo.

Tot în urma acestei reuniuni a miniștrilor agriculturii care a fost în paralel și cu sesiunea Parlamentului European dedicată tot viitoarei PAC, Ministerul Agriculturii, condus tot de domnul ministru Oros, făcea următoarele afirmații în cadrul unui  comunicat oficial: „În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – LT și 3 abțineri – BG, LV și RO). RO și BG s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu RO, CZ, SK și BG că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final).

Constatăm că, afară de grupul puternicelor state agricole, Lituania, Letonia și Bulgaria plus noi, restul țărilor de fapt nu au fost de acord cu schimbarea datei de referință pentru calculul subvențiilor la bovine. Legat de ANT și aici acceptul este doar parțial, adică se păstrează existența lui, doar că se diminuează în fiecare an cu 5%.

Un aspect important de luat în calcul este și faptul că foarte multe țări mari producătoare de lapte, ca Franța, Olanda, Belgia sau Germania au interesul să își păstreze ca an de referință un an de vârf de producție și implicit de număr de animale și nicidecum anii afectați de supraproducția de lapte, care a dus la scăderea efectivelor de vaci de lapte. Deci asta este o formă mascată de a-și proteja fermierii prin subvenții mai mari decât dacă s-ar corela cu numărul efectiv de animale existent în prezent.

Un alt exemplu, este legat de plafonarea voluntară, o victorie trâmbițată de ministrul Oros, care poate va fi adoptată într-un final, dar acest lucru se va întâmpla foarte probabil deoarece Germania are această problemă în partea fostului RDG, iar Polonia și Ungaria sunt și ele interesate, dar în același timp sunt țări care știu foarte bine să își negocieze pozițiile, mai ales prin amenințările cu drept de veto în alte dosare sensibile ale Comisiei Europene.

Dar, în realitate noi am obținut sau nu am obținut aceste lucruri? Așa cum arătam mai sus, ministrul Oros a făcut o prezentare deformată, deoarece decizia adoptată de miniștrii Agriculturii reprezintă o poziție de negociere ulterioară cu Parlamentul și Comisia Europeană, fiindcă ministrul nostru al Agriculturii ar fi trebuit să menționeze (pornind de la presupunerea că domnia sa cunoaște aceste lucruri) că deciziile privind PAC se iau în urma negocierii și acceptării de cele trei organisme (Comisie, Parlament și Consiliul European), deci mai este ceva timp până la final.

La fel este foarte important de menționat că pe lângă această negociere între cele trei organisme care este vizibilă pentru toată lumea, mai sunt negocierile de culise unde interesele celor grei, adică în special ale țărilor finanțatoare trebuiesc respectate, ceea ce duce de multe ori la condiții mai proaste pentru cei care așteaptă banii europeni, iar condițiile de cele mai multe ori sunt corelate cu interesele.

 Abia anul viitor se vor tranșa aceste lucruri și va fi foarte importantă negocierea celor trei organisme, de altfel cum arată și comunicatul MADR în final: Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.

Cred că ar fi bine să înțelegem cu toții și mai ales conducerea ministerului, că la Consiliul AgriFish nu a fost nici o ,,revoluție” care să aducă certitudini, ci doar o reuniune de precizare a pozițiilor viitoare de negociere. Deci, acum se văd tendințele, dar schimbări și unele chiar mari, mai pot avea loc, așa cum se așteaptă în special pe climă și mediu, care vor fi marile afaceri de viitor în agricultură, dar despre asta vom mai scrie.

De menționat că, dacă un subiect este deja acceptat în mod similar de cele trei organisme, este foarte probabil să treacă la final după negocieri, dar încă sunt destul de multe subiecte în discuție.

În realitate domnul Oros a dorit să prezinte cu titlu de glorie aceste decizii de negociere ca decizii finale și ca urmare a activității domniei sale, sigur fiindcă vin alegerile, iar acum orice lucru de acest gen prinde bine pentru sine și partid, chiar dacă realitatea prezentată este departe de a fi o certitudine.

Astfel, în final putem să îl asigurăm pe domnul Oros că ,,revoluția nu a existat”, ci a fost doar un început al unui viitor încă neclar al agriculturii europene.

Întrebarea care se pune: de aici încolo avem o strategie activă să mai negociem ceva sau ce-o da Domnul?  

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Publicat în Gânduri de fermier

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, având un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

  • Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.
  • Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.
Publicat în Eveniment
Vineri, 10 Ianuarie 2020 13:24

2020, anul sănătății plantelor

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat anul 2020 ca fiind Anul Internațional al Sănătății Plantelor. Astfel, se urmărește creșterea gradului de conștientizare a producătorilor și a consumatorilor cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor prin folosirea produselor de protecție puse la dispoziție de industrie poate ajuta la scăderea gradului de înfometare a populației, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului înconjurător și la stimularea dezvoltării economice.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA), dedică anul 2020 sănătății plantelor. Prin urmare, AIPROM anunță că evenimentele organizate în acest an se vor desfășura sub sloganul „2020 – anul internațional al sănătății plantelor” și vor avea ca principal obiectiv creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care industria de protecția plantelor îl are în asigurarea sănătății plantelor, precum și contribuția industriei la furnizarea necesarului de hrană în continuă creștere a populației. „Astfel, politicile și acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, se precizează într-un comunicat de presă al asociației.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania a luat ființă în anul 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră.

Anual, pierderi de până la 40% din cauza dăunătorilor și a bolilor

AIPROM menționează că plantele de cultură reprezintă 80% din cantitatea de alimente pe care le consumăm și împreună furnizează 98% din oxigenul pe care îl respirăm. Odată cu evoluția cercetărilor în domeniul cultivării plantelor, au apărut boli și dăunători ce pun în pericol obținerea unor producții stabile.

În fiecare an, până la 40% din culturile globale se pierd din cauza dăunătorilor și a bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comerțul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari. Tot aici pot fi însumate și milioane de oameni care nu au ce mânca, dar și afectarea gravă a veniturilor comunităților rurale sărace, unde singura sursă de venit este reprezentată de activitatea agricolă desfășurată.  

Schimbările climatice și activitățile umane intense modifică ecosistemele, reduc biodiversitatea și creează condiții în care dăunătorii pot prolifera. În același timp, călătoriile și comerțul internațional s-au triplat ca volum în ultimul deceniu și pot răspândi rapid dăunători și boli în întreaga lume, provocând mari pagube plantelor native și mediului.

„SCAPA de ambalaje”, gratuit

AIPROM se implică activ în protejarea mediul și a producătorilor agricoli. Acțiunile de protejare a mediului se concentrează în jurul proiectului SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, care presupune colectarea, transportul și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!”.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorului Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor ridicate din cele 70 de Centre de Colectare răspândite în toate județele. „Orice fermier sau distribuitor care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor ale membrilor SCAPA poate preda gratuit cantitatea de ambalaje pe care o deține, respectând Condițiile de Preluare la cele 70 de Centre de Colectare SCAPA în timpul campaniilor de colectare. Cele două campanii de colectare anuale se desfășoară în perioadele mai-iunie, respectiv octombrie-noiembrie”, arată reprezentanții AIPROM.

Toleranță zero față de produsele contrafăcute

Pentru asigurarea sănătății plantelor se recomandă utilizarea de produse sigure, care provin de la producători autorizați. AIPROM se implică activ în combaterea utilizării de produse contrafăcute de protecția plantelor prin proiectul SCUT, susținut la nivel european de ECPA. Proiectul se adresează distribuitorilor și utilizatorilor de PPP în special, dar și autorităților și publicului larg. „Este important ca toți actorii implicați în acest proces, producători, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autorități competente, să manifeste toleranță zero față de produsele contrafăcute de protecția plantelor”, spun cei de la AIPROM.

Important, echipament de protecție în timpul aplicării tratamentelor

Protejarea fermierilor la aplicarea tratamentelor de protecția plantelor este la fel de importantă precum este protejarea mediului. SUI – Utilizarea în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor reprezintă proiectul prin care Asociația AIPROM își propune să aibă grijă de sănătatea producătorilor agricoli prin îmbunătățirea cunoașterii principiilor corecte de folosire a PPP, a utilizării echipamentelor de protecție certificate, a respectării regulilor de transport, depozitare și aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicării produselor de protecția plantelor trebuie să cuprindă: combinezon, mănuși, cizme, pălărie/șapcă, mască și ochelari de protecție. AIPROM lucrează cu furnizori acreditați de echipament de protecție și îi ajută pe cei interesați să intre în contact cu aceștia.

TOPPS, prevenirea poluării surselor de apă

Asociația Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) împreună cu AIPROM își propune să protejeze mediul, dar și sursele de apă, de contaminarea cu produse de protecția plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât și difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat și implementat proiectul TOPPS (Pregătirea Operatorilor pentru Prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale) în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

TOPPS identifică și definește cele mai bune practici pe care, ulterior, le promovează prin recomandări, instruire și demonstrații în toată Europa.

Publicat în Eveniment

Oficialii Corteva au anunțat joi, 17 octombrie 2019, crearea unui fond de 500 000 dolari americani pentru a susține inițiativa Corteva Agriscience pentru un impact pozitiv asupra climei (Corteva Agriscience Climate Positive Challenge), un program menit să accelereze trecerea spre o agricultură care să influențeze pozitiv clima.

Acest sistem de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitor și va răsplăti eforturile pentru compensarea emisiilor de carbon și protejarea mediului, susținând, în același timp, fermele și fermierii.

Sumele acordate vor recompensa financiar fermierii care implementează practici inovatoare, cu un impact pozitiv asupra climei și care colaborează cu organizații locale de protecția mediului, universități, agricultori sau alte entități din lanțul agricol, pentru a contribui la multiplicarea acestui tip de acțiuni.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă agricultorii din întreaga lume în ceea ce privește comercializarea produselor, politicile din domeniu și schimbările climatice”, a declarat James C. Collins, Jr., CEO Corteva Agriscience. „Acesta este și motivul principal pentru care facem acest anunț acum, pentru a încuraja fermierii dornici să contribuie la multiplicarea unor bune practici”.

Collins a prezentat prima dată conceptul de agricultură cu efect pozitiv asupra climei anul trecut, la Premiul Mondial pentru Alimente (World Food Prize). De atunci, compania a avut întâlniri cu fermieri și organizații din diverse zone ale domeniului agricol și al producției alimentare, aflate în prima linie în materie de promovare a agriculturii sustenabile.

Discuțiile au vizat identificarea unor metode de a obține o agricultură la nivel global cu „emisii negative” de carbon și impact pozitiv asupra climei.

„În mod clar, există interes și pasiune pentru colaborare și coordonare în a acționa împotriva celei mai mari provocări a generației noastre”, a continuat Collins.

Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă, la nivel mondial, pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.

„Acesta este doar începutul”, a spus Collins. „Sunt atât de multe alte lucruri pe care le putem face atunci când lucrăm împreună”.

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și a profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cel mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Publicat în Comunicate

Pe 16 mai, de la ora 10:30, te invităm la Conferinţa Naţională „Deşeurile de ambalaje: Tendinţe vs Eficienţă”, care se va desfăşura în pavilionul B2 din Romexpo-Bucureşti, în cadrul Pack Expo 2018, expoziţia de ambalaje şi soluţii de ambalare din Europa de Sud-Est.

Evenimentul este organizat de Euroexpo Fairs, revista Infomediu Europa (coorganizator) şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), în colaborare cu Ministerul Mediului.

Te provocăm la o dezbatere pe teme de mediu, cu cele mai arzătoare subiecte ale momentului din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje, dar şi al inovaţiilor şi tehnologiilor folosite în producţia de ambalaje şi etichete. Vei afla care este stadiul implementării PNGD, ce soluţii există pentru deblocarea proiectelor de investiţii şi a proiectelor operaţionale, care sunt modificările legislative de ultimă oră în ce priveşte taxa pe ambalaj, care este impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare, dar şi cum să identifici mașina de ambalare vacuum perfectă pentru businessul tău.

Conferinţa va fi susţinută de reprezentanţi oficiali ai acestui sector şi speakeri importanţi din industria de ambalaje, printre care viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Radu Timiş, președintele Asociaţiei Române a Cărnii, Mihai Petre (DELOITTE ROMÂNIA), Mariel Petric, Managing Partner Cora Trade, și Daniel Cotop, Head of Packaging Division Cora Trade. Vezi aici agenda evenimentului.

Publicat în Comunicate

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista