Agricultura și industria alimentară din țara noastră se confruntă cu un deficit major de finanțare. Fermierii întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile publice nu acoperă pe deplin nevoile de investiții, iar investițiile private rămân reduse. Aceste probleme au efecte de domino asupra întregului lanț agroalimentar – de la producția primară până la procesare și distribuție – afectând competitivitatea și securitatea alimentară a țării. În fața acestor provocări, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat identificării de soluții.
Dificultățile sectorului agroalimentar sunt confirmate de date oficiale. Astfel, sondajul BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.
Acces dificil la credite bancare
Obținerea unui credit rămâne dificil pentru mulți fermieri români, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. Conform analizelor fi-compass, o parte semnificativă a fermierilor evită să aplice la bănci, iar dintre cei care aplică, rata de respingere este ridicată. Motivele invocate țin de garanții insuficiente, volatilitatea veniturilor și percepția de risc ridicat în agricultură.
În lipsa garanțiilor și a istoricului de creditare, multe ferme amână investiții esențiale (utilaje, irigații, depozitare), ceea ce limitează productivitatea. Creșterea costului finanțării în ultimii ani a accentuat această presiune.
Subvențiile reprezintă un sprijin esențial, dar insuficient
Subvențiile PAC (plăți directe și dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflația le reduce puterea de cumpărare și nu acoperă integral investițiile. Farm Europe notează un „șoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăți directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menține valoarea economică a sprijinului. Pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.
În același timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcționeze cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare.
Însă, accesarea fondurilor de investiții rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanțării și a duratei de rambursare.
Impactul lipsei capitalului privat și investițional
Capitalul privat (fonduri de investiții, capital de risc) în sectorul agroalimentar românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potențial. Excepții notabile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale. De pildă, în 2024, IFC a anunțat un pachet de finanțare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanțarea fermelor micro și IMM, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.
Subfinanțarea se transmite pe întreg lanțul valoric. Materia primă pleacă la export, iar România importă volume tot mai mari de produse procesate. În ultimul deceniu, deficitul comercial agroalimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari minusuri fiind la carne, lactate, produse de panificație și ciocolată.
O inițiativă pentru soluții, Grupul de Lucru „Instrumente Financiare în Agricultură”
Pentru a debloca finanțarea și a accelera investițiile în sector, Clubul Fermierilor Români lansează un grup de lucru dedicat finanțării agricole. Grupul reunește fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice pentru a proiecta instrumente complementare creditului și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate agriculturii, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.
„Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică”, punctează Jabbar Kanani, coordonator al Grupului de Lucru pentru Instrumente Financiare în Agricultură, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, președinte Agricover.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
